8,364 matches
-
Dewey, dar și de la centrele de interes, Kilpatrick a elaborat metoda proiectelor (Project Teaching). Cercetările sale au stimulat dezvoltarea pedagogiei experimentale, au îmbogățit teoria educației noi, au stimulat preocuparea pentru studierea copilului în mediul său natural (34). 5 ȘCOALA ȘI PEDAGOGIA ROMÂNEASCĂ LA ÎNCEPUT DE SECOL XX Două erau marile probleme în jurul cărora se concentra viața socială și națională a României din primii ani ai acestui secol, cu consecințe puternice asupra culturii, în general, și a școlii, în special: problema țărănească
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu consecvență în paginile revistei "Viața românească" (1906-1914). Prin simpatia pe care o manifestau față de lumea satelor, sămănătorismul și poporanismul au creat o atmosferă favorabilă în jurul școlii rurale, neglijată în deceniile anterioare. În perioada interbelică, în politica școlară și în pedagogia românească se vor mai întîlni totuși ecouri tîrzii, dar puternice, ale acestor două tendințe. 5.1. Școala în perioada de aplicare a legislației haretiene și a luptei pentru marea Unire În primul deceniu al secolului XX, școala din România era
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acest teritoriu locuit de români, ca pretutindeni unde se afla populație românească care putea să învețe în limba maternă, școala menținea trează conștiința națională și punea în centrul preocupărilor sale educative pregătirea spiritelor pentru unirea ce trebuia înfăptuită. 5.2. Pedagogia tendințe spre desprinderea de herbartianism În pedagogia românească din această perioadă se constată, în general, aceeași preocupare ca și în celelalte țări europene, de a se depăși rigiditatea școlii tradiționale de tip herbartian, de a se organiza un învățămînt mai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unde se afla populație românească care putea să învețe în limba maternă, școala menținea trează conștiința națională și punea în centrul preocupărilor sale educative pregătirea spiritelor pentru unirea ce trebuia înfăptuită. 5.2. Pedagogia tendințe spre desprinderea de herbartianism În pedagogia românească din această perioadă se constată, în general, aceeași preocupare ca și în celelalte țări europene, de a se depăși rigiditatea școlii tradiționale de tip herbartian, de a se organiza un învățămînt mai apropiat de trebuințele stringente ale societății de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ș.a.) sau au participat la întîlniri internaționale, de pildă, la primul congres internațional de pedologie care s-a ținut în 1911 la Bruxelles, sub președinția lui O. Decroly. În această perioadă, s-au scris numeroase lucrări privind noile tendințe în pedagogie (C. Buțureanu, Vl. Ghidionescu, Izabela Sadoveanu), despre învățămîntul din diverse țări (Ana Conta-Kernbach), s-au tradus lucrări ale unor mari teoreticieni ai educației (M. Montessori, J. Dewey) (11). Mișcarea pedagogică românească din primele două decenii se poate caracteriza prin tendința
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor mari teoreticieni ai educației (M. Montessori, J. Dewey) (11). Mișcarea pedagogică românească din primele două decenii se poate caracteriza prin tendința de a se adecva cît mai deplin la trebuințele perfecționării învățămîntului. În acest sens, unii teoreticieni apreciau că pedagogia ar trebui să pornească de la o mai bună cunoaștere a realităților sociale, urmînd, de aceea, să-și întemeieze tezele sale pe cercetările sociologice. În această direcție se remarcaseră, încă din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, C. Dimitrescu-Iași și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lor se îndrepta spre valorile spirituale așa cum se reflectau ele în artă, literatură, obiceiuri etc. Această tendință continua, de fapt, o idee scumpă generației transilvănene de la 1848. Tot acum, la început de secol, a apărut un puternic interes pentru științifizarea pedagogiei prin studirea pe cale experimentală a copilului (Nicolae Vaschide, Grigore Tăbăcaru, Vladimir Ghidionescu, Izabela Sadoveanu). Se păstrează însă și tendința constituirii pedagogiei mai ales prin reflecție asupra tezelor formulate de marii teoreticieni ai educației și completarea lor cu unele noi generalizări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
idee scumpă generației transilvănene de la 1848. Tot acum, la început de secol, a apărut un puternic interes pentru științifizarea pedagogiei prin studirea pe cale experimentală a copilului (Nicolae Vaschide, Grigore Tăbăcaru, Vladimir Ghidionescu, Izabela Sadoveanu). Se păstrează însă și tendința constituirii pedagogiei mai ales prin reflecție asupra tezelor formulate de marii teoreticieni ai educației și completarea lor cu unele noi generalizări întemeiate pe observația practicii școlare a vremii. Calea deductivă de constituire a unui sistem pedagogic proprie pedagogiei filosofice din secolele anterioare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
