5,767 matches
-
timp? Cu alte cuvinte, „Vrei nu vrei, bea Grigore aghiazmă” - a reflectat Făcutu, pornind mai departe, alături de Toaibă. Uite colo, Făcutule. Luna ceea cât o vezi de mare îmi aduce aminte de noaptea în care avea să mi se întâmple nenorocirea... Cine să se gândească că va fi ultima misiune de cercetare la care aveam să iau parte? Cum s-a întâmplat, Toadere? Nici nu vreau să-mi aduc aminte de noaptea ceea... Că am fost rănit - asta se mai întâmplă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cumva să piardă vreun cuvânt... Când povestea s-a terminat, ședeau deja de multă vreme la poarta lui Toaibă... 117 Acum poți să mergi și tu acasă, Făcutule. Noapte bună! Noapte bună, Toadere! Poate ți oi înșira și eu cândva nenorocirea mea. Nu uita că duminică trebuie să mergi la votare și... Să nu mai vorbească gura fără tine, Toadere! Nu duce grija gurii mele, Făcutule. Eu n-oi duce o, da’ or duce-o alții... Toaibă mergea din ce în ce mai ușor. Nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Asta așa-i. Ai avut mare noroc că tocmai treceam pe aici. Că altfel... Îți muțămesc din toată inima, Toadere, că dacă nu erai tu poate că acum eram scrum... Cum suflă vântul ista, odată întorcea pălălaia spre streașină și nenorocirea era gata! Așa-i, Toadere. Apoi eu am s-o iau către casă, că s o făcut târziu. Dacă îi afla cine ți-o pus focul, să-mi spui și mie, să știu și eu cine are inimă de fiară
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
vinerea aceea, Toaibă a venit acasă mai încărcat ca niciodată. Da’ știu că ai adus de toate, Toadere. Păi nu vine Paștele, Marandă? Vine el Paștele, da’ tare mă tem că mai vine și altceva... Numai să nu fie cine știe ce nenorocire. Încolo... am spinarea tare. Și ce dacă ai tu spinarea tare, dacă eu n-aș avea... Ce să ai tu când văd că înflorești odată cu primăvara? Deie Domnul să fie adevărat... Îi adevărat, Marandă, că ochii nu mă înșală. Dacă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
străluceau pe chipul întunecat. — Pune-o la gât. Bărbatul făcu un gest de salut și se îndepărtă în fugă spre sat, grăbit să scape de primejdie, de monștrii, spiritele și balaurii pădurii, dar, mai ales, de gladiatorul care aducea numai nenorociri. Valerius își petrecu șnurul de piele după gât, vârî amuleta sub haină și o strânse la piept. Dădu pinteni calului și, precedat de Lurr, o porni în trap mărunt pe o potecă ce se pierdea printre copaci. Se întoarse. Sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
știe că la ora asta guvernatorul doarme? Bucătarii, ajutoarele lor și sclavii se îngrămădiră la fereastră. Nu puteau să audă ce le spuneau Valens și oamenii lui gărzilor acolo, în fundul curții, dar vedeau gesturile lor agitate. Întotdeauna Valens a adus nenorociri, zise bucătarul-șef ștergându-și degetele cu o cârpă. Am dreptate? — Întrebați-l pe Capito! râse Lucilius. Vreți să iasă din pământ și să vă spună cum l-a ucis Valens? — După mine, Valens e un om curajos - ajutorul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ei îi omor - și te asigur că nu învie nici unul. Sunt victime pe placul zeilor. — Așa crezi? Atunci n-ai decât să sacrifici în continuare gladiatori, așa cum Galba sacrifică pui. — Și totuși, Galba ne conduce pe toți. Când vor veni nenorocirile anunțate de prevestiri? Vitellius izbi cu pumnul în masă. Speranța de a deveni împărat preschimbase în ură vechea lui loialitate față de Galba. Peste puțină vreme, la calendele lui ianuarie, noul împărat va aduce sacrificii în cinstea zeilor pentru a începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se întoarse din nou spre orb, să-l mai întrebe ceva, dar taverna era pustie. Prezicătorul dispăruse. — E o fantomă! Vitellius se trânti pe un scaun mic, care scârțâi sub greutatea lui. — E o fantomă. O fantomă care aduce numai nenorociri. Sper să nu-l mai văd niciodată. Hangiul îi oferi un vas cu năut: — L-am fiert în zeamă de carne de mistreț. Vitellius luă vasul. — Ce vești ai despre gladiatorul meu? — A, el... — Te-am plătit. Ești cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
