9,309 matches
-
de milioane de oameni. Poeta a devenit atunci, pe neașteptate, o Jeanne d'Arc a noastră. Până și azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rug"248, constată criticul cu amărăciune. "Frunze, cuvinte, lacrimi,/ cutii de chibrituri, pisici,/ tramvaie câteodată, cozi la făină,/ gărgărițe, sticle goale, discursuri,/ imagini lungite de televizor,/ gândaci de Colorado, benzină,/ stegulețe, portrete cunoscute,/ Cupa Campionilor Europeni,/ mașini cu butelii, mere refuzate la export,/ ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,/ întâmpinări la aeroport, cico
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mai face curățenie, face cumpărături, face mâncare, își ceartă soțul că este dezordonat, spală, coase, își face ordine în hârtii, visează să meargă mai des la concerte, dar este, seara, adesea, prea obosită să o mai facă, se joacă cu pisica, se uită la jurnalele de actualități, citește on line ziare, citește reviste literare on line, primește on line informații, anecdote, calomnii, poze cu animale, felicitări, se culcă noaptea la 2 și se trezește dimineața automat la 8 fără 10, când
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
271: "Un vibrato emoțional constant al vocii însoțește mărturisirile limpezi, profesiile de credință nete, elocvența rituoasă. Formal, poemele sunt corecte, rotunjite pe la colțuri, cu metafore cuminți, dar care păreau impresionante ("frânghiile ploii", "măduva surâsului"), rareori forțând în sensul avangardismului antebelic ("pisica moartă a ceții")". 132Lucia Simona Bumbu, Iulian Boldea, Ana Blandiana. Monografie, antologie comentată, receptare critică, în "Observator cultural", nr. 62 (2001), în format electronic la: http://www.observatorcultural.ro/Iulian-BOLDEA-Ana-Blandiana.-Monografie-antologie-comentata-receptare-critica*articleID 2787-articles details.html/accesat august 2012: "Întoarcerea la modele culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
n-am putut să fiu decât în surdină. De aceea, mi-am răscumpărat neputința scriind despre un I. D. Sîrbu sau Marcel Petrișor, autorul cutremurătorului Fort 13. 10) Sunteți colecționar (de timbre, clopoței, carte rară, artă plastică, manuscrise etc.)? Iubiți pisicile, câinii, păsările? Alte pasiuni? Nu colecționez diverse obiecte. Am însă plăcerea să văd în casă mulți clopoței. Explicația e de ordin psiho-auditiv. La Crăciun caut să dau în dar clopoței aurii. Iubesc mai mult câinii decât motanii, dar n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și imposibilele sale sunt pur și simplu diferite. Omul este un animal care nu încetează să povestească, capabil să inventeze întruna povești, adică să recreeze realitatea. Nu știm și probabil nu vom ști niciodată ce se petrece în capul unei pisici, a unui cîine, a unei veverițe sau a unui castor. Poate că pisica visează și ea. Cu toate acestea, capacitatea noastră de a spune povești este atît de dezvolatată încît ne vine să spunem că diferența față de celelalte animale nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nu încetează să povestească, capabil să inventeze întruna povești, adică să recreeze realitatea. Nu știm și probabil nu vom ști niciodată ce se petrece în capul unei pisici, a unui cîine, a unei veverițe sau a unui castor. Poate că pisica visează și ea. Cu toate acestea, capacitatea noastră de a spune povești este atît de dezvolatată încît ne vine să spunem că diferența față de celelalte animale nu este de grad, ci de natură. În orice caz, capacitatea omului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
asemenea tensiune a trăirii și un asemenea sens al tragicului existenței nu ar fi putut adopta o expresie evolutivă, argumentativă susținută, ci doar fulgurațiile unei scriituri și doar într-o limbă netedă, strălucitoare, clasică. Paradoxul cioranian și logica terțului inclus Pisicile sunt muritoare, deci Socrate este o pisică și are patru labe, la fel ca un cîine care, prin urmare este și el o pisică de fapt "pe la două după-amiaza, oare ce făcea Socrate?"... Între silo gismul aiuritor al Logicianului lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sens al tragicului existenței nu ar fi putut adopta o expresie evolutivă, argumentativă susținută, ci doar fulgurațiile unei scriituri și doar într-o limbă netedă, strălucitoare, clasică. Paradoxul cioranian și logica terțului inclus Pisicile sunt muritoare, deci Socrate este o pisică și are patru labe, la fel ca un cîine care, prin urmare este și el o pisică de fapt "pe la două după-amiaza, oare ce făcea Socrate?"