27,702 matches
-
stagnare. Astfel, tinerii pregătiți de sistemul de învățământ italian au preferat să urmeze cariere diferite. Cei din Nord au fost atrași către activitățile economice, ca efect al mediului competitiv și stimulator în care se regaseau, în timp ce noile elite meridionale au preferat să urmeze cariere în cadrul statului, care deși erau mai prost remunerate, asigurau o stabilitate financiară și de statut. Din acest punct de vedere, profilul administrativ al Italiei unificate a suferit un proces de meridionalizare, creând la nivelul opiniei generale a
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
confere Uniunii Europene o configurației cvasifederală, reprezentanții statelor membre au elaborat un text mai puțin ambițios care urmărea reforma instituțiilor și a procesului decizional. De asemenea, spre deosebire de părinții fondatori ai Uniunii și de generația de lideri imediat următoare, care au preferat menținerea unei anumite flexibilități benefice în ceea ce privește delimitarea competențelor între Uniune și statele membre, cu un rol important atribuit Curții de Justiție a Uniunii Europene, liderii statelor membre din primul deceniu al secolului XXI au optat pentru o formulă clară de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
cetățean și stat, dintre muncă și proprietate, etc. La Gramsci, temele de reflecție se încadrează în temă mai largă a fenomenului risorgimental în care sunt folosiți termeni, concepte, categorii, noi sau reinterpretate. Pentru a folosi câteva exemple, una dintre temele preferate de gânditorul sard este aceea ce priveste catolicismul. Cu toate că este în mod radical ateu, nu poate fi considerat anticlerical, deoarece a demonstrat o admirație nedisimulata față de Biserică, recunoscând, de exemplu, instituției capacitatea de a crea și impune hegemonia. O altă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Mariana Neț N-ai ales să trăiești, n-alegi să mori. Dar poți, deseori - poate, tot timpul - alege și cum să trăiești și ce valori vei respecta în ceasul morții. Romanticii au preferat dintotdeauna tema asta. Însă nu numai ei. Și stoicii. Și cei dintîi creștini. Și alții. Nearly-Headless-Nick (Nick-cel-aproape-fără-cap) din ciclul Harry Potter nu a avut curaj să moară, după cum chiar el mărturisește (dar de-abia la finele volumului al cincilea, pentru ca
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
România, nu cred să se umple străzile cu demonstranți. Instinctul comunitar, conștiința social-politică a populației românești bat spre zero. Românii se vor mulțumi să privească fiecare la telejurnale încă un puhoi de imagini atroce, pe care, potrivit rating-urilor, le preferă oricum, vor citi cancanuri despre cei morți, în ziarele de scandal, vor asculta părerile lui Gigi Becali și Mitică Dragomir despre fenomen și își vor spune Ťfie la ei acoloť sau Ťuite că se poate și mai răuť. Nici moartea
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
înecat în întuneric, uneori plasându-l într-un complet anonimat cromatic. Prin contrast, Africa e mult mai vie, dar, în majoritatea cazurilor, cineastul refuză s-o panorameze pentru a nu o transforma într-o ilustrată care să inspire doar mila. Preferă s-o reconstituie din detalii juxtapuse rapid, din crochiuri brefe de personaje episodice. Nici acelea nu sunt excesive ca individualizare, tocmai pentru a sugera ieftinătatea vieții kenyenilor. Două laitmotive marchează traseul inevitabil nefast: primul este strivirea florii de la început, continuată
Primul grădinar ideal(ist) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10993_a_12318]
-
si fraise Lânga pasca cu orez. Si schimbindu-si brusc alura, Toate-au început cu gura: Pân’la urmă tot nu scap! Ne găteste de paradă . Ne ciocneste cap în cap Si ne zvârle coaja-n stradă... Ce rusine! Ce dezastru! Preferam să fiu omletă! Eu, de m-ar fi dat la closcă, As fi scos un pui albastru... Si eu unul violet... Eu, mai bine-ar fi să tac: Asa galben sunt, că-mi vine Să-mi închipui că pe mine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în alte zile, irump, crapă pielea și carnea. Atunci îi vine să-și pună gâtul în ștreangul, pe care îl ține încolăcit în coșul cu rufe murdare din podul casei. Un imobil straniu, de neînțeles pentru citadinul grăbit și care preferă să-și pună termopane, în loc de vitralii. Martina nu se teme de viață, nu se teme de moarte, doar de clipa aceea ca o bucată de „arici” sintetic, care te ține agățat de fiecare detaliu al lumii din care tu, încă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o sufragetă din perioada emancipării industriale. știa că nu avea stofă de artist, ea doar valorifica Arta! Epata, se lăuda că-i sunt cunoscute toate vicleniile lumii în care se