KorAP: Find »[drukola/base=peliculă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...205 206 207 ...233 >

5,822 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344

de firme specializate, ceea ce creează premisele dezvoltării fotografiei de masă. 1896 - Frații Lumière inventează cinematograful. 1910 - Compania Lumière brevetează plăcile foto „autocrom”, pe care se pot face diapozitive color. 2. Aparatul de fotografiat pe peliculătc "2. Aparatul de fotografiat pe peliculă" Cu toate că aparatele de fotografiat din ziua de azi există într-o gamă extrem de variată, putem să identificăm anumite elemente constitutive care se regăsesc la marea majoritate dintre ele. La o primă analiză, observăm corpul aparatului și obiectivul acestuia (care poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
sistemul de vizare (mai puțin dispozitivele de vizare auxiliare, cum ar fi pentaprismele detașabile), magazia pentru material fotosensibil (cu excepția magaziilor interschimbabile). Ținând cont de cele de mai sus, putem face următoarea împărțire a elementelor constitutive ale aparatului de fotografiat pe peliculă: 1. camera obscură; 2. obiectivul; 3. sistemul de obturare; 4. sistemul de vizare; 5. magazia pentru material fotosensibil; 6. dispozitivele auxiliare și accesoriile. În prezent, gama aparatelor fotografice devine tot mai variată. Ele pot fi clasificate după diferite criterii: a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
sistemul de obturare; 4. sistemul de vizare; 5. magazia pentru material fotosensibil; 6. dispozitivele auxiliare și accesoriile. În prezent, gama aparatelor fotografice devine tot mai variată. Ele pot fi clasificate după diferite criterii: a) După dimensiunea imaginii negative realizate pe peliculă: - aparate fotografice pentru formate mari și foarte mari (18×24 cm, 13×18 cm, 9×13 cm) (figura 2.1); - aparate fotografice pentru formate medii (6×9 cm, 6×7 cm, 6×6 cm, 6×4,5 cm) (figura 2

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
obiectiv (single-lens reflex, SLR); - aparate cu vizare prin obiectiv independent (twin-lens reflex, TLR). c) După sistemul de obturare: - aparate fotografice cu obturator central; - aparate fotografice cu obturator cu perdea. d) După suportul de înregistrare a imaginii: - aparate fotografice clasice, cu peliculă fotografică; - aparate fotografice digitale (memorarea imaginii se face în format digital pe un suport magnetic sau pe CD, cu ajutorul celulei CCD). Fig. 2.2. Aparatul de fotografiat pe format mediu Mamiya RZ 67 Fig. 2.3. Aparatul foto profesional Canon

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
Camera obscurătc " 2.1. Camera obscură" Parte componentă a aparatului de fotografiat, camera obscură reprezintă varianta perfecționată a celei cunoscute încă din secolul al XVI-lea. Ea este o „cutie” interioară situată între obiectiv și planul în care se găsește pelicula fotografică, unde se formează imaginea pe care dorim să o „memorăm” fotografic. Dimensiunile camerei obscure sunt condiționate de dimensiunile suprafeței (cadrului de expunere) în care se formează imaginea. La începuturile fotografiei, aceste dimensiuni variau între 9×12 cm și 20

