7,232 matches
-
Platon. "Perioada embrionară din cadrul ritualului a viitorului suveran corespundea unui proces de maturizare a Universului și foarte probabil era în legătură cu maturizarea recoltelor"338. Schimbarea ritualului era o modificare a ordinii cosmice și automat genera o depărtare de divinitate, de un Paradis Pierdut, de un timp primordial care garanta reînnoirea lumii. "Fixitatea formelor hieratice, repetiția gesturilor și isprăvilor efectuate în zorii timpurilor sunt consecința logică a unei teologii care considera ordinea cosmică drept operă divină prin excelență și vedea în orice schimbare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre acela care poate să rezolve problema proiectării eului în altul. Este nevoie de o serie de elemente care să se obiectiveze în cadrul alterității, aceasta întruchipând o stare ideală, dezirabilă a eului, un întreg ansamblu arhetipal, o promisiune, un anumit paradis pierdut, dar nu neapărat în termenii în care îl descrie Mircea Eliade. Este momentul în care devenirea întru celălalt trece în plan ideal, întrucât eul nu preia din celălalt, ci îl construiește cu ajutorul imaginarului. Capitolul 4 Imagine, reprezentare, stereotip În timp ce
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ne raportăm ca la o poveste a timpului îndepărtat, o invenție a oamenilor despre lumea zeilor sau o istorisire despre întâmplări fantastice. Ar trebui să ne întrebăm, însă, de ce mitul familiei fericite, al frumuseții perfecte, al liderului salvator sau al paradisului terestru, întâlnite astăzi, sunt mai autentice și mai realiste, mai puțin utopice și mai puțin idilice decât mitul lui Osiris, miturile fertilității, în diferitele lui variante, sau mitul conducătorului ales de divinitate. O analiză a miturilor trebuie să înceapă cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
comme à une histoire des temps lointains, une invention des gens sur le monde des dieux ou bien des histoires fantastiques. Nous devrions cependant nous demander pourquoi les mythes de la famille heureuse, de la beauté parfaite, du chef sauveur ou du paradis terrestre, rencontrés de nos jours, sont-ils plus authentiques et réalistes, moins utopiques et idylliques que le mythe d'Osiris, le mythe de la fertilité dans ses différentes variantes ou le mythe du chef de file choisi par la divinité. Une analyse
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
postfață de Iulian Pasaliu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1991, p. 44. 189 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994, p. 22. 190 "Termenul a fost introdus de Carl Gustav Jung (1919) pentru a desemna imaginile arhaice (dragonul, Paradisul pierdut ...) care constituie un fond comun al întregii umanități. Le regăsim la fiecare persoană, din toate timpurile și de pretutindeni, alături de amintirile personale. Vehiculate în fabule, mitologie, basme și legende, arhetipurile se manifestă în vise, deliruri și artele picturale." (Norbert
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi un arhetip, cu neputință a se realiza deplin într-o existență umană oarecare. Scăpând de condiționarea sa istorică, omul nu-și părăsește calitatea de ființă umană spre a se pierde în animalitate, el regăsește limbajul, și uneori, experiența unui paradis pierdut. Visurile, reveriile, întruchipările nostalgiilor sale, ale dorințelor, ale elanurilor sale sunt tot atâtea forțe care propulsează ființa umană istoricește condiționată într-o lume spirituală infinit mai bogată decât aceea, mărginită a momentului ei istoric." (Ibidem, p. 16). 208 Romulus
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mereu cu câte un bob de lumină (din 1959 și până în prezent), dăruindu-se și dăruind. „Viața mea încă nu este epică... Poezia m-a ținut pe verticală...”, instaurând în suflet o strictă ordine morală... „Coardele vibrează vocea sfântă...” (rmbra Paradisului), „îmi sună voci de clavecin” (Muzică), „robit mă sună cornul în departe...” (Erezie) - glăsuiește, ades, poetul... Dacă uneori, „trist mă țin prin salvele luminii / flux/reflux sorbindu-mă strein...” (Lauda crinilor), „inocentul trup / serafic trece-n umbră prin cetate...” (Altfel
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
trandafirul); sfâșietoare zbateri lăuntrice: „Dar vameșul îi taie calea dreaptă / el.................. viermele cu trupul de aloe / strângând supt piele cârjile lui noe / prin straturile nopții și m-așteaptă / la capete de pod prin vene strâmte...” (rnde cu oasele poți deschide Paradisul); chiasmul: „cu ciori de fum în vârf o neagră miere / o miere neagră destupată mie...” (Domnișoara infirmieră); antanaclaza: „Tu ce ascunzi în gura ta augustă? / sihastrul Pă întreabă // un sihastru / hrănindu-se-n pustiul meu sihastru / cu mană rouă larvăși