... Între silo gismul aiuritor al Logicianului lui Ionesco și silogismele amărăciunii lui Cioran, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unei scriituri și doar într-o limbă netedă, strălucitoare, clasică. Paradoxul cioranian și logica terțului inclus Pisicile sunt muritoare, deci Socrate este o pisică și are patru labe, la fel ca un cîine care, prin urmare este și el o pisică de fapt "pe la două după-amiaza, oare ce făcea Socrate?"... Între silo gismul aiuritor al Logicianului lui Ionesco și silogismele amărăciunii lui Cioran, ar fi, poate, un loc și pentru pisica lui Schrödinger, metaforă a paradoxului perfect, imagine a neputinței realului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ca un cîine care, prin urmare este și el o pisică de fapt "pe la două după-amiaza, oare ce făcea Socrate?"... Între silo gismul aiuritor al Logicianului lui Ionesco și silogismele amărăciunii lui Cioran, ar fi, poate, un loc și pentru pisica lui Schrödinger, metaforă a paradoxului perfect, imagine a neputinței realului (cel puțin a realului care ne e accesibil prin simțuri) și a atotputerniciei limbajului și a spiritului. Căci, potrivit faimoasei experiențe, atîta vreme cît cutia nu a fost deschisă, pisica
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pisica lui Schrödinger, metaforă a paradoxului perfect, imagine a neputinței realului (cel puțin a realului care ne e accesibil prin simțuri) și a atotputerniciei limbajului și a spiritului. Căci, potrivit faimoasei experiențe, atîta vreme cît cutia nu a fost deschisă, pisica este și vie și moartă în același timp, într-o suprapunere de stări contrarii perfect suportabilă în teorie. Paradoxul ca "strănut al spiritului" care nu se explică? Imaginea cioraniană îl descrie bine pe autorul ei, un paradox viu el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dar se subînțelege - ce atâta surprindere, doar nu sunt singurul căruia să i se fi întâmplat una ca asta! De ce să tac? E tot Etiemble în acest fel de a spune pe nume lucrurilor, de a numi, ca în franceză, pisica - pisică, sau, pe românește, a spune verde, de la obraz - sau ce e-n gușă și-n căpușă... Deși îl cunoaște bine pe interlocutorul său radiofonic, Jean-Louis Ezine rămâne, cum tot pe românește se zice, cu gura căscată... Sau se preface
Un încăpățânat simpatic by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8464_a_9789]
-
se subînțelege - ce atâta surprindere, doar nu sunt singurul căruia să i se fi întâmplat una ca asta! De ce să tac? E tot Etiemble în acest fel de a spune pe nume lucrurilor, de a numi, ca în franceză, pisica - pisică, sau, pe românește, a spune verde, de la obraz - sau ce e-n gușă și-n căpușă... Deși îl cunoaște bine pe interlocutorul său radiofonic, Jean-Louis Ezine rămâne, cum tot pe românește se zice, cu gura căscată... Sau se preface numai
Un încăpățânat simpatic by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8464_a_9789]
-
sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către vase sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către vase sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către vase sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Aurora (1899), Inocența (1899) Pocăința (1903), Nud culcat (1904), Dormind (1904), Femeie pe gânduri (1905), Pe gânduri (1905), Dragostea pământească și dragostea spirituală (1906) temă care corespunde și preocupărilor artistice ale soției sale, Cecilia Cuțescu-Storck, Întristare (Cahgrin) (1907-1908), Femeia cu pisica (1907-1908), Proiect de monument funerar (Amintiri Triste) (1914-1916), Femeie plângând (1915), Dănțuitoarele (1916), Durere (1917), Spre infinit (1924), Mister (1926): Pentru ea, care se înconjura în palatul ei, cu operile lor, au lucrat ei cu toții. Pentru ea Spaethe lucra o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
