6,818 matches
-
1946 a fost sărac în precipitații pentru aproape întreaga țară, deficitul minim de umiditate din sol fiind de 2000 m³ /hectar. Este considerat cel mai secetos an din întreg secolul nostru (în sens meteorologic) pentru că au căzut numai 76 % din precipitațiile anuale (477,1 mm față de 638 mm media pe țară). Aria cu cel mai mare deficit de umiditate în sol, de peste 400 m³/hectar a cuprins aproape întregul Podiș Moldovenesc, unde este situată și localitatea Dobrovăț. Intensitatea mai mare a
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
mm media pe țară). Aria cu cel mai mare deficit de umiditate în sol, de peste 400 m³/hectar a cuprins aproape întregul Podiș Moldovenesc, unde este situată și localitatea Dobrovăț. Intensitatea mai mare a secetei s-a datorat deficitului de precipitații, temperaturii ridicate din cursul verii, cu un număr mare de zile tropicale (cu temperaturi de peste 30°) și nopți tropicale (cu peste 20 °C) și cu umezeală relativă a aerului extrem de scăzută. Pe întreg teritoriul comunei Dobrovăț recolta a fost compromisă
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Dobrovăț recolta a fost compromisă. Grâul nu a mai ajuns la maturitate, iar porumbul s-a depreciat complet încă din perioada iunie-iulie. În intervalul 1963-1972, anul cel mai ploios a fost 1969(812,12 mm), iar cel mai sărac în precipitații a fost anul 1967 (424,3 mm). Deși secetele sunt fenomene atmosferice obișnuite în raza comunei Dobrovăț, acestea nu sunt prea aspre, pădurea întinsă din apropiere domolind uscăciunea atmosferei. Ninsorile sunt în general îmbelșugate, iar în unii ani, ca în
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
bat pe teritoriul satului sunt: Crivatul ce bate din direcția NNE (vânt uscat ce spulberă zăpadă). Vântul de SV e un vânt cald ce topește zăpezile, iar un alt vânt din direcția SE, numit și Băltărețul, ce bate numai primăvară. Precipitațiile: au valoare medie anuală de 511mm. Ape: Pârâul Dragă, ce izvorăște din partea de nord a satului, din punctul numit Țărincuță, iar debitul îi crește de la budăile de pe Dragă Mică și Dragă Mare, precum și de la Șipot. Apoi se îndreaptă spre est
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
topește zăpezile și Băltărețul care sufla din direcția S-SE numai primăvară. Principala apă care trece prin comună este râul Siret de la Nord la Sud pe o distanță de 4 km. A fost folosit pentru irigații. În anii bogați în precipitații revarsă inundând circa 400-500 ha teren și chiar locuințele din partea de jos a satului Mogoșești. Vegetația în aparență o vegetație de silvostepa în realitate vegetația naturală este o vegetație foarte variată de cea de lunca până la etajul fagului și carpenului
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
calde, cu vînturi neregulate, mai ales din direcția nord-vest și nord iarna, și sud, sud-est primăvara, precum și prin ploi bogate la începutul verii. Temperatura medie anuală a aerului are valori cuprinse între 8,3 °C - 9 °C. Suma medie a precipitațiilor este de 502,3 mm, la Târgu Frumos și 529 mm la Roman. Datorită existenței diverselor forme de relief, în comună se disting și microclimate locale. Pe trenurile joase se întîlnește un microclimat umed, cu o frecvență mare a brumelor
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
întîlnește un microclimat umed, cu o frecvență mare a brumelor tîrzii și a celor timpurii de toamnă. Aici se află și suprafețe restrînse cu exces de umiditate. Pe versanții cu expoziție nordică se întîlnește un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o temperatura medie anuală mai scăzută și sînt afectate de vînturi puternice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element de relief important. Pe langă râurile Prut și Jijia, există un numar de bălti, alimentate de precipitații și de revărsarea apelor curgătoare, datorită altitudinii de aproximativ 30m. Stratul de apa freatică se află la 5-6 m adâncime. Comună este situată într-o regiune cu climă temperata, condițiile fiind favorabile dezvoltării agriculturii. Presiunea atmosferică, precipitațiile și temperaturile aerului
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
