7,062 matches
-
-i alunga. Apoi ovreii, cînd intră la cușcă*, se roagă să nu ploaie, căci cînd plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ. Se crede că cînd intră jidovii în sărbătoarea cuștelor va ploua. Cînd se îneacă cineva, va ploua patruzeci de zile. Dacă moare cineva de moarte năprasnică în păduri, la înmor mîntarea lui vor fi ploi mari. Nu ședea pe pragul ușii, că-ți va ploua la nuntă. Dacă ești bătrîn, îți va ploua în ziua morții. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
intră jidovii în sărbătoarea cuștelor va ploua. Cînd se îneacă cineva, va ploua patruzeci de zile. Dacă moare cineva de moarte năprasnică în păduri, la înmor mîntarea lui vor fi ploi mari. Nu ședea pe pragul ușii, că-ți va ploua la nuntă. Dacă ești bătrîn, îți va ploua în ziua morții. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Fiind timp prea îndelungat secetă, atunci se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se îneacă cineva, va ploua patruzeci de zile. Dacă moare cineva de moarte năprasnică în păduri, la înmor mîntarea lui vor fi ploi mari. Nu ședea pe pragul ușii, că-ți va ploua la nuntă. Dacă ești bătrîn, îți va ploua în ziua morții. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Fiind timp prea îndelungat secetă, atunci se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de moarte năprasnică în păduri, la înmor mîntarea lui vor fi ploi mari. Nu ședea pe pragul ușii, că-ți va ploua la nuntă. Dacă ești bătrîn, îți va ploua în ziua morții. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Fiind timp prea îndelungat secetă, atunci se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ploua în ziua morții. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Fiind timp prea îndelungat secetă, atunci se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua morții. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Fiind timp prea îndelungat secetă, atunci se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu mîna, va urma ploaie. Unii postesc ajunurile sărbătorilor de iarnă într un fel anumit și apoi ei cred că ar putea întoarce grindina și ploaia. Ploaie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că smulgîndu-se iarbă cu mîna, va urma ploaie. Unii postesc ajunurile sărbătorilor de iarnă într un fel anumit și apoi ei cred că ar putea întoarce grindina și ploaia. Ploaie cu soare însemnează că sînt fete necinstite. Cînd plouă cu soare, băieții cîntă veseli: „Fugi ploaie, fugi ploaie, că te-ajunge soarele, și-ți taie picioarele!“ Cînd plouă cu soare, se crede că sînt multe fete necinstite, și atunci băieții cîntă așa: „Plouă, plouă într-o casă nouă; ouăle
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anumit și apoi ei cred că ar putea întoarce grindina și ploaia. Ploaie cu soare însemnează că sînt fete necinstite. Cînd plouă cu soare, băieții cîntă veseli: „Fugi ploaie, fugi ploaie, că te-ajunge soarele, și-ți taie picioarele!“ Cînd plouă cu soare, se crede că sînt multe fete necinstite, și atunci băieții cîntă așa: „Plouă, plouă într-o casă nouă; ouăle de lut, fetele seă“ Cînd nu plouă, să furi tiparele cu care fac țiganii cărămida și să le arunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însemnează că sînt fete necinstite. Cînd plouă cu soare, băieții cîntă veseli: „Fugi ploaie, fugi ploaie, că te-ajunge soarele, și-ți taie picioarele!“ Cînd plouă cu soare, se crede că sînt multe fete necinstite, și atunci băieții cîntă așa: „Plouă, plouă într-o casă nouă; ouăle de lut, fetele seă“ Cînd nu plouă, să furi tiparele cu care fac țiganii cărămida și să le arunci în puțuri, căci ei leagă ploile. Să uzi țiganii pe care-i vei în tîlni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că sînt fete necinstite. Cînd plouă cu soare, băieții cîntă veseli: „Fugi ploaie, fugi ploaie, că te-ajunge soarele, și-ți taie picioarele!“ Cînd plouă cu soare, se crede că sînt multe fete necinstite, și atunci băieții cîntă așa: „Plouă, plouă într-o casă nouă; ouăle de lut, fetele seă“ Cînd nu plouă, să furi tiparele cu care fac țiganii cărămida și să le arunci în puțuri, căci ei leagă ploile. Să uzi țiganii pe care-i vei în tîlni în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ploaie, fugi ploaie, că te-ajunge soarele, și-ți taie picioarele!