6,924 matches
-
acestuia sînt galbeni și mulți dintre ei sînt lipsă. Cînd vorbește, stropește abundent. Rodica simte cum i se întoarce stomacul pe dos. Ar plînge dar nu poate. Acum vede și părul din capul omului. Este bătătorit de praf și de mizerie. După o ureche o suită de bube dulci își fac veacul. Este neras și are pielea pergamentoasă. Rînjește îngrozitor. Pleacă, spune moale Rodica. Eh, de-abia m-am încălzit... O strînge cu foc. Rodica îl împinge și începe un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noi, pentru că pe cîmp văd că unii lucrează intens și par a nu avea probleme cu Zeul Ra. Un telefon mă aduce acasă. ...sînt probleme la Prefectură... s-au spart geamuri... Oamenii noștri trăiesc calvarul pierderii locului de muncă. Spectrul mizeriei îi sperie și disperarea îi cuprinde. Și pe aici este multă preocupare pentru pîinea cea de toate zilele, dar parcă oamenii sînt mai relaxați. Vreau acasă și nu pot să plec. ...poate doriți o bere rece, domnule primar. Da, sigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
privesc aproape rugător și eu habar n-am ce să fac. Zăpușeala și berea Aleg o masă la umbra unui ficus gigant. Cu fața spre mare și cu spatele spre micul golf în care se scurg, prin cîteva tuburi imense, mizeriile Havanei. În fața mea sublimul, în spatele meu hidoșenia iadului. Briza nu-i încă decisă și cînd mă regalează cu mirosul mării, cînd îmi amintește de mizeria adusă de tuburile negre cu dejecții ca smoala. Castelul vechi, de prin secolul al XVI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mare și cu spatele spre micul golf în care se scurg, prin cîteva tuburi imense, mizeriile Havanei. În fața mea sublimul, în spatele meu hidoșenia iadului. Briza nu-i încă decisă și cînd mă regalează cu mirosul mării, cînd îmi amintește de mizeria adusă de tuburile negre cu dejecții ca smoala. Castelul vechi, de prin secolul al XVI-lea, suportă stoic contrastul existenței sale. De la masă văd ușile deschise larg. Pe acolo trebuie să apară chelnerul. Pe terasă nimeni și cred că nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
III O promenadă prin adevăr cu iz de fantezie 181 Între confrați 183 Moartea capodoperei 186 Politică de nivel continental 189 Marea așteptare 192 Mona my love 195 În noaptea de Sfîntul Vasile 197 Hristos a înviat! 201 Lara 204 Mizerie fără farmec 207 Strunga Dracului 210 Ultimul viking 214 Bulboana Floricica 218 Ce, mă crezi proastă? 221 Dorințe satanice 225 Fabulații 228 Răzbunarea prostului 231 Floricel 235 Farmecul vieții 238 Gelozie și răzbunare 242 Treci la injecție! 245 Filozofie la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era la Pungești; ca-n toate părțile pe unde fusese, se izbea și aici de greutățile aceleași administrații păcătoase, care n-are altă grijă decât căpătuiala și gheșefturile. înșira greutățile cu care se lupta ca medic, ignoranța și superstițiile poporului, mizeriile pe care el le vedea zilnic,” mizerii care își aveau izvorul chiar în cârdășiile subprefectului. Pungeștiul era centru de plasă, nu, și arendașul moșiei, față de care doctorul nu sta impasibil și i-o spune direct dregătorului local al statului: „știu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe unde fusese, se izbea și aici de greutățile aceleași administrații păcătoase, care n-are altă grijă decât căpătuiala și gheșefturile. înșira greutățile cu care se lupta ca medic, ignoranța și superstițiile poporului, mizeriile pe care el le vedea zilnic,” mizerii care își aveau izvorul chiar în cârdășiile subprefectului. Pungeștiul era centru de plasă, nu, și arendașul moșiei, față de care doctorul nu sta impasibil și i-o spune direct dregătorului local al statului: „știu că ai leafă de la Singhel, știu și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
stradă. Am ajuns să mă comport ca și cum Hrebenciuc și Cozmâncă, Sechelariu și Vanghelie, Ciorbea și Mihaela Tatu, Andreea Marin și Adrian Năstase, Constantinescu și Agathon, Talpeș și Garcea ar exista cu adevărat. Colecționez antipatii și prilejuri de insatisfacție. Scriu despre mizerii și mărunțișuri. Bombăn toată ziua, mi-am pierdut încre derea în virtuțile nației, în soarta țării, în rostul lumii. Am un portret tot mai greu digerabil. Patrioții de paradă m-au trecut la trădători, neoliberalii la conservatori, postmoderniștii la elitiști
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