bălti, alimentate de precipitații și de revărsarea apelor curgătoare, datorită altitudinii de aproximativ 30m. Stratul de apa freatică se află la 5-6 m adâncime. Comună este situată într-o regiune cu climă temperata, condițiile fiind favorabile dezvoltării agriculturii. Presiunea atmosferică, precipitațiile și temperaturile aerului permit cultivarea cerealelor, legumelor și pomilor fructiferi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ungheni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
circa 924 l/mp. Fiind mai mică cu circa 22 mm decât cea înregistrată la stația meteo Rusca Montană și cu 187 mm mai mare decât cea înregistrată la Stațiunea Meteo Caransebeș în această perioadă. Cele mai mici cantități de precipitații lunare cad în luniile februarie, martie, august, septembrie și octombrie, iar cele mai mari în luniile iunie și iulie. Așa cum se cunoaște în anul 1970 în întreaga țară cantitățiile mari de precipitații au provocat inundații catastrofale. Studiul documentelor de arhivă
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
în această perioadă. Cele mai mici cantități de precipitații lunare cad în luniile februarie, martie, august, septembrie și octombrie, iar cele mai mari în luniile iunie și iulie. Așa cum se cunoaște în anul 1970 în întreaga țară cantitățiile mari de precipitații au provocat inundații catastrofale. Studiul documentelor de arhivă ale primăriei au arătat că, în localitate, cele mai mari precipitații care au provocat inundații catastrofale, au fost în anii 1912, în anii 1965 și 1966, înanul 1970 și în anul 1978
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
iar cele mai mari în luniile iunie și iulie. Așa cum se cunoaște în anul 1970 în întreaga țară cantitățiile mari de precipitații au provocat inundații catastrofale. Studiul documentelor de arhivă ale primăriei au arătat că, în localitate, cele mai mari precipitații care au provocat inundații catastrofale, au fost în anii 1912, în anii 1965 și 1966, înanul 1970 și în anul 1978, când au fost inundate puternic uzina, calea ferată, Nădrag-Gavojdia și mari suprafețe de terenuri agricole, în aval Crivina - Jdioara
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
când au fost inundate puternic uzina, calea ferată, Nădrag-Gavojdia și mari suprafețe de terenuri agricole, în aval Crivina - Jdioara - Criciova. Inundații serioase au avut loc și în anul 2000, an în care în urma inundațiilor localitatea a fost declarată zonă sinistrată, precipitațiile puternice și topirea zăpezii pe versanți a dus la ieșirea pârâului Nădrăgel din matcă, inundarea unor locuințe (câteva fiind distruse în proporție de 100%), distrugerea pe porțiuni însemnate a căilor de acces spre localitate (accesul a fost blocat în și
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
ieșirea pârâului Nădrăgel din matcă, inundarea unor locuințe (câteva fiind distruse în proporție de 100%), distrugerea pe porțiuni însemnate a căilor de acces spre localitate (accesul a fost blocat în și din localitate timp de mai multe zile). În timpul iernii precipitațiile cad predominant sub formă de zăpadă în straturi ce variază între 5 - 25 cm, rareori depășiind 50 - 75 cm. Cantitățiile cele mai mari de zăpadă au căzut în anii 1953 - 1954, 1963, 1964, 1973 când din cauza înzăpezirilor căii ferate uzina
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
romano-catolică la Deta și cuprindea satele Ofsenița, Banloc, Partoș, Șocă, Topolea, Tolvădia și Giera. Primul preot la această parohie a fost Georgius Ignatius Stubnay. În perioada 1832 - 1835, coloniștii suferă din cauza holerei care bântuie în această regiune, iar în 1835 precipitațiile abundente, torențiale au distrus recolta. În data de 23 ianuarie 1838 a fost și un cutremur de pământ. La începutul secolului al XIX-lea, Ofsenița trece în proprietatea familiei Karatsonyi, care a cumpărat domeniul baronului Draskovich și a mai primit
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
aparține regiunii altiplanelor. Regiunea Murcia are o climă maditeraneană semiaridă, cu ierni blânde (media de temperatură a lunilor decembrie și ianuarie fiind de 11° C) și veri fierbinți ( cu maxime de 40° C) . Temperatura medie anuală este de 18° C. Precipitațiile sunt aproximativ 300-350 mm/an. Regiunea are între 120 și 150 de zile în care cerul este senin. Aprilie și octombrie sunt lunile în care se înregistrează cele mai multe precipitații, aversele fiind foarte frecvente. Distanța față de mare și față de restul reliefului
