5,469 matches
-
prestanță, / Lănțarii măsurară prima distanță / (6 m) și notară la rubrica «Observații»: / «Fecioară. Vica. Își roade unghiile de nesații.» / Os ivea dimineața, sidefat. / «Vica, mamă, te-ai sculat?» / Țipă o babă la geamul alăturat / («Obeză. Dă în cărți. Candele-n odaie. / Ciudate lampioane dintr-un Paris de Paie. / Ascultă la prânz, în cămășoi, / Cotele apelor Dunării, la postul doi»)”. (O dimineață în curte). Poemul este atât de „încăpător”, încât apare în el inclusiv un locatar japonez, „pripășit, cine știe cum, pe aici”. În
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
salută / cu hingheri, căruțași și hamali”. Mediul surprins de el e cârciuma sordidă, unde „Toți bețivanii sunt murdari, soioși / Toți poeții au păduchi și sunt pletoși”. Mesajul tânărului scriitor e limpede: poeziile nu se mai scriu pe mătase și în odăi de lux, ci „Le urli când te întorci beat, târziu, sau în pivnița poliției le mângâi încet”. Spectrul morții (al războiului) domină un Carnet de campanie: „În evantalii de noroi, / moartea înșiră mărgele spre noi.” Bogat reprezentată este și erotica
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
librar și funcționar la Centrul de Librării din Cluj-Napoca (până în 1987), apoi ca redactor la revista „Tribuna”. Debutează cu o poezie în revista „Familia” (1968), la rubrica „ Poșta redacției”, girată atunci de Ștefan Aug. Doinaș, iar editorial, cu volumul În odăile fulgerului (1982), prefațat de Petru Poantă. Colaborează frecvent cu comentarii critice, recenzii de cărți de poezie, traduceri și interviuri în revistele „Steaua”, „Ramuri”, „România literară”, „Cultura creștină”, „Vatra”, „Familia” „Cetatea literară” ș.a. A beneficiat de burse de studii în Franța
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
filologie al Universității din Cluj-Napoca (1999), cu o teză despre Aron Cotruș. Pentru scrisul lui C. este caracteristic poemul discursiv, atent construit, cu o imagistică bogată și frumoasă, chiar „somptuoasă” (Marian Papahagi). Simbolurile cele mai frecvente din primul volum, În odăile fulgerului, sunt lebăda, cârtița, norii, fulgerul, aripa, cuvântul. Ele au întotdeauna o dublă funcție, antrenând acorduri metapoetice, în căutarea unei expresivități ce vizează, dincolo de retorica fastuoasă, tematica abisală (singurătatea, tăcerea, melancolia), convertită în atitudini existențiale. Familiarizat cu tehnicile și temele
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
consolidarea perspectivei lirice. Poetul rămâne fidel dicțiunii sale de o „ceremonialitate estetă, sacerdotală” (Ion Pop), ca în Anarhist al melancoliei („Sumbru anarhist al melancoliei rătăcești prin fumul miriștilor lui octombrie / urmată de suita vântului, umbra ta, o făclie / tremurând în odăile învinșilor. / Sub sorii pribegi ai anotimpului / răgetul leilor e un cristal.”) sau în Bătrânul și marea. Similitudinile poeziei lui C. cu ale colegilor săi echinoxiști din promoția anterioară (Dinu Flămând, Adrian Popescu, Horia Bădescu) sau congeneri (Aurel Pantea, Ioan Moldovan
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
1944-1969 (Aron Cotruș, exilatul, 1999), tălmăcirile din scriitori belgieni (Paul Emond, Philippe Jones, Alain Petre, Alain Jadot ș.a.), interviurile cu scriitori belgieni (tema centrală: traducerea) și succintele „însemnări pe marginea cărților”, în fapt un minidicționar de literatură belgiană. SCRIERI: În odăile fulgerului, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1982; Cina pe mare, Cluj-Napoca, 1988; Aron Cotruș, exilatul, Cluj-Napoca, 1999; Seneffe sau Vocația dialogului, Cluj-Napoca, 2000; Scriitori belgieni, Cluj-Napoca, 2000; Scriitori din Țara Sfântă, I-II, Cluj-Napoca, 2000- 2002; Marsyas, Cluj-Napoca, 2001; Aron Cotruș
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
Emond, Iubiri de neatins. Malaga, București, 1999; Lecția tenebrelor. Antologie de poezie belgiană de limbă franceză, pref. trad., Timișoara, 2000; Liliane Wouters, Jurnalul scribului, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Experiența poetică, RL, 1982, 35; Constanța Buzea, Ion Cristofor, „În odăile fulgerului, AFT, 1982, 9; Dan C. Mihăilescu, O viziune lirică, CNT, 1983, 12; Poantă, Radiografii, II, 129-132; Felea, Aspecte, III, 178-183; Cristian Moraru, În anticamera textului, ST, 1984, 9; Constanța Buzea, Mâna poetului pe pagină, AFT, 1988, 10; Ioan Moldovan
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