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
fi protejate de lumină. Dintre aparatele de format mic, cele mai folosite sunt cele de tip Leica, având dimensiuni de 24×36 mm, denumite după firma germană care le-a impus pe piață. Sunt cele mai răspândite aparate fotografice pe peliculă, au dimensiuni reduse și sunt ușor de transportat. Calitatea deosebită a opticii și folosirea filmelor fotografice tot mai performante fac să fie folosite atât de profesioniști (în fotojurnalism, fotografie artistică, științifică etc.), cât și de majoritatea amatorilor. Filmele fotografice înguste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
protecția la lumină și au pe margine perforații, pentru a se asigura deplasarea lor cadru cu cadru în aparatul foto. Trebuie să menționăm că, în ultimii ani, aparatele digitale pentru amatori le-au înlocuit tot mai mult pe cele cu peliculă. Camera obscură trebuie să fie perfect etanșă și să lase să pătrundă lumina doar prin obiectiv. Pentru a evita reflexiile parazite de pe pereții laterali, este vopsită cu o vopsea antireflex de culoare neagră (figura 2.4). Dintre alte calități necesare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
să pătrundă lumina doar prin obiectiv. Pentru a evita reflexiile parazite de pe pereții laterali, este vopsită cu o vopsea antireflex de culoare neagră (figura 2.4). Dintre alte calități necesare menționăm: - cadrul de expunere trebuie să asigure planeitatea filmului; - planul peliculei fotosensibile trebuie să fie perpendicular pe axul obiectivului, iar dacă avem o cameră obscură descentrabilă, atunci trebuie să existe un control exact al înclinării axei obiectivului față de planul filmului; - camera obscură trebuie să asigure centrarea imaginii și să protejeze de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
fel, imaginea obținută are o calitate mult mai bună. Obiectivele sunt fixate pe cutia aparatului prin diverse tipuri de montură (pe filet sau pe baionetă), o condiție importantă fiind aceea ca axa optică a obiectivului să fie perpendiculară pe planul peliculei fotografice. Lentile convergente și divergente. Formarea imaginilor prin lentile O lentilă convergentă este caracterizată de faptul că toate razele incidente, paralele cu axul optic al acesteia, sunt concentrate într-un punct fix, numit focar și aflat pe axul optic. Lentilele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
apropiată de 1, cu atât obiectivul este mai luminos și putem face fotografii în locuri cu lumină slabă sau atunci când subiectele se deplasează cu viteză mare. Obiectivul aparatului de fotografiat controlează următoarele funcții: - claritatea imaginii; - cantitatea de lumină care impresionează pelicula fotografică; - unghiul de câmp; - profunzimea de câmp a imaginii fotografice. Din punct de vedere structural, obiectivele clasice au două inele: inelul distanțelor (pentru controlul clarității imaginii) și inelul diafragmei (pentru controlul diametrului fantei de lumină care trece prin obiectiv) (figura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
focală a obiectivului sunt inscripționate pe partea sa frontală. 2.2.1. Claritatea imaginiitc "2.2.1. Claritatea imaginii" Claritatea imaginii fotografice (mai precis, a subiectului pe care dorim să-l focalizăm) presupune modificarea poziției obiectivului față de planul fix al peliculei foto, în așa fel încât acesta să coincidă cu planul-imagine din figura 2.5. La aparatele de format îngust (35 mm) și la unele de format mediu, acest lucru se realizează prin rotirea inelului distanțelor de pe obiectiv, aspect despre care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
un reper în funcție de care se reglează atât valorile diafragmei, cât și cele ale distanței de focalizare. Controlul clarității imaginii se face prin vizorul aparatului foto. Fig. 2.6. Inelele obiectivului fotografic clasic 2.2.2. Cantitatea de lumină ce impresionează pelicula fotograficătc "2.2.2. Cantitatea de lumină ce impresionează pelicula fotografică" Condițiile diferite de iluminare a subiectelor de fotografiat impun un control riguros al cantității de lumină, pentru a obține o expunere corectă. După cum am menționat și în capitolul introductiv

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
și cele ale distanței de focalizare. Controlul clarității imaginii se face prin vizorul aparatului foto. Fig. 2.6. Inelele obiectivului fotografic clasic 2.2.2. Cantitatea de lumină ce impresionează pelicula fotograficătc "2.2.2. Cantitatea de lumină ce impresionează pelicula fotografică" Condițiile diferite de iluminare a subiectelor de fotografiat impun un control riguros al cantității de lumină, pentru a obține o expunere corectă. După cum am menționat și în capitolul introductiv, această cerință se realizează prin modificarea parametrilor obturatorului, precum și a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
marginea unei lentile covergente, din cauza formei sferice a suprafeței acesteia); - astigmatismul (radiațiile luminoase care cad oblic pe obiectiv nu vor fi concentrate în focar, ci într-un punct mai depărtat, fapt care duce la pierderea clarității imaginii); - coma (apariția pe pelicula fotografică a unei pete iluminate neuniform, atunci când subiectul fotografiat comportă puncte luminoase izolate). 2.2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelortc "2.2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelor" Distanța minimă la care putem focaliza cu un obiectiv se numește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
indică, orientativ, mărimea profunzimii de câmp, în funcție de diafragma aleasă și de distanța subiectului față de aparat. 2.3. Sistemul de obturaretc "2.3. Sistemul de obturare" Sistemul de obturare al aparatului de fotografiat asigură trecerea controlabilă a luminii prin orificiu către pelicula fotografică. Gama de timpi de expunere s-a lărgit continuu, ajungându-se astăzi să fie construite obturatoare care dau timpi de la 1/10.000 s (a zecea mia parte dintr-o secundă) până la câteva minute. La aparatele clasice, sistemul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
pentru orice timp de expunere. Printre dezavantaje s-ar putea număra iluminarea mai puternică în centrul imaginii. Fig. 2.21. Pinionul timpilor de expunere la aparatul Pentacon Six TL Obturatoarele focale se află în fața planului de focalizare, unde este situată pelicula fotografică. Ele sunt compuse dintr-un sistem de perdele metalice sau din pânză (figura 2.22). În cazul acestora din urmă, obturatorul conține o perdea de deschidere și una de închidere, ambele derulându-se succesiv prin fața cadrului de expunere. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
conține o perdea de deschidere și una de închidere, ambele derulându-se succesiv prin fața cadrului de expunere. În momentul în care apăsăm butonul de declanșare, prima perdea (de deschidere) se deplasează din fața cadrului de expunere, permițând astfel luminii să impresioneze pelicula fotografică. După scurgerea timpului de expunere selectat, a doua perdea (de închidere) se deplasează la rândul ei și obturează cadrul de expunere. Modul de funcționare al obturatoarelor focale Pentru a obține timpi de expunere mici, de ordinul sutimilor de secundă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
expunere. Modul de funcționare al obturatoarelor focale Pentru a obține timpi de expunere mici, de ordinul sutimilor de secundă, se folosește următorul artificiu: perdeaua de închidere este activată înainte ca perdeaua de deschidere să își termine deplasarea. În acest fel, pelicula fotografică este expusă la lumină printr-o fantă în mișcare, a cărei lățime va determina timpul de expunere corespunzător. Cu cât fanta este mai îngustă, cu atât timpul va fi mai mic. Spre exemplu, dacă fanta are o lățime de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
se vede o singură imagine, și nu mai multe obiecte situate în spațiu. Dezavantajele principale sunt luminozitatea scăzută a imaginii, ceea ce necesită folosirea tradiționalei „draperii negre”, faptul că imaginea este inversată și manipularea dificilă a casetei în care se află pelicula fotografică. Acest sistem este folosit la aparatele de format mare (figura 2.23). Fig. 2.23. Vizare directă prin geam mat b) Vizare directă prin obiectiv, oglindă la 45° și geam mat (SLR - single-lens reflex) Imaginea dată de obiectiv este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
și se poate vedea de sus în jos, situație dificilă pentru fotografierea subiectelor aflate în mișcare. Pentru rezolvarea acestui inconvenient, aparatele de fotografiat au fost dotate cu o pentaprismă. La aparatele SLR, oglinda la 45° basculează exact în momentul expunerii peliculei fotografice (figura 2.24). Este cea mai folostă metodă de vizare pentru aparatele de format îngust. Fig. 2.24. Vizare directă prin obiectiv (SLR) c) Vizare prin obiectiv paralel, oglindă la 45° și geam mat (TLR - twin-lens reflex) Acest tip