învârt samsarii, anticarii marilor case de licitație. Melodramatică din convingere, prefera veșmintele pe care și le crea singură, accentuând detalii ale stilului tenebrosfastuos; o modă care, mai este convinsă că i se potrivește, încă. Albul, negru, auriul, roșu, sunt culorile care o pun în evidență cu eleganță ce nu se mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a unor pagini descoperite mai târziu. De aceea e trist că Eugen Simion nu i-a dat ocazia să facă aceste îndreptări în seria de ,Opere fundamentale" apărută sub egida Academiei Române și a Fundației Naționale pentru Știință și Artă, fiind preferată în loc o incalificabilă improvizație, ce înseamnă o întoarcere înapoi, de parcă nu s-ar fi făcut nimic pentru editarea științifică a lui Rebreanu, și o dureroasă sfidare a unei munci filologice unanim apreciate. E una din ingratitudinile cel mai greu de
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
dar și la Paris și - dacă toate acestea le voi absolvi - atunci rămîne numai ceea ce au spus părinții bisericii (pauză, ton meditativ, rostire răspicată): să fugi să taci, să te odihnești, și să te rogi, undeva în deșert. Eu aș prefera totuși undeva, la un cioban de pe meleagurile mioritice. R.B.: Nu o să puteți îndeplini prea curînd nici una din aceste năzuințe. Sunteți invitat în permanență la întîlniri cu publicul, la lecturi, sunteți oaspetele unor emisiuni de televiziune - în curînd al postului de
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
care participau la bucătăria Nobelului, i-ar fi fost extraordinar de greu să-i convingă de necesitatea premierii poetului alexandrin. În pofida vocilor interioare care-mi spuneau că în starea în care se afla o minciună salvatoare ar fi fost de preferat unui adevăr care ar fi putut să-l ucidă, i-am spus adevărul pe jumătate. L-am asigurat că, da, îl văzusem în treacăt pe Ungaretti și că în curând îl voi vedea din nou ca să discutăm mai pe larg
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
din țară, cărora de fapt li se adresa. Știu din gura chiar a lui Victor Brauner că motivele lui de a părăsi definitiv țara - hotărâre luată în 1938, căci până atunci venea frecvent în România, chiar dacă se deplasa la Paris preferând contactele cu suprarealiștii locali - se datora atmosferei antisemite. De asemenea, nu am susținut vreodată că pictorii grupați în jurul revistei Contimporanul ar fi fost ,șefii generației lor din 1945". Cât privește raporturile lui Victor Brauner cu comunismul, domnul Pelin nu s-
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
șir, vor întocmi procese-verbale, vor împinge impertinența până la a mă întreba de proveniența banilor. Vor cere să le declar valoarea fiecărui obiect în parte, inclusiv a darurilor primite a căror valoare, se știe, este în prim rând afectivă, faptul că prefer să primesc cadou automobile de teren și mai puțin ceasuri ține de străfundurile subconștientului - ce știu ei. Un prieten din copilărie mi-a vândut pe mai nimic locul de casă, altul, din adolescență, a construit-o, un partizan al crezurilor
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
marginile, iar cafeaua era rece ca gheața, turna acum amestecul de crochete într-o tigaie pe care uitase să o ungă, și-i spunea lui Clyde: - Ador să gătesc. Știi ce mă gîndesc: dacă tu tot asculți meciul, eu o să prefer un tort de ciocolată. Tigaia de crochete, mirosind a ars, oferea un conținut aproape carbonizat; douăzeci de minute mai tîrziu, după ce răzuise tigaia, Grady anunța veselă, cu mîndrie în glas: - Micul dejun e gata. Clyde s-a așezat la masă
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
împlinire cu nimic inferioare celor din prima categorie, pe care, la prima vedere, ,simplitatea" pare a-i avantaja. Obsesia lor e totalitatea, instrumentul lor e pluriform, tehnica lor interioară e sinteza, o sinteză ce nu-și ,digeră" însă integral componentele, preferînd a le înfățișa prin transparența membranei sale. Asemenea poeți sînt recuperatorii, cei ce pleacă în căutarea timpului pierdut și a spațiului nu o dată așijderea pierdut, în numele unei umanități înțelese cu generoasă larghețe, urmărind a o restitui pe o gamă cît
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
Și cu toate că prestația sa didactică și activitatea științifică de pînă atunci - scrisese deja Din psihologia poporului român și alte trei lucrări de specialitate publicate la Paris - îl recomandau ca principalul favorit pentru ocuparea acestui post, cel care avea să fie preferat de comisia universitară avea să fie contracandidatul Ionică Rădulescu Pogoneanu. Deși dezamăgit de întorsătura lucrurilor, Drăghicescu va găsi resurse să-și depășească înfrîngerea, luîndu-și revanșa asupra contemporanilor prin scris. Se va ,răzbuna" pe ei scriind Idealul creator, o lucrare a