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
De ce ți-ai ales locul nevegherii, locul dăinuirii veșnice tocmai aici și nu altundeva?! O spui chiar tu: „Cimitirul la noi e un pogon comun înconjurat cu gard de piatră, să nu molipsească pământul rămas viu în libertate...” (Ca un paradis) și, poate, alegerea să fi fost cea mai bună! Aici, în dangăn de clopot, aici, în miruire și atămâiere, va fi să fie, veșnic, binecuvântare. și, distingându-ți vocea, în șoptire psaltică, auzim: „Să crească-n voie neagră umbra mea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pasărea aia ciudată [...] J. Verne, pp. 161-162 În general la imperfect, aceste descrieri sînt totuși ambigue în măsura în care predicatele specifice pe care le enunță pot fi interpretate ca fiind predicate de clasă. Luăm drept exemplu referentul specie, de la începutul descrierii: "pasărea [...] paradisului", "marele smarald" și valoarea generică pe care o ia, înspre final, sintagma nominală "această nespus de frumoasă pasăre" sub influența relativei explicative "căreia indigenii i-au dat numele poetic de "pasărea soarelui"6. (28) Pasărea aparținea celei mai frumoase și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
alte pene lungi și ușoare, de o finețe neobișnuită, întregeau înfățișarea acestei păsări nespus de frumoasă, căreia indigenii i-au dat numele poetic de "pasărea soarelui". Aș fi dorit mult să pot duce la Paris modelul acesta de pasăre a paradisului, să-l dăruiesc pentru Jardin des Plantes care nu are nici un exemplar viu. J. Verne, p. 162 "Ficționalizarea" cunoștințelor demonstrează faptul că, la J. Verne, este posibilă transformarea timpurilor narative (perfect simplu și imperfect) în prezentul discursului științific și că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, în vol. Cateheze baptismale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, p. 59. footnote>. Pentru copii botezul este o pecete (σϕραγίς) a slavei Și o consacrare în slujba lui Dumnezeu. Prin botez, copilul este instituit în paradisul din care a fost alungat Adam<footnote Philip Schaff, History of Ancient Christianity, vol. II From Constantine The Great to Gregory The Great, Charles Scribner & CO, New York, 1867, p. 481. footnote>. Fericitul Augustin subliniază la rândul său că practica botezării
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1988, p. 491. footnote>. Botezul este considerat de către marele capadocian ca o condiție sine qua non mântuirii: „Prin botez a intrat Israil în pământul făgăduinței. Tu, însă, cum ai să te reîntorci în paradis fără să fii pecetluit prin botez?”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii Și cuvântări, omilia a XIII-a, II, traducere, introducere, note Și indici de Pr. D. Fecioru, în col. Părinți Și Scriitori bisericești, vol. 17, Editura Institutului Biblic Și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
vieții” adus la cunoștința publică și visele nestăvilite către viitor sunt daruri pentru cei de azi și de mâine. Să dorim sănătate celor încă nenăscuți, minte multă celor care învață, voință, perseverență, îndrăzneală, generației active, un fel de grădină înainte de paradisul care încheie prezența în lumina existenței ă Ne am întregit sufletele, am retrăit existența, îndemnăm pe cât mai mulți să ne continue, să ne pomenească întru împlinirea coloanei fără sfârșit a neamului românesc. Nu ne-au desființat turcii sau alți cotropitori
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
prim-plan cele două ordine mai importante și mai răspândite în epoca finală, și le consideră ca pe un document al vitalității Bisericii, care le aprobă, spre deosebire de alte mișcări ambigue. Această temă este reluată și sublimată poetic de Dante (cf. Paradis, XI-XII). Referința la valdezi și umiliați este evidentă. Acest contrast corespunde unei exegeze istorice exacte. Mai mult de atât, Burcard este singurul care menționează numele inițial de «pauperes minores». Acest nume nu este amintit în niciun alt document, el oferind
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
