5,144 matches
-
astea? flutură el hîrtia, exasperat. Ce crede? Că o să stea cineva ore Întregi să scoată, una cîte una, jeleurile verzi și să le arunce? Aaa. Eu mor după jeleurile verzi. — Pot să fac eu asta, nici o problemă, Îi zic. — Bine, oftează Eric. Tot ce pot să spun e că sper că tot efortul ăsta și toți banii ăștia aruncați aiurea să merite. — O să merite! spun, bătînd pe șest În lemnul biroului, din superstiție. Danny e cel mai tare designer la ora
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ca mîța-n calendar. Fac me laetam: mecum hodie bibe! Sinceră să fiu, nu-mi place deloc cum sună, zice Suze În cele din urmă. — Nici mie. Continuăm să ne uităm la cuvintele respective Împreună preț de cîteva clipe, apoi Suze oftează și Împinge hîrtia spre mine. — Bex, Îmi pare rău că trebuie să ți-o spun... dar ar trebui să fii În permanență la pîndă. De fapt, dacă stau să mă gîndesc mai bine, ar trebui să ieși deja la atac
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să găsesc vreo „Procesare a datelor În regim de urgență“, dar nici urmă de așa ceva. În cele din urmă renunț și mă prăvălesc dezamăgită pe un scaun de bar. Douășpe săptămîni. N-are nici un sens să-l mai fac! Suze oftează și se așază și ea lîngă mine. — Bex, n-ai citit și tu instrucțiunile Înainte să cumperi testul ăsta? Nu te-ai uitat și tu ce e cu el? — Ei bine... nu, recunosc. Am crezut c-o să fie ca orice
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Început. — Ideea e... privesc fără țintă În jur. Ideea e că eu n-am fost plecată toată noaptea cu altcineva, să fac Dumnezeu știe ce! O, Doamne. Vorbesc exact ca o nevastă de-aia cu gura mare, din EastEnders. — Becky, oftează Luke și se așază pe pat. Venetia nu e „altcineva“. E o clientă. O amică. Și ar vrea foarte mult să fie prietena ta. Îi Întorc spatele și Încep să pliez mecanic cuvertura, Într-un fel de evantai. — Pur și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fost la ceremonia de decernare a premiilor? Dacă-mi spune că o iubește pe Venetia și că mă părăsește pentru ea? Îmi vine rău la gîndul oricăreia dintre aceste două variante. — Nu-i ușor, zic Într-un final. — Of, Becky, oftează mama. Niciodată n-ai fost bună la luat situațiile În piept. — Nu, recunosc, jucîndu-mă cu piciorul pe covor. Cred că nu. — Ești matură acum, iubita mea, spune mama cu blîndețe. Trebuie să Înfrunți problemele. Știi ce trebuie să faci. — Ai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Niciodată n-ai fost bună la luat situațiile În piept. — Nu, recunosc, jucîndu-mă cu piciorul pe covor. Cred că nu. — Ești matură acum, iubita mea, spune mama cu blîndețe. Trebuie să Înfrunți problemele. Știi ce trebuie să faci. — Ai dreptate. Oftez din rărunchi și simt cum Îmi slăbește ușor Încordarea. — Mersi, mamă. Ai grijă, draga mea. Nu pune la suflet. Tata Îți transmite și el dragostea lui. — Ne vedem curînd, mamă. Pa. Și mersi. Închid telefonul, cu hotărîre bruscă. Așa e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pot suporta. — Ok, Îmi pasă! pufnesc. Spuneți-mi odată! S-a văzut cu ea? Dave Sharpness deschide un dosar de carton și se uită rapid peste conținutul lui, clătinînd din cap. — Partea asta a meseriei mele e cea mai grea. Oftează, aranjează mai bine hîrtiile, apoi ridică privirea. — Doamnă Brandon, soțul dumneavoastră duce o viață dublă. — O viață dublă? rămîn cu gura căscată. — Mi-e teamă că trebuie să vă spun că nu e bărbatul care ați crezut că este. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Încetați! țip, incapabilă să ascult mai departe. Cred că n-ați Înțeles dumneavoastră bine! Dumneavoastră sau omul dumneavoastră. Soțul meu nu bea cocteiluri cu femei de un anume tip! Și niciodată n-ar agresa pe nimeni! Îl cunosc! Dave Sharpness oftează. Se lasă Înapoi În scaun și-și odihnește mîinile pe burdihanul uriaș. Îmi pare foarte rău să trebuiască să vă dau această veste, doamnă Brandon, vă rog să mă credeți. Nici o soție nu vrea să audă că soțul ei e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-mi regăsesc buna dispoziție. În viața mea nu m-am simțit mai puțin pregătită să-mi fac poză. SÎnt grasă, am obrajii pătați de lacrimi, părul Îmi stă ca dracu’, căsnicia mea e pe punctul de a se face zob... Oftez din rărunchi, cutremurată, după care Îmi zăresc reflexia Încetoșată Într-un dulap din apropiere, cu vitrină. Cocoșată, cu capul căzut. Am un aer de om Înfrînt. Arăt groaznic. Din reflex, mă Îndrept automat. Ce tot zic aici? Ce, gata, mi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fost incredibil de amabilă cu toată povestea asta. A zis că nu duce lucrurile mai departe, dacă o lăsăm să lucreze pentru contul altui client. Ceea ce, evident, am făcut imediat. Însă toată lumea a fost foarte deranjată de toată povestea, adaugă oftînd. Sincer să fiu, Arcodas a fost un client foarte dificil, de la Începutul Începutului. — Iain ăsta e oribil, nu? zic brusc. — Nu e vorba doar de el, clatină Luke din cap. E vorba de stilul lor de lucru, de etica lor