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
maxime de 40° C) . Temperatura medie anuală este de 18° C. Precipitațiile sunt aproximativ 300-350 mm/an. Regiunea are între 120 și 150 de zile în care cerul este senin. Aprilie și octombrie sunt lunile în care se înregistrează cele mai multe precipitații, aversele fiind foarte frecvente. Distanța față de mare și față de restul reliefului face să existe diferențe termice între zona de coastă și cea interioară, mai ales iarna. În timp ce în zona litorală temperaturile scad foarte rar sub 10° C, în interior, temperatura
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
față de mare și față de restul reliefului face să existe diferențe termice între zona de coastă și cea interioară, mai ales iarna. În timp ce în zona litorală temperaturile scad foarte rar sub 10° C, în interior, temperatura nu depășește 6° C, iar precipitațiile sunt mai abundente(până la 600 mm). Orașul Murcia deține recordul de temperatură al secolului al XX-lea în Spania. S-au înregistrat 47,2 ° C la data de 4 iulie 1994. Iarna anului 2005 a fost cea mai rece după
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează și nori proprii! Aici sunt înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul. Munții Făgărașului sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
pentru a permite dezvoltarea agriculturii în regiune. Climatul dominant este cel oceanic, cu veri nu prea călduroase și ierni ploioase, dar nu foarte friguroase. Nu sunt comune variațiile de temperatură foarte mari iar iarna înghețul și zăpada sunt fenomene rare. Precipitațiile însă sunt foarte frecvente și sunt uniform distribuite pe întreg parcursul anului. Zilele însorite sunt mai frecvente decât în Insulele Britanice alăturate, coasta de sud fiind un pic mai însorită decât cea de nord (o diferență de temperatură de 2
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
ploios din ianuarie până în iulie, și cel secetos din iulie până în decembrie. Cea mai rece perioadă este cuprinsă între lunile mai și iulie, când temperaturile coboară la 18-20 °C. Fenomenul meteorologic "El Nino" care afectează regiunile din preajma Pacificului face ca precipitațiile anuale să fie imprevizibile și pot cauza secete sau ploi torențiale. Insulele Galápagos au cea mai cunoscută anomalie climatică. Darwin începea descrierea Galápagosului cu urmatoarea remarcă: „Având în vedere că aceste insule sunt plasate exact sub Ecuator, clima este departe
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
18 zile din cursul unui an. Din cifra menționată 6 zile revin exclusiv lunii august. Numărul mediu anual al zilelor cu înghet este de 127. Numărul cel mai mare de zile cu înghet aparține lunii februarie. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor însumează 580 mm. Grosimea medie a stratului de zăpadă variază între 825-40 cm. În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
urmând fie curbele de nivel fie văile pârâielor ce se scurg de pe versanți, multe din ele sunt „înfundate”, au lățimi mici, pante accentuate lipsindu-le trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Multe din ulițele satului în perioadele cu precipitații se transformă în mici torenți care prin eroziune de multe ori le transformă în ravene îngreunând mult circulația și accesul în gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce afectează vatra satului au urmări negative și asupra stării ulițelor din vatră, a
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
apa există în multe forme, în cele mai variate locuri. Sub formă de apă sărată există în oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găsește sub formă gazoasă alcătuind norii sau fin difuzată în aer determinând
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găsește sub formă gazoasă alcătuind norii sau fin difuzată în aer determinând umiditatea acesteia. Considerând întreaga planetă, apa se găsește continuu în mișcare și transformare, evaporarea și condensarea, respectiv
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]