propus însoțitorilor săi următoarea parabolă, în special spre a-i folosi unui anumit novice ce era prezent, care se considera prea înțelept și îndrăznea să se amestece în treburi ce nu-l priveau. «Un țăran - a spus -, auzind că în paradis era foarte multă tihnă și multe plăceri, a plecat în căutarea sa, să vadă dacă putea cumva să intre în el. Când în cele din urmă a ajuns la poartă, l-a întâlnit pe Sfântul Petru și l-a întrebat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să intre în el. Când în cele din urmă a ajuns la poartă, l-a întâlnit pe Sfântul Petru și l-a întrebat dacă putea să intre. Sfântul Petru l-a întrebat dacă putea să respecte legile ce domneau în paradis, iar el a răspuns afirmativ, numai să i le spună care erau. Sfântul i-a răspuns că era una singură, și anume să fie respectată tăcerea. El a acceptat, a promis cu bucurie că se va conforma și a fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să i le spună care erau. Sfântul i-a răspuns că era una singură, și anume să fie respectată tăcerea. El a acceptat, a promis cu bucurie că se va conforma și a fost lăsat să intre. Plimbându-se prin paradis, a văzut pe cineva că ara cu doi boi, unul slab și celălalt gras, iar pe acesta din urmă îl lăsa să meargă cum voia, pe când pe celălalt slab îl biciuia continuu. Țăranul a intervenit și a început să-l
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îi lăsa pe cei bătrâni și strâmbi, tăindu-i pe cei drepți, verzi și foarte frumoși. Apropiindu-se de el, țăranul l-a certat. Și iată, imediat a intervenit Sfântul Petru și, de această dată, l-a dat afară din paradis». Fratele Albert voia de asemenea ca subalternii să fie respectuoși cu superiorii lor, deoarece trebuie să fim atenți, spunea el, ca «familiaritatea să nu genereze dispreț». 105. Fratele Adam Marsh a povestit despre un băiat foarte răsfățat care a fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
răsunătoare sau a unui tunet puternic, ori a unor ape învolburate în vâltoarea unei cascade. Niciodată nu a spus un cuvânt necontrolat sau nesigur. Avea pregătit întotdeauna răspunsul la orice lucru. Spunea lucruri minunate despre curtea cerească, adică despre măreția paradisului, și lucruri teribile despre suferințele infernului. Era originar din provincia Provenza, de statură medie, cu un ten mai degrabă închis. Era un om spiritual în cel mai mare grad, așa încât puteai să crezi că vezi un alt Paul, sau un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Când îl auzeau predicând, tremurau cu toții precum trestia în apă... (p. 324-325). 46. Îmi amintesc că atunci când eram tânăr și locuiam în conventul din Siena, în Toscana, fratele Ugo, ce se reîntorsese de la Curia Romană, spunea lucruri minunate despre măreția paradisului și vorbea despre disprețuirea lumii în fața fraților minori și a fraților predicatori ce veniseră să-l întâlnească și să-l vadă. Și orice chestiune îi era propusă spre discuție, răspundea cu promptitudine la toate. Toți cei care îl auzeau rămâneau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost prezent la consacrarea bisericii amintite, ce a avut loc la 2 august, și l-a ascultat pe Fericitul Francisc ce predica în fața acelor episcopi, ținând în mână un document și spunând: «Vreau să vă trimit pe toți în paradis și vă informez despre indulgența pe care am primit-o din gura suveranului pontif, iar voi toți care ați venit astăzi și toți cei care vor veni în fiecare an în această zi cu o inimă bună și căită vor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sub semnul întrebării natura umană, adică, dacă se află în trup. El consideră că nu și-a atins țelul, dar se întinde (tânjește) după ce se află în fața lui, uitând ce a trecut pe lângă el. După ce aude misterele de nedescris ale paradisului, Pavel încă va continua să se urce și nu încetează nicicând să acceadă. Nu a permis niciodată binelui deja împlinit să-i limiteze dorința, căci sufletul care îl caută pe Dumnezeu și care înțelege că dorința pentru iubire nestricăcioasă aduce
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
anume condiția tragică a omului în lume. Acestă condiție umană a fost definită memorabil de o cugetare platoniciană. "Omul e un rege exilat, măreția lui constă în a căuta regatul pierdut.". Relegarea lui Ovidiu este o "desțărare", o alungare din Paradis, ducând la experiențe psihice și la efervescență literară necunoscute înainte de exil. Pierderea lumii originare i-a provocat traume de ordin istoric, existențial, lingvistic și artistic. Ipostazele existențiale, de la stare de dor față de Roma la teama de moarte printre barbari, sunt
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Lovinescu oscilează de la bun început între irepresibila dorință a afirmării personalității creatoare și tentațiile anonimatului, între excesul de "vorbe" ori "fapte" și tăcerea locvace, între observația concretă a vieții și refugiul în imaginar, păstrând în fibra sa adâncă nostalgia paradisului pierdut, îngropat adânc, într-o "amforă". Așa se explică și opțiunea pentru melodramă, definită ca "formă de teatralitate care subliniază eforturile auctoriale de a ajunge la o reprezentare autentică a vieții"139. Același motiv al sufletului captiv în vasul cu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]