simtă frustrați, provocând discordii și proastă dispoziție. — Sinceritatea ta mă liniștește. Însă îți repet că un singur manipul e mai puțin vizibil decât o cohortă întreagă. Vom proceda astfel în fiecare zi. Ieșim, culegem, ne întoarcem. Dacă se întâmplă vreo nenorocire, pierdem puțini oameni. — Bine, generale - Antonius se ridică. Îngăduie-mi numai să schimb echipamentul manipulului. E zăpadă, iar oamenii mei trebuie să fie cât mai ușori cu putință. De acord - deodată, Mucrus își lăsă barba în pace și ridică mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cu moartea ei. Împăratul își putea permite totul, avea putere de viață și de moarte, însă era vai de el dacă omora o preoteasă ca Velunda! Toți aveau să vadă în crima comisă de el semnul unor viitoare înfrângeri și nenorociri. Nimeni nu avea să-l mai urmeze pe imperator. Da, gândi Vitellius, toți aveau să fie împotriva lui. Găsi repede o cale de ieșire: le va spune celor din escortă că o găsise pe Velunda moartă. Da, așa le va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
trebuie să plec. Mai povesti că Galba îl alesese pe Piso - Vitellius tresări de uimire la auzul acelui nume - ca urmaș al său, și că în aceeași zi, în Senat, scaunul curial se așezase singur de-a latul, semn că nenorocirile aveau să se abată asupra împăratului. În dimineața zilei când fusese ucis, prezicătorul îl avertizase pe Galba să se păzească de un pericol iminent. — Continuă - Vitellius începuse iar să mănânce, tot mai neliniștit. Hector spuse că Otho câștigase încrederea pretorienilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
din viziunea pe care o avusese pe când lupta împotriva quazilor. Multe nopți, Antonius fusese urmărit de amintirea acelui chip necunoscut, ale cărui trăsături le știa însă prea bine. Acum știa cine era bărbatul acela care avea să aducă Imperiului numai nenorociri. Vitellius era împăratul care avea să distrugă Roma. El avea să-și îndemne adepții să jefuiască, să devasteze, să ucidă. Avea să secătuiască vistieria statului, din cauza luptelor fratricide și a banchetelor. El era întruparea Răului. Era rapace, disprețuia orice pact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
I-ai scris că tu ai pornit cu legiunile din Pannonia și Maesia, că tu ai trecut peste Alpes, că tu ai învins la Bedriacum, alungând dușmanii împreună cu soldații tăi călare, și că ai cucerit Italia. I-ai spus că nenorocirile de la Cremona se numără printre ororile războiului civil. Ai scris că nu vrei să știrbești cu nimic gloria lui Mucianus, dar că tu lupți pentru împăratul tău cu faptele, nu prin mesaje și rapoarte. În încheiere, spui că, datorită ție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
o lumină proastă în fața lui Vespasianus te vor acuza că nu ai așteptat ordinul lui ca să treci peste Alpes. Te vor acuza că l-ai pus pe Julius Civilis să-i ridice pe batavi împotriva Romei și îți vor imputa nenorocirile de la Cremona. Te vor acuza că te-ai oprit la Ocriculum exact când nu trebuia, ca să sărbătorești Saturnaliile, și că l-ai lăsat astfel pe Flavius Sabinus în mâinile lui Vitellius, că din cauza ta a ars Capitolium-ul... — Deci în loc să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
toată Moldova care să nu și fi dat obolul său lui Lumânărică. Dar, de fiecare dată, traista lui, depozit al binefacerilor, se umplea și se deșărta numai în folosul oamenilor, a bisericilor. Unde era de botezat, boteza el, unde era nenorocire, el o tămăduia, unora le dădea bani, altora le cumpăra animale ca să și țină familia, înzestra f etele sărace gata de măritat, înmormânta nevo iașii, întocmai cum s-a întâmplat și cu sine. De banul lui Lumânărică nu se atingea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sus. Lesne este a critica numai după supozițiuni, fără de a i se arăta dovezile pipăite pe care se bazează părerile lor. Zice m aceasta pentru că am auzit combaterile acestui sigiliu de către dl. A.X. într-o adunărică istorică, care din nenorocire s-au chircit, și s-au desfăcut.” Combateri verbale am auzit și referitoare la Documentul semnat de Mihai Lozbă. Și în ultimul caz aște ptăm dovezile. „Timbre și medalii omagiale cu Iași 600” scriu ziarele ieșene anunțând că imediat ce primăria
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dorsală a spatelui, ce anume are animalul ? Aici voiai să ajungi ? Aici. Să ne facem public de râs ? Să ne arate publicul larg cu degetul? Să vină de la județ să întrebe cum stăm cu Fonciara, cu Campania și cu celelalte nenorociri? Să zică că n-am fost în stare nici să fătăm un mânz ca lumea?! Că dacă ar fi fost cocoșat, mai treacă meargă, că se mai întâmplă...Că dacă ar fi avut cinci picioare, iarăși se poate, că s-