jur. În câteva țări, „moartea asistată“ a devenit legală. Un „expert“ binevoitor te trece profesionist dincolo, sub privirile duioase ale familiei. Cei care pledează pentru acest fel de a muri folosesc frecvent sintagma „moarte demnă“, moarte care reușește să evite mizeria umană asociată, de obicei, sfârșitului. Demnitatea ar însemna, în acest caz, eludarea componentei de frică, tristețe și deznădejde care însoțește, inevitabil, iminența morții. A muri demn e a nu accepta ofensa suferinței, degradarea fizică, decrepitudinea sufletească și mentală. Dacă așa
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sens dacă nu e trepidant sentimentală, impudică, năclăită de afecte groase și grimase enorme. Vorba lui Teodor Mazilu: „Mie să mi suferi, Cecilia!“ Vrem să vedem ciufuleli și urlete, hohote de plâns, zgârieturi, lux dezmățat, penitență, coincidențe fatale, adulter, nedreptate, mizerie de operetă și sfințenie de pension. Vrem trăiri! și nu mai putem avea trăiri, dacă nu ne dăm cu capul de pereți, dacă nu participăm spasmodic la drame de cartier, dacă nu suntem cotropiți de otrăvuri, delir neptunian și orgasm
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
iosefinist și a fiziocraților, Balș vădește o reală simpatie pentru starea țărănească pe care o consideră "izvorul cel mai bogat în raport cu nevoile comune ale ființelor"144. La fel ca și alți cărturari români iluminiști din secolul al XVIII-lea145, el evidențiază mizeria țărănimii și încearcă să-i explice cauzele. După obiceiul din Moldova, aceasta era împărțită în trei clase fiscale, prima plătind un impozit anual de 35 de guldeni, a doua de 25, iar a trei de 15 guldeni, la care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pentru starea țărănească, pe care o considera încă din primul său memoriu, cel din 1780, drept "izvorul cel mai bogat în raport cu nevoile comune ale ființelor"40. De atunci, el a întreprins diferite demersuri pentru ridicarea țărănimii bucovinene din starea de mizerie în care se afla, prin educație și instrucție, prin introducerea unei bune administrări a gospodăriei țărănești etc. În teoria și practica politică, acceptând ideea generalizată în Europa secolului luminilor că monarhia rămâne cea mai bună și mai potrivită formă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
rusesc și din timpul ocupației Majestății Voastre încoace și care reușesc să se hrănească foarte îndestulător, împreună cu animalele lor, prin arendarea cârciumelor, la care, prin șiretlicurile lor periculoase, îi aduc pe țărani la mari datorii și într-o stare de mizerie. Instituirea contrabandei însă, care, în primii ani ai ocupației, a fost singurul impuls primordial al emigrării, a provocat locuitorilor cea mai mare pierdere, fiindcă ceva asemănător nu se obișnuise niciodată în Moldova, plebea i-a înțeles greșit chiar denumirea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de a-și stabili pentru vecie domiciliul sub dulcea guvernare a Majestății Voastre; câteva zile mai târziu au fost deposedați fără multă vorbă de animalele lor, de către vameșul autorizat în astfel de probleme, devenind victime triste ale celei mai profunde mizerii, procedură în cursul căreia eu sau oricare alt boier ar fi depus pentru fiecare dintre boii lor frumoși câte 30 de florini, profitând cu această ocazie încă 30 de florini la fiecare pereche, fiecare bucată fiind totuși pusă în vânzare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
făcut din aceasta o strictă necesitate. Ele trimiteau vizibil către cauze, iar acestea trebuiau scoase în față. Administratorul provinciei era încă același general baron von Enzenberg. Totul se prăvălise în haos. Mica țară ilustra marele tablou al nesfârșitei confuzii și mizerii al unui întreg imperiu. Sub această administrație, care, în treacăt fie spus, a cunoscut mai multe comisii de anchetă, au plecat în decurs de doar câteva luni 7.000 de inși spre Moldova, iar aceasta din urmă, cu un ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lor casnice a ajuns și mai penibilă din pricina comportamentului vameșilor, a chinurilor copleșitoare, a proceselor de contrabandă din care sărmanul supus nu înțelege nimic și pe lângă toate acestea își pierde și timpul -, a nenumăratelor sentințe în aceste procese și a mizeriei sporite de șantajele și șicanele exercitate de vameșii de dincolo. Această masă de inimaginabilă suferință a dus la fuga celei mai mari părți a supușilor și la sărăcirea celor rămași. Aceștia ar fi urmat, din disperare, exemplul celor dintâi dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