“ Cînd plouă cu soare, se crede că sînt multe fete necinstite, și atunci băieții cîntă așa: „Plouă, plouă într-o casă nouă; ouăle de lut, fetele seă“ Cînd nu plouă, să furi tiparele cu care fac țiganii cărămida și să le arunci în puțuri, căci ei leagă ploile. Să uzi țiganii pe care-i vei în tîlni în drum. Cînd nu plouă, flăcăii vin în curtea bisericii cu clopote de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nouă; ouăle de lut, fetele seă“ Cînd nu plouă, să furi tiparele cu care fac țiganii cărămida și să le arunci în puțuri, căci ei leagă ploile. Să uzi țiganii pe care-i vei în tîlni în drum. Cînd nu plouă, flăcăii vin în curtea bisericii cu clopote de la vite și cu căldări. Unii bat clopotele din turla bisericii, alții toacă, iar ceilalți scutură clopotele aduse. Cînii latră. Obiceiul se numește „fierărit“. După ce se face liniște, flăcăii merg la fîntînă, aruncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scutură clopotele aduse. Cînii latră. Obiceiul se numește „fierărit“. După ce se face liniște, flăcăii merg la fîntînă, aruncă toaca, iau „apă tăcută“* și o duc la casele oamenilor, stropindu-i pe cei care le ies în cale. (Gh.F.C.) Cînd nu plouă, oamenii fură o icoană din biserică și o aruncă în izvor ca să-l tulbure. Atunci se tulbură apele din cer și plouă. (Gh.F.C.) Cînd vrei să plouă, fură o oală nouă, culege nouă maci din nouă grădini și aruncă-le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și o duc la casele oamenilor, stropindu-i pe cei care le ies în cale. (Gh.F.C.) Cînd nu plouă, oamenii fură o icoană din biserică și o aruncă în izvor ca să-l tulbure. Atunci se tulbură apele din cer și plouă. (Gh.F.C.) Cînd vrei să plouă, fură o oală nouă, culege nouă maci din nouă grădini și aruncă-le pe toate în fîntînă. (Gh.F.C.) Cine fură de la trei femei însărcinate cîte-o lingură, apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oamenilor, stropindu-i pe cei care le ies în cale. (Gh.F.C.) Cînd nu plouă, oamenii fură o icoană din biserică și o aruncă în izvor ca să-l tulbure. Atunci se tulbură apele din cer și plouă. (Gh.F.C.) Cînd vrei să plouă, fură o oală nouă, culege nouă maci din nouă grădini și aruncă-le pe toate în fîntînă. (Gh.F.C.) Cine fură de la trei femei însărcinate cîte-o lingură, apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîi din ele, că-ți dai norocul la roade și nu se fac. Ca să-ți dea pomii bune roade, botează-i la Bobotează. De se trag clopotele în ziua de Paști toată ziua, roadele pămîntului se vor face bune. Cînd plouă la zilele mari, e anul rodos. Rofii La lehuză nu-i bine să meargă femeia cînd nu-i curată (în menstruație), căci copilul capă tă o boală de cap numită rofii sau rohii. Dacă femeia necurată a intrat în casa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur va ploua. Dacă treci cu mortul vreo apă, faci a secetă. Secetele se întîmplă din cauza morților de om. în timp de secetă, flăcăii fură toaca de la biserică și o zvîrl în fîntînă, nespuind nimănui și lăsînd pe alții să o scoată. Trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd este încă omăt, se ține de semn că vara va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță și cîne în casă, că se ascunde Necuratul în ele și poți fi și trăsnit. Cînd fulgeră și trăsnește, să aprinzi lumînarea de la Paști, că ești ferit de trăsnet. Cînd auzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele. Țăstul spart să nu-l arunci în drum sau în gunoaie, că faci buboaie. Țăstele făcute la Ropotin se bagă-n apă, ca să plouă. Cînd femeile fac țăste, nu le da „Bună ziua“, că li se sparg țăstele, ci le zi: „Bun lucru, femei harnice.“ Țesut Dacă toarce o femeie în a cărei vecinătate este un mort și dacă între casa ei și a mortului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iernii sînt semne de zăpadă apropiată, de vînt sau de viscol. Semne de secetă Toamna de va tuna și fulgera e semn că primăvara va fi secetoasă. Dacă răsare soarele cu urechi. Dacă vara se fac vîrtejuri de aer. Cînd plouă în Vinerea Mare. Cînd luna se arată roșie împrejur. Cînd sînt mulți gîndaci. Semne de vreme bună Dacă cîntă grierușii noaptea. Cînd ies mulți lilieci. Dacă după ploaie norii se lasă în jos, de parcă ating dealurile. Cînd asfințește soarele în senin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dealurile. Cînd asfințește soarele în senin. Dacă își spală mîța fața și se uită prin fereastră. Cînd se uită mîța la ușă. Cînd soarele n-a asfințit încă peste tot și a căzut rouă groasă. Dacă umblă găinile pe cînd plouă, se zice că [vremea] se va răzbuna. Cînd apele curgătoare huiesc plăcut și lin. Cînd răsare soarele frumos. Se crede că dacă se trec toate bucatele puse pe masă va urma un timp frumos. Cînd cerul e senin spre miazăzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare. Cînd la două sau trei zile după luna nouă coarnele lunii sînt cam tocite e semn că va ploua, iar dacă discul lunii e roșu de tot, va fi vreme rea. Căciula, cojocul și cămașa să nu le întorci pe dos, că se întoarce vremea. Se crede că dacă cineva, deși a dormit noaptea destul de bine, cade de somn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia, ține două săptămîni. Dacă a fost toată ziua înnourat și a plouat, iară sara arătîndu-se soarele roș înainte de apus, va dura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]