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Tu nu știi cum e. Nu te-a obligat nimeni să porți ciorăpoii ăia oribili și nu ți-a spus nimeni că poți să-ți iei adio de la căsnicia ta și că soțul tău te părăsește... — Uite ce e, Bex, oftează Suze. Indiferent ce-a zis Venetia... indiferent dacă a zis sau nu asta... — Așa a zis! ridic ochii, indignată. Asta a zis, cuvînt cu cuvînt! Nici tu nu mă crezi? — Sigur că te cred! spune Suze, Îndulcind tonul. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În Chile. Fiindcă... acolo mă aflu chiar acum. Jess Încremenește. — În Chile? — În Chile? țipă Janice. Ce caută În Chile? — Te iubesc, spune Tom și, dacă e nevoie, mă mut la capătul pămîntului. Sau chiar mai departe. — Vai, ce romantic, oftează Kelly. — E un tembel și jumătate, spune Jess, dîndu-și un pumn În frunte. Nu mă duc acolo decît abia peste trei luni! Însă observ că-i strălucesc ochii. — Uite ce ți-am găsit. Tom arată o bucată de piatră neagră
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
moașă. Așa că totul e-n regulă... — Altă moașă? Cine? Sarah? — Ăă... poate. Nu-mi amintesc. A plecat repede, a zis că trebuie să se ducă la teatru sau așa ceva? clipesc inocentă. — O să fac eu altă fișă, clatină din cap Esther, oftînd. Va trebui să te examinez din nou. — Nu! țip fără să vreau. Adică... am o fobie cu examinatul ăsta. Și mi s-a spus că mi se poate face o examinare sumară. Venetia știe despre ce e vorba. Trebuie neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ori ea? Ori Mă iubești mai puțin Decât eu pe tine? Ori Spune-mi ceva nou. N-am mai auzit asta? Bine ați venit la cireș, La tăcerea lui albă, Bunul lui simț Tihna lui. (Cireșul) Doi îndrăgostiți dorm și oftează după "ce nu-i niciodată acum" ( Când), se foiesc "între vise", și e ca și când Se scoală morții Și văd că e chiar adevărat de data aceasta Deși zac la întâmplare Unii lângă alții și aproape din obișnuință Îmbrățișați... Poemul e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
uluiesc încă duplicitatea și superficialitatea unora. LV. Unde te simți mai acasă, la Londra ori la New York? ES. După atâția ani, tot la New York. Când mă duc acasă, mă simt de parcă mi-aș fi ținut mult timp respirația. Pot să oftez din rărunchi și pot vorbi tare, pot fi extrovertită ca toată lumea din jur. LV. A influențat New York-ul imaginile tale poetice? Care e pecetea New York-ului asupra sufletului tău? ES. Zumzăitul traficului pe podul Brooklyn a fost fundalul muzical al
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se derulează, zbuciumul sufletesc și durerea voievodului cresc. Ideea aceasta este magistral exprimată de autorul anonim prin relatarea felului În care personajul reacționează după fiecare crimă. La Început se manifestă doar prin oftat și prin cuvintele adresate divinității (,,Brâncoveanu greu ofta/Și din gură cuvânta"/), apoi cuvintele capătă accent de ruga disperată, ca În momentul ultimei crime cuvintele sale să fie Învesmântate În lacrimile durerii nereținute (,,greu ofta/ Și cu lacrimi cuvânta"). De fiecare dată Însă cuvintele adresate sunt aceleași, evidențiind
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
Început se manifestă doar prin oftat și prin cuvintele adresate divinității (,,Brâncoveanu greu ofta/Și din gură cuvânta"/), apoi cuvintele capătă accent de ruga disperată, ca În momentul ultimei crime cuvintele sale să fie Învesmântate În lacrimile durerii nereținute (,,greu ofta/ Și cu lacrimi cuvânta"). De fiecare dată Însă cuvintele adresate sunt aceleași, evidențiind credință nestrămutata În Dumnezeu și În puterea lui: ,,Doamne, fie-n voia ta!". Aceeași fină nuanțare se observă și În replicile personajelor, prin care se relevă atitudinea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
vinete îi sunt. / Iar fața ei frumoasă ca varul este albă"288. Ilustrarea câtorva versuri din poemul "Luceafărul" apare într-un alt număr al Adevărului literar și artistic, însoțită, de asemenea, de versuri: Iar ea vorbind cu el în somn, / Oftând din greu suspină:/"O dulce-al nopții mele Domn, / "De ce nu vii tu? Vină!"289 Mina Byk Wepper imprimă o ușoară tentă simbolistă ilustrațiilor unor poezii care nu sunt toate simboliste: Doina lui Șt. O. Iosif 290 Linda Raia de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În subiect. De ce Luceafărul n-ar fi o metaforă a aspirației lumii veșnice către lumea pământeană? 3. Chiar somnul fetei este o metaforă, dacă se admite că somnul e o presimțire a morții: „Iar ea vorbind cu el În somn, Oftând din greu suspină...” Prin somn, Cătălina intră În relație cu lumea nemuritoare, de fapt cu lumea de dincolo de moarte. 4.În strofa: „Privea În zare cum pe mări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări / Corăbii negre duce...” există o bogată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]