biletele vamale. Neglijarea celei mai mici prescripții sau formalități vamale face din necesitățile și activitatea sa un act de contrabandă; el se întoarce acasă numai cu viața sa pentru a-și vedea nevasta și copiii suferind fără speranță de salvare. Mizeria, țipetele și plânsetele sunt de nedescris și sunt peste tot. Acest document separat, proaspăt datat, poate aduce tristă mărturie despre situația nemiloasă și soarta dură a nefericiților supuși rămași în acel loc; ei plâng. Ei și lacrimile lor sunt semnele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de nedescris și sunt peste tot. Acest document separat, proaspăt datat, poate aduce tristă mărturie despre situația nemiloasă și soarta dură a nefericiților supuși rămași în acel loc; ei plâng. Ei și lacrimile lor sunt semnele tulburătoare și îndepărtate ale mizeriei autorităților de acolo. Aceasta este situația; ea e tristă și emoționantă în întreg tabloul umanității. S. Mâhnirea, din pricina căreia acești supuși suspină, se revarsă cu întreaga ei suită și asupra subsemnatului și, împreună cu alte necazuri, lovește în el, spre a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
oamenilor săi, supus tuturor acestor presiuni, chinuri și dificultăți vamale, cu toată educația și trebuințele sale căci e nevoit să aducă hrană și învelitori de dincolo de graniță cu singura diferență tulburătoare, că atât de mulți oameni au fugit de această mizerie, refugiindu-se în Moldova, încât astfel i-au pustiit și mai mult domeniile. În Moldova, el s-a bucurat ca boier nu numai de scutire totală de taxe, ci și de avantaje aducătoare de onoare și avere, care-și aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la fel ca țânțarul de pe la voi; și, cât de dragon, confundat cu dracul n’ar fi fost, n’a Înfipt pe nimeni În țeapă... Acest Dracula Park Îmi pare un fel de cerșetorie: Ca și cerșetorul care excelează În afișarea mizeriei chiar dacă are mai mulți bani decât trecătorul care se Încăpățânează, chiar vizitând second hand-urile să-și păstreze demnitatea, vă Însușiți Întrutotul orice păcat imaginat de acel romancier. Acest Dracula Park Îmi pare și un bâlci de prost gust - ca oricare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu întreaga sa familie compusă din: Folea Laurenția, soție Folea Virginia, fiică Folea Victor, fiu Folea Silvia, fiică Folea Laurenția, fiică Folea Livia, fiică Folea Tiberiu, fiu Notarul a murit în Ucraina în localitatea Gruskaia, la 29 august 1917 din cauza mizeriei. Evenimentul a fost rememorat într-un foarte frumos pasaj al broșurii «Refugiații Ardealului», scrisă de Dr. Ioan Matei, el însuși pribeag, atunci, pe drumuri triste. Ceilalți membri ai familiei au revenit în Cârțișoara în 1919. Dragoman Trandafir, preot în Arpașul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu se stăpânește de clerul bisericesc, fiind împresurat, nu se știe de cine: de proprietar sau de locuitori?47 În ianuarie 1903, bisericuța, după descriere, pare o ruină: podul deteriorat, lăsând să pătrundă păsări nocturne în ea și să facă mizerie și dezordine 48. Se sugerează chiar închiderea ei din lipsa enoriașilor și din cauză că satul e mic49, recomandându-se bisericile din Stâncești. Poate că era și un interes la mijloc, căci în ianuarie 1905 ea se găsește din nou în bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a împlea mormântul cu țărână. În intervale îmi venea să mă culc și eu cu el alăturea și să lăs să cadă o stâncă de pe marginea groapei peste mine, or gândeam să mă-mpușc și eu și să sfârșesc cu mizeria ce se numește viață 283. Dar portretul portretului, făcut complet și descris în toată atmosfera sa ambientală este surprins în Aur, mărire și amor. Nimic mai cuprinzător în acest sens, motiv pentru care îl vom reda în întregime, cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
străin de tot ce se petrece în jur. Nu înțeleg nimic". Aș! Înțelegea prea bine dar nu-i venea să creadă ceea ce viața rurală îi oferea cu zgârcenie, umilință și inacceptabile ingerințe în bruma de intimitate rămasă, începând cu micile mizerii cotidiene ("Mi s-a promis, de la CAP, un car pentru adus lemne din pădure și-s dus cu vorba de o lună de zile, în prag de iarnă") și continuând cu presiunile exercitate de secretarul comunal PCR, decis să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
stabilirea "acordului fin" intelectual, altfel de nerealizat în interiorul unei căsnicii pripite și nepotrivite. "Codul eticii și echității socialiste" acționa discreționar pretutindeni, iar membrul de partid Codreanu trebuia să-și alinieze viața intimă preceptelor oficiale. De unde tot soiul de presiuni, ingerințe, mizerii, turnătorii, anonime, persecuții. Tânărul dascăl începuse să publice în "România literară", era, totuși, un "cadru" de perspectivă, se cuvenea recuperat și, de ce nu, utilizat în aparatul de partid al municipiului Huși. Are tăria să refuze un post la Cabinetul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]