6,259 matches
-
a doua sală de teatru a Bucureștilor, în care dădeau spectacole trupe românești și străine. 140. Palatul Societății Imobiliara, existent și astăzi, ridicat după 1906 pe locul fostei săli Bossel, găzduiește acum, printre altele, o sală a Teatrului Țăndărică, de păpuși și marionete (Calea Victoriei nr. 50) - fostul cinematograf Select. 141. În casa lui Joseph Resch, giuvaiergiu vienez, situată alături de sala Bossel a funcționat o vreme restaurantul Frascatti, care s-a mutat apoi peste drum, în casele Oteteleșanu; acest imobil existentă și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
106, 107, 113, 136, 137, 139, 145, 163, 216, 219, 232-234, 270, 330, 376, 381, 389, 398, 399, 416; Mic 136; Odeon 119, 126; de operetă 136, 139; Popular 136; Regina Maria 136; satiric muzical Constantin Tănase 115; Țăndărică (de păpuși și marionete) 119, 125; de vară (grădina Guichard) 298, 303, 381, 419 Tei (Grădina cu Tei): 140 Tei (lacul): 110, 140, 141 Terasa Oteteleșanu: v. Oteteleșanu (Terasa) Timpul (redacția): 121 tipografia (atelierele grafice; imprimeria): ziarului Adevărul 148; Dor. P. Cucu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
perfecțiune. Regizor și director al Teatrului de Animație, era (nu prin studii, ci prin atitudine) una din figurile marcante ale intelectualității băcăuane. Ne-am stimat reciproc, în mod constant. Fără vocea lui de stăpîn sastisit, fără „nevroza” lui, Teatrul de Păpuși îmi pare azi o fantomă. *Aseară, lungă discuție telefonică (peste un sfert de oră) cu Mihai. Inevitabil, am ajuns și la polemica sa cu I. Constantinescu pe tema modernității lui Eminescu. Încercînd să glumesc, i-am spus că mă simt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a revenit violonistului Aurel Mihăilescu. Chirescu se mutase la București. 644 redactorul ziarului fiind din Fălticeni, cu numele de Negru 195. Acest ziar local cred că se găsește la Biblioteca Academiei R.S.R. Să vă dau și unele amănunte În legătură cu filmul „Păpușa”. Între anii 1908-1910 mama a filmat În opereta Păpușa. Exemplarul pozitiv a dispărut În 1917 la București iar exemplarul negativ, care se găsea În casa noastră de la Fălticeni a dispărut În timpul evacuării orașului la Suceava, În 1944196. și acum o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
București. 644 redactorul ziarului fiind din Fălticeni, cu numele de Negru 195. Acest ziar local cred că se găsește la Biblioteca Academiei R.S.R. Să vă dau și unele amănunte În legătură cu filmul „Păpușa”. Între anii 1908-1910 mama a filmat În opereta Păpușa. Exemplarul pozitiv a dispărut În 1917 la București iar exemplarul negativ, care se găsea În casa noastră de la Fălticeni a dispărut În timpul evacuării orașului la Suceava, În 1944196. și acum o sugestie. Casa noastră din Fălticeni - din Str.(ada) Mare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
știm Însă că a condus și editat la Fălticeni „Curentul fălticenean”. 196 În perioada celui de al doilea război mondial, casa În care a locuit Nora Marinescu era ocupată de dentistul Schwartz. Cui va fi fost Încredințată păstrarea negativului filmului „Păpușa”? Iată o problemă pe care, În Încercările noastre, nam reușit s-o rezolvăm. În casa Marinescu-Nicolescu, nu trăia nici o rudă a artistei. Ne punem o Întrebare firească: de ce nu au luat filmul la București? Acolo ar fi fost În mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
obiectivului narativ dinspre exterior spre interior. Aneantizarea lui Carlito prin moarte, În afara spațiului și timpului, chiar și a memoriei celor vii, Spino o resimte, treptat, ca propria sa lunecare În abis și Încearcă să Încetinească venirea nopții. Orânduite „ca niște păpuși mari, supradimensionate marionete ale unui spectacol Încheiat, Într-o magazie de vechituri”, cadavrele de la morgă ordonaseră deja, Într-un fel, realitatea În jurul misterului morții. Criza provocată de cadavrul identificat, În cele din urmă, drept Carlito anulează mecanismele protectoare ale rutinei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ascultătorilor. Indiferent de răspunsul pe care avea să mi-l dea în legătură cu ceea ce mă interesa pe mine, a meritat s-o aud repetând acele cuvinte. Mă gândeam că mi-ar fi plăcut să existe poezii cu titlul Istoria teatrului de păpuși sau Primii pași în jocul de go. Fata și-a mușcat ușor buza inferioară și mi-a zis: — Vă rog să așteptați puțin. Caut să văd dacă avem. S-a întors cu spatele la mine și cu fața la calculator. A tastat cuvântul „mamifere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Cuza” din Iași, absolvind-o în 1955. Își începe activitatea publicistică încă din studenție, ca redactor responsabil la almanahul „Iașul nou” (1952), fiind apoi redactor și șef de secție la „Cronica”, organizator de spectacole și secretar literar la Teatrul de Păpuși din Iași, iar mai târziu, director al Editurii Cariatide din același oraș. Colaborează frecvent la „Gazeta literară”, „Flacăra Iașului”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Convorbiri literare” ș.a. Din 1956 este membru al Asociației Scriitorilor din Iași, dar debutează editorial abia în