Tot atunci, Mac Constantinescu și H.H. Stahl organizează primul muzeu public sociologic în sala Seminarului de sociologie, folosind materiale de la Nereju, Putna, Fundu Moldovei (exponatele vor fi utilizate și la Expoziția internațională de la Barcelona. În sala Seminarului a fost amenajată „Odaia drăgușană”, cu piese din satul Drăguș. În ’36 se creează Muzeul Satului, în ’37 și ’39 sunt organizate expozițiile de la Paris și New York, iar pavilioanele românești sunt bazate toate pe concepția Școlii Gusti (pentru informații, Gusti, 1968). O mențiune se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a publicat în Buletinul Societății Regale Române de Geografie din 1922 un studiu legat de populația și așezările omenești din Câmpia Română între anii 1853-1899. Lucrările sale sunt urmate de cele ale profesorului Victor Tufescu, care aeditat în 1937 lucrarea Odăile. O fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați. Regiunea este analizată din punct de vedere demografic începând cu 1902 de către Emmanuel de Martonne în lucrarea Cercetări privind distribuția geografică a populației în Valahia; ea apare după ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
București: Fundația pentru literatură și artă, 105. Someșan, L. (1940). Harta regiunilor pastorale și drumurile oilor. În Simionescu, I. Țara noastră. București: Fundația pentru literatură și artă. Tudor, C. (1978). Fetești, străveche localitate în Câmpia Bărăganului. Slobozia. Tufescu, V. (1937). Odăile. O fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați. Brașov: Tipografia Astra. Vâlsan, G. (1912). O fază în popularea Țărilor Românești, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XXXIII, București. ***, Istoria României, vol. I, București: Editura Academiei, 1960
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un manual de botanică îl știa apoi pe dinafară” (p. 68). Când regele Mihai s-a oferit să-l ia cu el în străinătate, I.D. Ștefănescu a preferat să rămână în țară, „în condiții grele de viață, locuind într-o odaie oferită de Cela Delavrancea, cu care era rudă, în loc să trăiască îndestulat în străinătate” (p. 68). Același patriotism l-au dovedit și Henri H. Stahl și Dimitrie Gusti, când, după război, au avut posibilitatea de a pleca în America, la Columbia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de sub camera noastră;/ O vei mobila cu nucile tale și-ți voi pune părul perdea la fereastră,/ Va veni cineva și-n sfârșit va fi închiriată,/ Ne vom întoarce sus să ne-necăm acasă.”; „Din pomii sădiți de amurg în odăile noastre incendiate/ vom desprinde încet porumbeii de sticlă, frunzișul de-a pururi/ foșnind, ne vor crește pe umeri și brațe, și nu va fi vânt,/ ci o baltă de umbre va fi, în care nu prinzi rădăcină,/ un lac înghețat
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
orgolii. Pentru început, devine o „revoluționară în viață”, făcând politică comunistă, și în artă, cultivând o poezie avangardistă. În 1944, debutează în presă, în pagina a doua a ziarului „Ecoul” (condus de Mircea Grigorescu), sub pseudonimul Maria Veniamin, traducând Viața odăilor de Rodenbach și Broasca țestoasă de Christian Morgenstern. Debutul cu poezie originală se produce în 1945, în ziarul „România liberă”. La cenaclul condus de Miron Radu Paraschivescu, va face cunoștință cu Ion Barbu, care îi prețuiește talentul și îi acordă
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
duioasă e figura mamei "cu mintea turburată, uitându-se speriată în juru-i ca o fată mare care a păcătuit"! Și ce clar e moșul, cojocarul de 72 de ani, care "șucăie" și geme toată noaptea! Și întreaga vedenie a acelei odăi mocnite, cu candela aprinsă, sub care se spulber închegarea unor gânduri frumoase! Iacă talentul literar 126. Tânărul își mărturisește mizeria, iar criticul se extaziază în fața stilului mărturisirii. Această deturnare a textului pentru a-l face să exprime "talentul" nu e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
când se întâmplă de trec turcii mari pe acolo și nu ajung surugiii nu vor să saie cu toții ca să dea ajutor; se dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un om să fie de rând la odaie, câte o săptămână și să aducă câte un car de lemne și două cară de iarbă pe săptămână". În ce privește spusele că vasluienii deveniseră refractari, că se sustrăgeau ospeției, în afară de adevăr există și destulă exagerare. Gh. Ghibănescu, ca și mine, care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Teodor Vârnav, în trecere spre București, relatează Constantin Botez și Adrian Pricop. Dar mai întâi o prezentare a hanului și a atenanselor sale: „Casele cu două rânduri din fata menționatei uliți... conțin: în etajul de gios, două dughene, câte o odaie și un beci dedesupt, iar deasupra acestor dughene, patru odăi, cu o sala prin mijloc și cerdac în față și la dos; în