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
vizualizate punctele de focalizare automată (AF). 2.5. Magazia pentru material fotosensibiltc "2.5. Magazia pentru material fotosensibil" Este situată, de regulă, în spatele camerei obscure, permițând astfel filmului să se poată deplasa ușor din caseta originală în lăcașul pentru păstrarea peliculei expuse. La aparatele de format îngust Leica (24×36 mm), transportul filmului se realizează și prin intermediul unui pinion cu două roți dințate, ai căror pinteni intră în striațiile standardizate de pe marginea peliculei. Odată ce filmul a fost expus, el trebuie tras

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
ușor din caseta originală în lăcașul pentru păstrarea peliculei expuse. La aparatele de format îngust Leica (24×36 mm), transportul filmului se realizează și prin intermediul unui pinion cu două roți dințate, ai căror pinteni intră în striațiile standardizate de pe marginea peliculei. Odată ce filmul a fost expus, el trebuie tras înapoi în caseta protectoare, pentru a putea fi scos apoi din aparat. Acest lucru se realizează prin deblocarea pinionului cu roți dințate, permițând deplasarea filmului în sens invers (în funcție de tipul aparatului, deblocarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
poate fi atașată în partea inferioară a aparatului de fotografiat. Fig. 2.29. Magazia pentru material fotosensibil la aparatele de format îngust Anumite aparate de format mediu permit utilizarea unor magazii interschimbabile, fapt care facilitează fotografierea pe diferite tipuri de peliculă (de exemplu, alb-negru, color, diapozitiv) a aceluiași subiect, fără a mai fi nevoie să se expună toate cadrele de pe o casetă de film pentru a o încărca cu altul nou (figura 2.31). Pentru aparatele profesionale de format mediu, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
și accesoriile de lovituri, umezeală, praf etc. 2.6.1. Filtrele pentru obiectivetc "2.6.1. Filtrele pentru obiective" Filtrele sunt utilizate pentru protecția lentilei frontale a obiectivului și pentru a obține o serie de modificări tonale sau cromatice pe pelicula fotografică. Majoritatea filtrelor sunt realizate din sticlă specială sau din folii de gelatină și se montează în fața obiectivului pe suporți speciali ori sunt înfiletate pe obiectiv. Funcționarea filtrelor se bazează pe modul în care se comportă culorile complementare. Astfel, un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
complementare. Astfel, un filtru colorat absoarbe culoarea complementară și permite trecerea culorii sale. Majoritatea filtrelor colorate se folosesc în fotografia alb-negru, pentru a accentua sau a estompa diferite culori ale subiectului de fotografiat care au corespondențe în tonuri valorice pe peliculă. Fiecare filtru are un coeficient de pierdere a luminii care trece prin el, de care trebuie să se țină cont atunci când se reglează expunerea corectă. Acest coeficient este inscripționat pe filtru (de exemplu, dacă folosim un filtru portocaliu care are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]