însă și tendința constituirii pedagogiei mai ales prin reflecție asupra tezelor formulate de marii teoreticieni ai educației și completarea lor cu unele noi generalizări întemeiate pe observația practicii școlare a vremii. Calea deductivă de constituire a unui sistem pedagogic proprie pedagogiei filosofice din secolele anterioare s-a menținut, mai ales, prin Ion Găvănescul. Cu această direcție de manifestare a teoriei despre educație se va și începe prezentarea pedagogiei românești din primele două decenii ale acestui secol. 5.2.1. Pedagogia filosofică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
practicii școlare a vremii. Calea deductivă de constituire a unui sistem pedagogic proprie pedagogiei filosofice din secolele anterioare s-a menținut, mai ales, prin Ion Găvănescul. Cu această direcție de manifestare a teoriei despre educație se va și începe prezentarea pedagogiei românești din primele două decenii ale acestui secol. 5.2.1. Pedagogia filosofică Pedagogia filosofică, chiar dacă a avut un caracter eclectic, a încercat să dea răspuns unora din problemele cu care se confrunta școala românească la începutul secolului. Exponentul ei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
proprie pedagogiei filosofice din secolele anterioare s-a menținut, mai ales, prin Ion Găvănescul. Cu această direcție de manifestare a teoriei despre educație se va și începe prezentarea pedagogiei românești din primele două decenii ale acestui secol. 5.2.1. Pedagogia filosofică Pedagogia filosofică, chiar dacă a avut un caracter eclectic, a încercat să dea răspuns unora din problemele cu care se confrunta școala românească la începutul secolului. Exponentul ei principal ION GĂVĂNESCUL (1859-1949) (14) a fost dominat de o concepție social-politică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
filosofice din secolele anterioare s-a menținut, mai ales, prin Ion Găvănescul. Cu această direcție de manifestare a teoriei despre educație se va și începe prezentarea pedagogiei românești din primele două decenii ale acestui secol. 5.2.1. Pedagogia filosofică Pedagogia filosofică, chiar dacă a avut un caracter eclectic, a încercat să dea răspuns unora din problemele cu care se confrunta școala românească la începutul secolului. Exponentul ei principal ION GĂVĂNESCUL (1859-1949) (14) a fost dominat de o concepție social-politică conservatoare, care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din problemele cu care se confrunta școala românească la începutul secolului. Exponentul ei principal ION GĂVĂNESCUL (1859-1949) (14) a fost dominat de o concepție social-politică conservatoare, care se face simțită în fiecare din ideile sale cu privire la educație. După opinia sa, pedagogia cercetează mijloacele prin care se realizează scopul educației; ea este, de aceea, o "știință practică". Așa cum fiecare din "științele practice" se sprijină pe anumite "științe teoretice" (care cercetează relația cauză-efect), pedagogia se sprijină pe etică și psihologie. Dacă acestea sînt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fiecare din ideile sale cu privire la educație. După opinia sa, pedagogia cercetează mijloacele prin care se realizează scopul educației; ea este, de aceea, o "știință practică". Așa cum fiecare din "științele practice" se sprijină pe anumite "științe teoretice" (care cercetează relația cauză-efect), pedagogia se sprijină pe etică și psihologie. Dacă acestea sînt într-adevăr științe, atunci și pedagogia are un temei științific. Or, afirmă Găvănescul, psihologia și etica sînt științe, pentru că au domenii proprii de cercetare și au propriile lor legi. Punctul de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
realizează scopul educației; ea este, de aceea, o "știință practică". Așa cum fiecare din "științele practice" se sprijină pe anumite "științe teoretice" (care cercetează relația cauză-efect), pedagogia se sprijină pe etică și psihologie. Dacă acestea sînt într-adevăr științe, atunci și pedagogia are un temei științific. Or, afirmă Găvănescul, psihologia și etica sînt științe, pentru că au domenii proprii de cercetare și au propriile lor legi. Punctul de plecare al acestui pedagog ne amintește de acela al lui J. Fr. Herbart. Deosebirea constă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cercetare și au propriile lor legi. Punctul de plecare al acestui pedagog ne amintește de acela al lui J. Fr. Herbart. Deosebirea constă în accepțiunea mai largă dată eticii; aceasta e luată uneori și în sens de sociologie. Așa după cum pedagogia își extrage substanța teoretică din psihologie și etică (sociologie), tot așa educația trebuie să facă față unei duble exigențe: individuale și sociale. Preponderent este însă factorul social, întrucît sarcina educației este tocmai punerea de acord a vieții individuale a oamenilor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel prioritate valorilor culturale specifice poporului, iar în procesul creării valorilor materiale, necesare vieții de fiecare zi, se vor forma deprinderi de muncă fizică. O astfel de concepție cu privire la educație i-a permis lui Ghibu să formuleze ideea constituirii unei pedagogii întemeiate pe cercetarea realităților naționale și sociale românești. În calitate de inspector al școlilor confesionale ortodoxe din arhidieceza Sibiului, Onisifor Ghibu are prilejul să-și dezvolte ideile pe plan teoretic și să acționeze pentru punerea lor în aplicare (21). În 1911 publică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
