8,224 matches
-
prea mare de credincioși din vestul țării care sunt uniți, majoritatea populației bieloruse este ortodoxă. Biserica Bielorusiei nu este autocefală, ci se află sub ascultarea canonică a Patriarhiei Moscovei, adică a Bisericii ruse. De aceea, șeful Bisericii bieloruse nu este Patriarh, ci Mitropolit și Exarh al Patriarhiei ruse. În august 2005 am fost invitat la Palatul Mitropolitan la aniversarea a 70 de ani de viață a Mitropolitului Vladimir, cu care am avut apoi și o convorbire privată. Este rus de viță
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în urmă chiar am predat, câțiva ani, acest obiect la Universitate. Nu mai puțin m-a atras istoria Rusiei, nu numai politică, ci și culturală și religioasă. De aceea știu câte ceva și despre "ritul vechi". Dacă îmi amintesc bine, reformele Patriarhului Nikon, înscăunat de țarul Alexei Romanov în 1652, au stârnit o cruntă prigoană împotriva unui număr destul de mare de credincioși care refuzau să se conformeze ritualurilor și practicilor ortodoxe grecești. Îndreptarea traducerilor din cărțile de cult chestiunea scrierii corecte a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
acest conflict ar fi rămas la nivelul unor dispute canonice dacă nu s-ar fi amestecat puterea seculară. Țarul Alexei și urmașii lui, inclusiv Petru I, i-au persecutat pe cei care s-au opus reformelor lui Nikon și ale patriarhilor care i-au urmat. Persecuțiile au fost groaznice, după obiceiurile timpului, dar parcă barbarismul lor a depășit orice măsură. Așa a apărut apoi Raskolul și această "diasporă", fuga celor persecutați în alte țări, unde nu putea să-i ajungă furia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
tranșant. De altfel, acest papă capabil și autoritar pretindea o putere absolută nu numai în domeniul spiritual, ci și în cel politic, adică asupra prinților laici. Nu este, de aceea, de mirare că tot de pe timpul Papei Nicolae și al Patriarhului Fotie al Constantinopolului datează și primul conflict grav dintre Biserica greacă (ortodoxă) sau Orientală și Biserica Romei. Se ajunsese în pragul rupturii ambii ierarhi fiind oameni ambițioși și cu personalitate accentuată -, dar unele evenimente neprevăzute, ca moartea Papei Nicolaie, au
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
împace lucrurile, convocând, la începutul anului 1054, un sinod la Constantinopol unde l-a invitat și pe Papă. Papa a trimis trei delegați, în frunte cu cardinalul Humbert, om mândru și care nu-i putea suferi pe greci. Numai că Patriarh al Constantinopolului era Mihail Cerularie, om la fel de ambițios și inflexibil, care n-a vrut să stea de vorbă cu Humbert înainte de sinod. Încurajat de atitudinea înțelegătoare a împăratului, motivată politic, cardinalul Humbert a scris un libel de excomunicare, în limba
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
era Mihail Cerularie, om la fel de ambițios și inflexibil, care n-a vrut să stea de vorbă cu Humbert înainte de sinod. Încurajat de atitudinea înțelegătoare a împăratului, motivată politic, cardinalul Humbert a scris un libel de excomunicare, în limba latină, a patriarhului și a încă doi ierarhi greci, adversari ai Romei. În ziua de 16 iulie (1054), el a intrat în Sfânta Sofia, unde credincioșii ascultau liturghia, și a așezat pe Sfânta Masă din altar textul excomunicării, după care a părăsit biserica
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
judece". Până pe 20 iulie, când a fost tradus textul în grecește, nimeni n-a știut despre ce este vorba. Când clerul și poporul au aflat, i-au căutat pe delegați să-i linșeze, dar aceștia plecaseră deja spre Roma. Atunci Patriarhul Mihail Cerularie a convocat fără zăbavă un sinod care a rostit anatema împotriva Papei și Bisericii Romane. Obișnuiți cu fricțiunile dintre Roma și Constantinopol, oamenii de atunci nu și-au dat seama de importanța evenimentului, care abia mai târziu s-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Israelul, a făcut prima vizita a unui papă într-o țară ortodoxă (România), numind BOR "Biserică Apostolică, Grădină a Maicii Domnului". Așadar, spiritul ecumenist și tolerant era promovat de la cel mai înalt nivel, iar partenerii, între ei la mare cinste Patriarhul Teoctist, răspundeau pe măsură. Iată că, dintr-odată, Vaticanul reafirmă, într-un document oficial, teze care pot dezbina din nou, care pot întoarce relațiile dintre Biserici cu decenii în urmă. Lucrul este cu atât mai curios cu cât noul papă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