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
A mai semnat cu pseudonimele Ana Romana, Bunelu, George Garo, G. Viniciu. Primul lui volum este Grădina cu meri, apărut în 1955. Piesa de teatru Ileana Sânziana, scrisă în colaborare cu Alecu Popovici, a fost premiată la concursul teatrelor de păpuși desfășurat la Belgrad în 1968. Scrierile lui G. se situează consecvent într-un minorat literar pe toate nivelurile, începând cu cel axiologic și sfârșind cu cel al finalității didactice, moralizatoare. Ele asociază o mobilitate exterioară (probată de varietatea genurilor și
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
ce văd, si nu e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care le consideră dovezi ale latinității poporului și limbii noastre. În sprijinul afirmațiilor sale privind latinitatea limbii române vine, în capitolul final al cărții, vocabularul
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
dau numai peste oameni indispuși, să bată în retragere și în cele din urmă să se retragă definitiv pe la casele lor. După înmormântarea lui C., în bodjeucă, pe lângă manuscrise și bani, s-a găsit un obiect surprinzător, bizar, magic: o păpușă. O păpușă reprezentându-l chiar pe C.: „Ce căuta o păpușă în bârlogul lui Creangă? [...] Nicu Gane, scriitorul, a reprezentat un joc de păpuși cu hârzobul tradițional: toate păpușile reprezentau pe Maiorescu, Carp, Creangă, Bodnărescu și toți corifeii junimiști [...]. În
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
peste oameni indispuși, să bată în retragere și în cele din urmă să se retragă definitiv pe la casele lor. După înmormântarea lui C., în bodjeucă, pe lângă manuscrise și bani, s-a găsit un obiect surprinzător, bizar, magic: o păpușă. O păpușă reprezentându-l chiar pe C.: „Ce căuta o păpușă în bârlogul lui Creangă? [...] Nicu Gane, scriitorul, a reprezentat un joc de păpuși cu hârzobul tradițional: toate păpușile reprezentau pe Maiorescu, Carp, Creangă, Bodnărescu și toți corifeii junimiști [...]. În amintirea acestei
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cele din urmă să se retragă definitiv pe la casele lor. După înmormântarea lui C., în bodjeucă, pe lângă manuscrise și bani, s-a găsit un obiect surprinzător, bizar, magic: o păpușă. O păpușă reprezentându-l chiar pe C.: „Ce căuta o păpușă în bârlogul lui Creangă? [...] Nicu Gane, scriitorul, a reprezentat un joc de păpuși cu hârzobul tradițional: toate păpușile reprezentau pe Maiorescu, Carp, Creangă, Bodnărescu și toți corifeii junimiști [...]. În amintirea acestei petreceri minunate, Creangă și-a primit păpușa pe care
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
C., în bodjeucă, pe lângă manuscrise și bani, s-a găsit un obiect surprinzător, bizar, magic: o păpușă. O păpușă reprezentându-l chiar pe C.: „Ce căuta o păpușă în bârlogul lui Creangă? [...] Nicu Gane, scriitorul, a reprezentat un joc de păpuși cu hârzobul tradițional: toate păpușile reprezentau pe Maiorescu, Carp, Creangă, Bodnărescu și toți corifeii junimiști [...]. În amintirea acestei petreceri minunate, Creangă și-a primit păpușa pe care a păstrat-o și care a fost găsită după înmormântarea sa” (C. Săteanu
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
și bani, s-a găsit un obiect surprinzător, bizar, magic: o păpușă. O păpușă reprezentându-l chiar pe C.: „Ce căuta o păpușă în bârlogul lui Creangă? [...] Nicu Gane, scriitorul, a reprezentat un joc de păpuși cu hârzobul tradițional: toate păpușile reprezentau pe Maiorescu, Carp, Creangă, Bodnărescu și toți corifeii junimiști [...]. În amintirea acestei petreceri minunate, Creangă și-a primit păpușa pe care a păstrat-o și care a fost găsită după înmormântarea sa” (C. Săteanu). Ducându-și complexitatea cu el
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
căuta o păpușă în bârlogul lui Creangă? [...] Nicu Gane, scriitorul, a reprezentat un joc de păpuși cu hârzobul tradițional: toate păpușile reprezentau pe Maiorescu, Carp, Creangă, Bodnărescu și toți corifeii junimiști [...]. În amintirea acestei petreceri minunate, Creangă și-a primit păpușa pe care a păstrat-o și care a fost găsită după înmormântarea sa” (C. Săteanu). Ducându-și complexitatea cu el în mormânt, C. a lăsat în locul lui o păpușă. O „păpușă” devenise însă el însuși, din timpul vieții, pentru mulți
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