ogradă o pivnită cu gârliciu arge și o hrubă pietruită, precum și (alta) șapte odăi de rând, căci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și Adrian Pricop. Dar mai întâi o prezentare a hanului și a atenanselor sale: „Casele cu două rânduri din fata menționatei uliți... conțin: în etajul de gios, două dughene, câte o odaie și un beci dedesupt, iar deasupra acestor dughene, patru odăi, cu o sala prin mijloc și cerdac în față și la dos; în ogradă o pivnită cu gârliciu arge și o hrubă pietruită, precum și (alta) șapte odăi de rând, căci celelalte beciuri ce mai sunt acolo au a se desființa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dughene, câte o odaie și un beci dedesupt, iar deasupra acestor dughene, patru odăi, cu o sala prin mijloc și cerdac în față și la dos; în ogradă o pivnită cu gârliciu arge și o hrubă pietruită, precum și (alta) șapte odăi de rând, căci celelalte beciuri ce mai sunt acolo au a se desființa". Hanul fiind bine întreținut și aprovizionat, serviciile sale erau solicitate de trecătorii care aveau treburi prin Iași sau făceau doar tranzit prin capitala Moldovei. În acest local
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hoinărise prin ratoș, veni spre vară-sa care-l aștepta și-i zise pe franțuzește: - Mario, Novakovski are aici o slujnică drăguță care posedă coapse și pulpe deosebit de frumoase. Le-am putut privi bine, căci spala pe jos într-o odaie și și-o suflecat sus poalele pentru a nu se feșteli. Tare îmi vine s-o fur când m-oiu întoarce și s-o duc la Mircești. Doamna Grigoraș crezu că acest proiect al poetului alcătuia numai o glumă, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-și aducă aminte de obiceiurile vechi de atuncea, și care nu se mai întâlnesc prin zilele noastre»... - «De sfintele sărbători ale Paștelor se făcea mare orânduială la curte. Chelarul Gheorghe Buciung pregătea de toate, iar mama Safta, careși avea odaia ei, făcea cozonaci și pâne bună, cum nu se mai află astăzi! Boierii trimiteau cozonaci și pâne oamenilor din sat, gospodarilor fruntași! În noaptea Învierii toată lumea era dusă la biserică. La întoarcere, masă mare la curte. Alecsandri și coana Paulina
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și chiotând de bucurie». Continuând a evoca Mirceștii lui Alecsandri, Elena Onciu descrie casa de la Mircești, cu toată gospodăria ei. Ea își aduce aminte de salonul cel mare cu cele două candelabre care se aprindeau la zile mari, de o odaie turcească în care poetul își făcea siesta, de o odaie în care se afla o masă de biliard, și de biroul la care Alecsandri medita și-n care a scris cea mai mare parte a operei sale. Îmi mai spuse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Elena Onciu descrie casa de la Mircești, cu toată gospodăria ei. Ea își aduce aminte de salonul cel mare cu cele două candelabre care se aprindeau la zile mari, de o odaie turcească în care poetul își făcea siesta, de o odaie în care se afla o masă de biliard, și de biroul la care Alecsandri medita și-n care a scris cea mai mare parte a operei sale. Îmi mai spuse bătrâna că uneori poetul se închidea zile întregi lucrând la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mă scap de el - i-am dat și eu câteva sfaturi părintești, ca de pildă, să se puie pe lucru, să caute să muncească să-și poată ține nevasta etc., și i-am dat drumul. În sfârșit, abia se golise odaia, și pe când mă tot gândeam la fetișcana aceea, mă pomenesc deodată cu ea că intră în odaie, de astădată singură. Se apropie de mine și, cu o privire mai amăgitoare ca a șarpelui din Paradis, îmi zice: „Tu să vii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
puie pe lucru, să caute să muncească să-și poată ține nevasta etc., și i-am dat drumul. În sfârșit, abia se golise odaia, și pe când mă tot gândeam la fetișcana aceea, mă pomenesc deodată cu ea că intră în odaie, de astădată singură. Se apropie de mine și, cu o privire mai amăgitoare ca a șarpelui din Paradis, îmi zice: „Tu să vii să te muți la mama, că mama are casă bună și știe să facă plăcintă".... Ce e
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venerabilă matronă octogenară și-i sărută mâna cu mult respect. Preoteasa cu o prezență de spirit admirabilă ascunde repede pe tânăr, iar dânsa ieșind în ușă ca cloșca, când își apără puii. spune husarilor: „Vă rog, nu intrați în această odaie, avem prunci de țâță și se sperie de arme". Oricât de războinici și feroce ar fi un husar maghiar în timp de revoluție, în fața unei mame, ce-și apără copiii, se simte înduioșat. Husarii trecură în odaia părintelui, își făcură
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]