față de problemele litigioase cu România. Acest lucru nu s-a întâmplat, și nici nu se va întâmpla, din rațiunile pe care, pe scurt, le-am expus mai sus. Așadar, în ce privește Ucraina, rămâne cum am stabilit. 5 octombrie 2007 Papa și Patriarhul Cu vreo zece zile în urmă, mass-media românească și cea europeană au relatat, mult prea succint, despre vizita Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Alexei al II-lea, la Strasbourg și Paris. A luat cuvântul în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pe care, pe scurt, le-am expus mai sus. Așadar, în ce privește Ucraina, rămâne cum am stabilit. 5 octombrie 2007 Papa și Patriarhul Cu vreo zece zile în urmă, mass-media românească și cea europeană au relatat, mult prea succint, despre vizita Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Alexei al II-lea, la Strasbourg și Paris. A luat cuvântul în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și s-a întâlnit cu înalți oficiali francezi, în frunte cu președintele Sarkozy. Protocolul cu care a fost onorat a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ele. Primii care au beneficiat au fost Țarii. Biserica a formulat dogma și a susținut credința că țarii sunt aleții lui D-zeu, iar țarii, la rândul lor, i-au acordat privilegii numeroase, printre cele mai importante fiind cele fiscale. Patriarhul era întotdeauna un stâlp al Tronului, așa cum fusese în Bizanț. În 1699, însă, Petru cel Mare a abolit privilegiile fiscale ale Bisericii, în 1700 după moartea Patriarhului Adrian nu a mai numit un succesor, iar în 1721 a abolit Patriarhatul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lor, i-au acordat privilegii numeroase, printre cele mai importante fiind cele fiscale. Patriarhul era întotdeauna un stâlp al Tronului, așa cum fusese în Bizanț. În 1699, însă, Petru cel Mare a abolit privilegiile fiscale ale Bisericii, în 1700 după moartea Patriarhului Adrian nu a mai numit un succesor, iar în 1721 a abolit Patriarhatul, Biserica fiind pusă sub oblăduirea Sfântului Sinod, un organism obedient și controlat de țar. Abia după revoluția din 1917 s-a reintrodus demnitatea de Patriarh, dar perioada
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
după moartea Patriarhului Adrian nu a mai numit un succesor, iar în 1721 a abolit Patriarhatul, Biserica fiind pusă sub oblăduirea Sfântului Sinod, un organism obedient și controlat de țar. Abia după revoluția din 1917 s-a reintrodus demnitatea de Patriarh, dar perioada dintre 1917 și 1991 a fost una de teroare și umilire a Bisericii. Pentru comuniști (bolșevici, staliniști, hrușcioviști, brejneviști) religia era, așa cum o definise Marx, doar "opiu pentru popor", iar slujitorii ei preoți și monahi trântori și reprezentanți
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
1943, la apogeul marelui război cu nemții, a slăbit frâiele și a apelat la ajutorul Bisericii, gest care s-a dovedit, de altfel, foarte util. După destrămarea Uniunii Sovietice, Biserica Ortodoxă Rusă a recuperat mult din puterea de altădată, iar Patriarhul a devenit un personaj de mare prestigiu în noul stat; mai mult decât atât, Biserica Rusă a menținut sub ascultarea sa unele biserici din fosta Uniune, cum sunt Mitropoliile Moldovei și Bielorusiei. În orice caz, Biserica Rusă are cei mai mulți credincioși
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de la Constantinopol. Încercările de reunire făcute de Bizanț, sub amenințarea crescândă a turcilor, concesiile făcute Vaticanului pentru a-i obține sprijinul în lupta cu aceștia (secolul XIV, apoi 1439 Florența) au fost privite cu ochi răi de ortodocșii ruși. Reforma Patriarhului Nikon la jumătatea secolului al XVII-lea care includea și corectarea traducerilor din grecește a cărților de cult rusești, a fost văzută de o parte a credincioșilor (rascolnicii și cei numiți, la noi, lipoveni) ca o "lucrare a lui Antihrist
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
apropierea așteptată de unii, care vedeau că Papa Ioan Paul al II-lea, tolerant și ecumenist convins, colinda lumea de-a lungul și de-a latul. Și totuși, prima și singura țară ortodoxă vizitată de el a fost România, în timp ce Patriarhul Alexei îl acuza pe Papă de prozelitism, de tentative de convertire a credincioșilor ruși la catolicism. Toate planurile Vaticanului de a aranja o vizită a Papei la Moscova s-au lovit nu de refuzul autorităților laice, ci de cel al
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Alexei îl acuza pe Papă de prozelitism, de tentative de convertire a credincioșilor ruși la catolicism. Toate planurile Vaticanului de a aranja o vizită a Papei la Moscova s-au lovit nu de refuzul autorităților laice, ci de cel al Patriarhului Alexei. Și acum, dintr-odată, Patriarhul declară că este posibilă o întâlnire cu actualul Papă care ar avea după spusele sale un "comportament" mai potrivit. În ce constă, exact, acest comportament și ce anume îl face mai agreabil, nu rezultă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