inspector al școlilor confesionale ortodoxe din arhidieceza Sibiului, Onisifor Ghibu are prilejul să-și dezvolte ideile pe plan teoretic și să acționeze pentru punerea lor în aplicare (21). În 1911 publică o nouă lucrare de fapt o amplă scriere de pedagogie școlară intitulată modest Plan de învățămînt și îndreptar metodic pentru școlile poporale confesionale greco-orientale române de sub jurisdicțiunea bisericii greco-orientale române din Ungaria și Transilvania. Aceeași idee a caracterului național al educației l-a urmărit și în elaborarea valoroasei sale lucrări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a mișcării pedagogice din deceniile care au precedat Unirea de la 1 decembrie 1918. Așa se și explică marea contribuție pe care a avut-o școala în educarea generației care a înfăptuit Unirea (23). Ideea caracterului național nu apare numai la pedagogii transilvăneni. O întîlnim și la Grigore Tăbăcaru care, în 1905, vorbea de o "pedagogie a poporului român" (24, p. 34), iar în 1906 deschidea broșura sa Jocuri românești cu fraza: "Cuget la o pedagogie națională, izvorîtă din însăși viața celor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se și explică marea contribuție pe care a avut-o școala în educarea generației care a înfăptuit Unirea (23). Ideea caracterului național nu apare numai la pedagogii transilvăneni. O întîlnim și la Grigore Tăbăcaru care, în 1905, vorbea de o "pedagogie a poporului român" (24, p. 34), iar în 1906 deschidea broșura sa Jocuri românești cu fraza: "Cuget la o pedagogie națională, izvorîtă din însăși viața celor ce alcătuiesc națiunea română" (24, p. 79). Caracterul național al educației rezulta, în concepția
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
caracterului național nu apare numai la pedagogii transilvăneni. O întîlnim și la Grigore Tăbăcaru care, în 1905, vorbea de o "pedagogie a poporului român" (24, p. 34), iar în 1906 deschidea broșura sa Jocuri românești cu fraza: "Cuget la o pedagogie națională, izvorîtă din însăși viața celor ce alcătuiesc națiunea română" (24, p. 79). Caracterul național al educației rezulta, în concepția sa, din specificul obiceiurilor, al literaturii, al jocurilor, cîntecelor, picturii și arhitecturii românești. 5.2.3. Primele manifestări ale pedagogiei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogie națională, izvorîtă din însăși viața celor ce alcătuiesc națiunea română" (24, p. 79). Caracterul național al educației rezulta, în concepția sa, din specificul obiceiurilor, al literaturii, al jocurilor, cîntecelor, picturii și arhitecturii românești. 5.2.3. Primele manifestări ale pedagogiei experimentale și ale "educației noi" În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, la universitățile din Iași și București s-au ținut primele cursuri de psihologie experimentală: Eduard Gruber, între anii 1893/1895, la Iași, Alfred Binet invitat la Universitatea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1895 și Constantin Rădulescu-Motru, în 1897/1898 (25). În cercetările de psihologie experimentală s-a remarcat, încă din 1897, NICOLAE VASCHIDE (1873-1907), colaborator apropiat al lui Alfred Binet (25 și 26), care a sesizat importanța cercetărilor de psihologie experimentală pentru pedagogie, precum și necesitatea unei pedagogii științifice în sensul de pedagogie experimentală. Ideile sînt explicit formulate în articolul foarte critic la adresa pedagogiei vremii Introducere la studiul aplicațiunilor pedagogice ale cercetărilor psihologiei experimentale (1900) (27). Utilizînd metode științifice, prin care se pot controla
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în 1897/1898 (25). În cercetările de psihologie experimentală s-a remarcat, încă din 1897, NICOLAE VASCHIDE (1873-1907), colaborator apropiat al lui Alfred Binet (25 și 26), care a sesizat importanța cercetărilor de psihologie experimentală pentru pedagogie, precum și necesitatea unei pedagogii științifice în sensul de pedagogie experimentală. Ideile sînt explicit formulate în articolul foarte critic la adresa pedagogiei vremii Introducere la studiul aplicațiunilor pedagogice ale cercetărilor psihologiei experimentale (1900) (27). Utilizînd metode științifice, prin care se pot controla afirmațiile, psihologia experimentală oferă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cercetările de psihologie experimentală s-a remarcat, încă din 1897, NICOLAE VASCHIDE (1873-1907), colaborator apropiat al lui Alfred Binet (25 și 26), care a sesizat importanța cercetărilor de psihologie experimentală pentru pedagogie, precum și necesitatea unei pedagogii științifice în sensul de pedagogie experimentală. Ideile sînt explicit formulate în articolul foarte critic la adresa pedagogiei vremii Introducere la studiul aplicațiunilor pedagogice ale cercetărilor psihologiei experimentale (1900) (27). Utilizînd metode științifice, prin care se pot controla afirmațiile, psihologia experimentală oferă pedagogiei date verificate, apte să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]