generație, anumite caractere utile, de exemplu la caii de povară și la caii de curse, cât și asupra practicilor acelor selecționeri care dezvoltau caracteristici ornamentale, de exemplu la porumbei, sau creau varietăți cu caracteristici neobișnuite, bunăoară câini fără păr și pisici fără coadă. Principiul după care se conduceau în mod spontan selecționerii era unul și același: ei identificau la diferiți indivizi variații cât de mici ale caracteristicilor pe care doreau să le dezvolte și le accentuau din generație în generație prin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pentru tehnician, pentru biolog cunoașterea cât mai bună a organizării prin cercetarea subsistemelor și a interacțiunilor lor va fi o condiție necesară pentru a răspunde cu succes la întrebări de tipul „de ce?“ și „pentru ce?“, cum ar fi „de ce are pisica gheare încovoiate și retractile?“ Este tocmai ceea ce distinge acea orientare a cercetării biologice pe care a ilustrat-o opera lui Darwin și a urmașilor lui, opera cercetătorilor evoluției. Distincția dintre cele două tipuri de științe ale naturii, despre care vorbește
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
deosebit întâmplării. Este interesant cum a răspuns Darwin îngrijorărilor exprimate de Gray: „Nu mă pot convinge că un Dumnezeu binevoitor și atotputernic ar fi proiectat ihneumonidele cu intenția expresă ca ele să se hrănească înăuntrul corpului viu al omidelor, sau pisica - ca să se joace cu șoarecele.“ Darwin îi scria lui Gray că evenimentele ce marchează istoria vieții „fie ele bune sau rele, trebuie lăsate să fie înfăptuite de ceea ce putem numi întâmplare“. Ca și alți cercetători de seamă ai evoluției care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
tovarășilor de „sectă” neplătiți: „...s’a observat de asemenea că mobilizarea la conferințe a fost din ce în ce mai slabă (subl.ns.). Prima conf. 140 tineri, a doua cca. 80 și a treia cca. 50”. Căutând și o rezolvare a problemei, Bighiu aruncă pisica moartă în curtea celor de la București, scriind următoarele: „...din partea Secției Culturale de Educație și Cultură Centrale nu ne bucurăm de un sprijin mare. De aceea cerem Secției Culturale de a ne trimite instrucțiuni mai ample pe linie culturală precum și material
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai pe la final, și-a prezentat propriul punct de vedere. La început, a luat cuvântul tov. Paul Pavlov ce pe atunci era responsabil cu „propaganda și agitația” în biroul județean. După o scurtă prezentare a ordinii de zi, acesta aruncă pisica exact în brațele vânjos-muncitorești ale tov. secretar Ion Cihodaru care, la rândul său transmite aceeași pisică celorlalți 13 vorbitori ce s-au înscris la dezbateri. În prostul stil al acelor ani grei când, într-o astfel de ședință, simpla citare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Paul Pavlov ce pe atunci era responsabil cu „propaganda și agitația” în biroul județean. După o scurtă prezentare a ordinii de zi, acesta aruncă pisica exact în brațele vânjos-muncitorești ale tov. secretar Ion Cihodaru care, la rândul său transmite aceeași pisică celorlalți 13 vorbitori ce s-au înscris la dezbateri. În prostul stil al acelor ani grei când, într-o astfel de ședință, simpla citare negativă a unei persoane îi putea aduce grave repercusiuni, un anume Stejar Savin, secretar al organizației
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
justificative și ordonanța de plată a sumei de 100 de lei ce a fost „...acordată unui trecător (sic!)”, ori decontarea din fondurile comunității a unei sume de 500 de lei cu titlu de „...ajutor pentru un copil mușcat de o pisică sălbatică”. Acest copil era odrasla „D-lui B. Richter”. Potrivit unui alt document de plată, chiar și plecarea la armată a unor evrei era un bun motiv de a cere comunității niscaiva bani de buzunar, așa cum s-a întâmplat tot
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
multă trupă și ofițeri sovietici, următoarele obiecte: 308 scaune și 85 mese necesare pentru popotele ce sunt în curs de înființare și care la data mai sus arătată, urmează să fie complect terminate”. Cum polițiștii nu aveau nicio putere, pasaseră pisica moartă, pur și simplu, în curtea celor de la CRPACA. Biata pisică n-a stat prea mult în ograda sus-numitei instituții, deoarece și ea era la fel de nevolnică, așa că a aterizat la Comisia Aliată de Control (controlată 100% de către tartorii roșii) care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]