corifeii junimiști [...]. În amintirea acestei petreceri minunate, Creangă și-a primit păpușa pe care a păstrat-o și care a fost găsită după înmormântarea sa” (C. Săteanu). Ducându-și complexitatea cu el în mormânt, C. a lăsat în locul lui o păpușă. O „păpușă” devenise însă el însuși, din timpul vieții, pentru mulți dintre contemporanii lui. Păpușa lor favorită, înveselitoare. Faima produce clișee, și nu se mai poate debarasa de ele. Când A. D. Xenopol pronunță pentru prima oară cuvântul „geniu” în legătură cu povestitorul
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
În amintirea acestei petreceri minunate, Creangă și-a primit păpușa pe care a păstrat-o și care a fost găsită după înmormântarea sa” (C. Săteanu). Ducându-și complexitatea cu el în mormânt, C. a lăsat în locul lui o păpușă. O „păpușă” devenise însă el însuși, din timpul vieții, pentru mulți dintre contemporanii lui. Păpușa lor favorită, înveselitoare. Faima produce clișee, și nu se mai poate debarasa de ele. Când A. D. Xenopol pronunță pentru prima oară cuvântul „geniu” în legătură cu povestitorul moldovean, imaginea
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
păstrat-o și care a fost găsită după înmormântarea sa” (C. Săteanu). Ducându-și complexitatea cu el în mormânt, C. a lăsat în locul lui o păpușă. O „păpușă” devenise însă el însuși, din timpul vieții, pentru mulți dintre contemporanii lui. Păpușa lor favorită, înveselitoare. Faima produce clișee, și nu se mai poate debarasa de ele. Când A. D. Xenopol pronunță pentru prima oară cuvântul „geniu” în legătură cu povestitorul moldovean, imaginea „vârtosului glumeț Creangă” pătrunsese deja „vârtos” în conștiința numeroșilor săi cititori. Care citeau
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
logicii conflictului, concizia și claritatea. În ceea ce privește interpretarea, cronicarul insistă asupra „intuițiunii dramatice”, precum și asupra rostirii, care trebuie să pară naturală, în așa fel încât spectacolul să dea impresia veridicității. În dezacord cu „paradoxul” lui Diderot, actorul este privit ca o „păpușă însuflețită”, ceea ce ar trimite la „actorul-marionetă” al lui Gordon Craig, dacă nu s-ar insista pe ideea că e „musai păpușa să aibă suflet”. În scrisul lui D. aproape nimic nu prevestește și mai apoi nici nu confirmă o piesă
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
așa fel încât spectacolul să dea impresia veridicității. În dezacord cu „paradoxul” lui Diderot, actorul este privit ca o „păpușă însuflețită”, ceea ce ar trimite la „actorul-marionetă” al lui Gordon Craig, dacă nu s-ar insista pe ideea că e „musai păpușa să aibă suflet”. În scrisul lui D. aproape nimic nu prevestește și mai apoi nici nu confirmă o piesă cum este Vlaicu Vodă, moment de grație al unei inspirații ciudat de capricioase. Compunerile lui dramatice, mai toate, nu sunt decât
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
păstrarea frumuseții sufletului, mereu expus agresiunilor. D. a vădit interes și pentru literatura destinată celor mici. Piesa Tică și Mică în excursie (1961), scrisă în colaborare cu Simion Dima, soțul său, s-a jucat câteva stagiuni pe scena Teatrului de Păpuși din Timișoara. În 1976 îi apare placheta cu versuri pentru copii Casa florilor, un agreabil și instructiv „jurnal de vacanță”. A tradus, alături de Erwin Lesll, din opera lui Adam Müller-Guttenbrunn. SCRIERI: Anotimp de aur, pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1972; Stânca
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
În mai 1968 vor veni să Întrerupă această slujbă albă.” Ideea Revoluției era Încă vie În mintea intelectualului francez, În vreme ce, În același an, peste Ocean, soții Ceaușescu, aflați În vizită oficială la invitația lui Richard Nixon, erau fotografiați alături de o păpușă Mickey Mouse de mărimea unui om. De aceea, 1968 nu este un an de cotitură pentru romanul francez, care continuă să fie scris la temperaturi foarte scăzute, În așteptarea apariției cititorului nou, emancipat, pe de o parte, iar pe de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
București, 1910; Pagini din istoria neamului românesc, București, 1910; Două surde, București, 1911; Familia Roademult, Turnu Măgurele, 1912; Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor, I-III, București, 1920-1929; Nepoții Roademultulesei, București, 1922; Școala lui Chițchiron, București, [1926]; Păsărele și păpuși, ed. 2, București, [1928]; Firicel Voinicul, București, 1929; Moțodel, București, [1934]; O clacă în sat la noi, Roșiori de Vede, 1938; Datini strămoșești, Roșiori de Vede, 1939; Fata căpitanului de mazili, Roșiori de Vede, 1943; Familia Roadensec, București, 1946; Din
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]