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
doi-trei ani. {{ EXTRAGERI SPECIALE }} RADIO K.L. “ Agonie și extaz. În definitiv nu e singurul caz în care istoria ne dă cu tifla și norocul cu copita. Avem, se află însă cu noi curajul de a trece și peste aceste momente, nenorocirea unindu-ne tot mai uniți pentru a face față și a plăti conștiincios cele 421 de taxe pe care le avem de plătit pentru prosperitatea patriei.” [ ȘEDINȚA COMUNĂ A PARLAMENTULUI ] REPREZENTANTUL GRUPULUI MAJORITAR “ Domnilor, să recunoaștem că am fost seduși
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
onoare la poker. Dar asta e o chestie care nu vă interesează, mai ales acum, când serviciul nostru fonciar e-n criză de personal, unul din cei doi funcționari fiind într-o criză acută de după cumetrie. Ora 8.15. Spre nenorocirea domnului Inspector Doi Gore, ușa se deschide și cu un pas imperial puțin șleampăt dar hotărât pătrunde în birou madam cetățeanca madamme Aspazia urmată îndeaproape, în lipsă de cîine, de un domn avocat care vrea să-și păstreze anonimatul prin
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nimic din cauza lipsei de cuvânt care nu e... Nici n-are cum să fie fiindcă Co e un cuvânt englezesc ca și damf care-i nemțesc, societatea noastră fiind mult mai mixtă ca celelalte firme concurente și mult mai deschisă nenorocirilor care îi așteaptă pe cititorii dumneavoastră. În premieră absolută îmi revine deosebita plăcere să anunț că, în întâmpinarea nevoilor clientelei, vom vernisa cât de curând un nou cimitir, la cei mai ridicați parametri europeni și cu servicii diversificate la maximum
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
că s-a-ncurcat borcanele. C-or ieșitără lupchi în loc de porci și-or fugit. Și-ați renunțat ? De renunțat n-am renunțat, că mai iau două borcane cu sămânță de-aia de porc. Și dacă ies tot lupi ? Nu-inici o nenorocire că iau și pușcă de vânătoare Și dacă îi pușc, jumeri or să iasă ! SEMNE... ( cu microfonul deschis) Hălău,domnu! Da, madamme. Am venitără și io la rubrica cu microfonul deschis cu mașina cu cineva la Prea Sfânta și zic
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
în exercițiu. Aici ai dreptate. Un exercițiu început trebuie obligatoriu și terminat, cum spunea domnul prim ministru. Ai soacră ? Soacră ? Pentru ce ? Ca să se bucure în ce rahat ai intrat. Conform literaturii de specialitate, soacrele se bucură cele dintâi de nenorocirea ginerelui. Nu-s însurat. Aha. Asta-i și mai grav. Mai grav ? Foarte. Ai răpit bucuria unei femei de a fi măritată. E mai rău decât o agresiune sexuală, decât o dublă tentativă de viol. Cred că o să-ți dea
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
o bancnotă de zece dolari. Nesperatul noroc a condus-o direct la spital, mașina salvării fiind urmată îndeaproape și triumfal de cele două camioane cu pungi de urzici, conform cererii medicului de gardă care rugase familia să-i prezinte motivul nenorocirii. Ocupat până peste cap cu alesul unor urzici abia aduse de un pacient pentru expertizarea prin borș, doctorul încă mai credea că în cazul amintit, al vecinii de la trei, era vorba de o mușcătură cauzatoare de turbare. Din păcate nu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Simplu. În primul rând nu mai e ziuă fiindcă deja e seară! Și-n al doilea? În al doilea rând întotdeauna se vede mai prost ca-n primul. Mai bine ia-ți un loc la balcon. N-ați văzut ce nenorocire de miliarde a picat pe ăi de s-au suit la momentul oportun? Și al treilea? Al treilea rând îl oferă, de obicei, cel care are bani mai puțini, pentru cei care deja l au etichetat de fraier. EFECT DE
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
aclimatizarea criptonilor la condițiile noastre temperate. Daaaa? Și ce-s ăia... criptongi?! încă nu știm dar, oricum, ei ne vor îmbogăți existența. Brume 1. TOAST Dragi comeseni, nu vă temeți de aspectele tragice ale realității. Bucurați-vă ! Fiți generoși cu nenorocirea, mai ales dacă e la alții. Și ia mâna domnule de pe friptură că e rece ! Puneți-o mai bine pe nevastă-mea, că tremură de emoție. I-a furat cineva sarmalele ! Hă,hă,hă... Tâmpitule, aia nu-i nevastă-mea
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]