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
când știu ce vreau să fac sau când mi-am pierdut busola pentru moment, opera lui Arghezi îmi stă la îndemână salvator. Aș fi putut ține un jurnal al relațiilor mele cu ,scrierile" argheziene, cărora autorul, extrem de orgolios în secret, prefera să le spună doar ,scrieri" și nu ,opere", cu o aparență de modestie. De vreo câțiva ani, cred chiar că nu ar fi meritat să scriu altceva decât o carte despre Arghezi. Avem puțini scriitori în al căror univers să
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
neputință. dacă nu voiai să intri în conflict lu legea, care nu te lasă să calci pe iarba peluzei. Mai ramînea o soluție - un soclu. Dar cum pentru asta ar fi fost nevoie de un certificat de urbanism, răpitorii au preferat să-l instaleze pe Caragiale în regim de provizorat. Așadar, la delictul răpirii se adaugă și gafa unei proaste expuneri a statuii. Și atunci nu e de preferat soclul din Maria Rosetti ? Asta cu atît mai mult cu cît există
Plimbările lui Caragiale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10855_a_12180]
-
asta ar fi fost nevoie de un certificat de urbanism, răpitorii au preferat să-l instaleze pe Caragiale în regim de provizorat. Așadar, la delictul răpirii se adaugă și gafa unei proaste expuneri a statuii. Și atunci nu e de preferat soclul din Maria Rosetti ? Asta cu atît mai mult cu cît există un proiect dedicat locului, care urmează să fie instalat în acest an și a cărui idee e mult mai potrivită cu spațiul în care va fi amplasat. Nou
Plimbările lui Caragiale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10855_a_12180]
-
într-un ,conflict" predictibil, făcându-i să discute la nesfârșit despre finalul lor dramatic. Avem aici nu unul, ci trei așa-ziși sinucigași, cu o aceeași idee fixă, dar cu mijloace diferite de a o pune în act. În timp ce protagonistul preferă defenestrarea, amicul său fost teolog vrea să-și pună capăt zilelor prin îngurgitarea unei mari cantități de whisky, iar tânărul întâlnit în gară se orientează spre soluția consacrată a spânzurării. Metode și metode, alese la concurență cu altele (de la întinsul
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
lui Sextil Pușcariu: "Excursia mea favorită este la o cafenea din strada principală. La o masă rotundă de marmură stau un ceas-două și privesc pe trecători, iar priveliștea aceasta îmi spune mai mult decît o pajiște înflorită""), autorul Scrisorii pierdute preferă a străbate străzile și piețele, a poposi în berării, cafenele, gări pentru a scruta cu luare aminte oamenii, pentru a convorbi cu indivizi din toate straturile sociale. E o investigare a mecanismelor psihice și comportamentale ce reprezintă interesul de căpetenie
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
eufemistice, în insultă: secvența "era să-i zic..., să folosesc un alt cuvînt" dispare cu totul din textul transcris. Se remarcă o anume inconsecvență a variantei scrise în folosirea formulei de adresare către o femeie "doamnă președinte" / "doamnă președintă": transcrierea preferă prima variantă, în vreme ce vorbitorii o utilizează aproape exclusiv pe a doua. Stilizările nu pot, desigur, să reformuleze o frază prost construită, sau să suprime o contaminare ori o improprietate lexicală; rămîn astfel și în scris exprimări de tipul "astfel se
Oralitate parlamentară by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10887_a_12212]
-
muzical cu o inventivitate și o frumusețe incomparabile, în care vocile trebuie să se armonizeze perfect, păstrându-și însă individualitatea. Este ceea ce tânăra echipă de soliști ai operei au reușit în bună măsură. Nu știu din ce motiv s-a preferat distribuirea unei soprane în rolul Dorabella, de obicei (aș zice chiar totdeauna) atribuit unei mezzo-soprane pentru contrast de culoare de voce mai marcat între cele două eroine, mai cu seamă că ele sunt destul de diferite ca psihologie - una vioaie, veselă
Gustul dulce-amar al infidelității by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10889_a_12214]
-
Rolul principal al fascismului este de a distruge straturile comuniste ale proletariatului și a liderilor săi9. Paul A. Baran și Paul M. Sweezy puneau la îndoială fundamentele societății burgheze. Aceștia considerau că regimurile democratice sunt conduse de oligarhii financiare care preferă în general sistemele democratice, deoarece pricipiul alegerilor și al consultărilor populare nu face decât să-i consolideze poziția evitând astfel excesele provocate de o dictatură personală sau militară. Într-un astfel de regim, raporturile cu mișcarea de opoziție sunt mult
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]