prozelitism, de tentative de convertire a credincioșilor ruși la catolicism. Toate planurile Vaticanului de a aranja o vizită a Papei la Moscova s-au lovit nu de refuzul autorităților laice, ci de cel al Patriarhului Alexei. Și acum, dintr-odată, Patriarhul declară că este posibilă o întâlnire cu actualul Papă care ar avea după spusele sale un "comportament" mai potrivit. În ce constă, exact, acest comportament și ce anume îl face mai agreabil, nu rezultă din declarația Patriarhului. Sunt cu atât
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
acum, dintr-odată, Patriarhul declară că este posibilă o întâlnire cu actualul Papă care ar avea după spusele sale un "comportament" mai potrivit. În ce constă, exact, acest comportament și ce anume îl face mai agreabil, nu rezultă din declarația Patriarhului. Sunt cu atât mai surprins cu cât, nu cu mult timp în urmă Papa Benedict a supervizat un document al Congregației pentru Doctrina Credinței organ al Vaticanului care reafirma neted vechea teză a Romei după care Biserica Catolică este singura
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
primus inter pares este reafirmată cu toată claritatea. Ioan Paul al II-lea se ferea de asemenea afirmații abrupte, tocmai pentru a evita nemulțumirea și iritarea, inevitabile, ale celorlalte confesiuni creștine. Și totuși, chiar după această poziție "anti-ecumenică" a Papei, Patriarhul rus acceptă că este posibilă, dacă nu chiar de dorit, o întâlnire cu Papa. Oare ce se ascunde în spatele acestei schimbări de atitudine? Să fi devenit, dintr-odată, Patriarhul ecumenist? Să fie acesta începutul unei reluări a eforturilor de apropiere
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
confesiuni creștine. Și totuși, chiar după această poziție "anti-ecumenică" a Papei, Patriarhul rus acceptă că este posibilă, dacă nu chiar de dorit, o întâlnire cu Papa. Oare ce se ascunde în spatele acestei schimbări de atitudine? Să fi devenit, dintr-odată, Patriarhul ecumenist? Să fie acesta începutul unei reluări a eforturilor de apropiere între cele două confesiuni creștine? Spun "apropiere" pentru că la o reunire ca aceea gândită în secolele XIV-XV nu cred că putem spera. Mi-e teamă că este vorba de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ieri și de azi n-au ezitat și nu ezită în a utiliza orice mijloc pentru promovarea intereselor lor. Desigur, s-ar putea să mă înșel, dar până la proba contrarie nu am altă explicație pentru cotitura pe care o încearcă Patriarhul Alexei în relațiile cu Vaticanul. 11 octombrie 2007 A fost sau n-a fost? Nu revoluție în România, ci genocid împotriva armenilor. De 90 de ani două popoare dau răspunsuri total opuse acestei întrebări: armenii spun DA, a fost genocid
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și-a dat jos masca de pe figură, căci începuse să-l obosească peste măsură, și a mers la Moscova pentru instrucțiuni. La începutul acestui an a avut o lungă discuție între patru ochi cu Vl. Putin, după ce primise, din mâinile Patriarhului Alexei al II-lea, curioasa Diplomă de Laureat al Fundației pentru Unitatea Popoarelor Pravoslavnice. Se înțelege că Diploma i-a fost dată pentru lupta lui, de ani de zile, împotriva Mitropoliei Basarabiei și pentru expulzarea de preoți români, fapte care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ca pietrele de moară: 1. războiul veșnic dintre palestinieni și evrei; 2. istoria lungă și tragică a relațiilor dintre creștinism și iudaism; 3. unele gesturi ale Papei Benedict și un moment din tinerețea neamțului Joseph Ratzinger actualul Papă Benedict. 1. Patriarhul latin al Ierusalimului, monseniorul Fouad Twal, a sintetizat în mod magistral dilema unui papă care trebuie să țină un discurs în Orașul Sfânt: "Un cuvânt pentru musulmani, și am intrat în belea. Un cuvânt pentru evrei, și am intrat în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
găunoasa a atâtor poeți de curte, ,,nume de dicționar”, până la viziunile, purtând adesea accente expresioniste, ale poetului timpuriu maturizat: ,,Călătoreau niște cruci cu focul În gură/ Peste apă supărată de liniște/ Noapte, bărzăunul flașnetar/ A oprit manivela În barbă de patriarh/ Prea multe nimicuri/ În jocul de-a frumusețea nimănui/ Copacii visau săruturi delirante/ Prin cerul tăcerii se auzea trecând/ Colecția de sfinți ai uitării” (Salamandra). Poezia noastră a pierdut, probabil, În Alexandru Malin Tăcu pe unul dintre liderii potențiali ai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]