5,690 matches
-
este în a egaliza averile, ci a face în așa fel încât oamenii buni de la natură să nu voiască, iar cei răi să nu o poată face". Din nefericire și în pofida acestor perle de gândire socială Aristotel rămâne oarecum încorsetat prejudecăților timpului său prin atitudini cum ar fi: sclavia (sclavii erau considerați oameni inferiori, destinați prin naștere să aparțină stăpânului) ca o stare naturală, nu recunoaște sentimentul de milă și compasiune atunci când condamnă la pieire neputincioșii și handicapații, susține avortul și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
studiu în cercurile academice. Din nefericire, în aceste cercuri unde amprenta ateistă este pregnantă și se manifestă și astăzi, se consideră că rațiunea umană este atotputernică și poate domina lumea înconjurătoare ceea ce, cu toate progresele științei, rămâne o chestiune discutabilă. Prejudecată, din nefericire, adânc înrădăcinată mai ales în conștiința generațiilor tinere, pentru care cuceririle științei și progresele civilizației nu lasă loc decât pentru satisfacția clipei și trăirii pragmatice și care de fapt nu fac altceva decât să caute plăcerea prin stimularea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru o întreagă categorie de persoane preocupate de progresul democrației. Alte organizații ale societății civile, ca Societatea Timișoara, grupând intelectualitatea timișoreană participantă la evenimentele revoluționare din acest mare oraș, Liga Pro Europa, de la Târgu-Mureș, care militează pentru un dialog fără prejudecăți între români și maghiari, Liga Studenților, care se organizează în mai toate universitățile din țară, atestă un nou mod de angajare în dezbaterea civică. Se constituie și Asociația Foștilor Deținuți Politici, care e adusă foarte repede să militeze nu doar
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai adesea conduse de femei, în universități, feminizarea pozițiilor de decizie, uneori chiar de prestigiu, este vizibilă, cel puțin din interiorul profesiei. În politică, sunt puține femei. Aceasta ține, după părerea mea, nu atât de o discriminare directă, cât de prejudecăți existente de ambele părți. Opinia publică nu este ostilă prezenței femeilor în sfera politică: dimpotrivă, sondajele de opinie arată de obicei o majoritate favorabilă promovării politice a femeilor. Practica cotidiană a politicii este însă adesea în contradicție cu sondajele. Dincolo de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dar trebuie acționat și dincolo de planul strict al legii. Pentru a da un singur exemplu: chestiunea feminină în programele și manualele școlare. Manualele, cele de istorie în mod special, dar până la abecedare chiar, trebuie revăzute dacă vrem să evităm persistența prejudecăților la generațiile viitoare. Cu prudență totuși: nu se poate nega faptul că în fizică, de pildă, singura mare figură feminină rămâne Marie Curie. Ar fi absurd să vrem să inventăm altele. Și nu putem continua să criticăm mereu societățile trecute
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
crezul din care se împărtășesc în filosofia științei și viziunea lor comună despre sociologie mi-au structurat propria mea profesiune de credință epistemologică. Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți izvorâte la rândul lor din ignoranță culturală, în fascinanta lume a istoriei gândirii sociale românești. Rezultatul acestei inițieri a constat în temperarea repulsiei cioraniene pe care o nutream față de tradiția culturală din care, cu sau fără voia mea, fac până la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
146. 323 Ibidem, p. 147. 324 Ibidem, p. 137. 325 Ibidem. 105 ce era general instituționalizat, împotriva acestei ostilități pe care o întâlnea în toate părțile.”326 Cu toate acestea, nevasta din Bath reușește să demonstreze că părerile antifeministe sunt prejudecăți personale ale unor autori care au o importanță cu precădere în spațiul eclesial, mai rigid, mai conservator, dar că ele rămân puncte de vedere subiective, neconstituind un adevăr universal valabil, creditabil, așa după cum o pictură, un tablou are mai mult
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Chaucer față de femeile timpului său, târgoveața demitizează imaginea idilizată a femeii din literatura medievală și se metamorfozeză într-o purtătoare de cuvânt a acestora.”462 „Portretul târgoveței din Bath ni-l relevă pe Chaucer drept un autor lipsit de prejudecăți și înțelegător față de condiția femeii, dezbătută în problematica, ineviatbilă din epoca sa, a ierarhiei genurilor.”463 Lipsa unei închideri în prezentarea vieții și a personalității târgoveței este un aspect al feminismului lui Chaucer. El face efortul și reușește cu succes
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
gestul ei inocent de a-și dovedi nevinovăția își găsește de fapt moartea; fata lui Virginius, ucisă de propriul părinte, pentru a nu-și știrbi onoarea). În Povestirea doftorului identificăm un model de virtute, dar și imaginea unei victime a prejudecăților epocii, Virginia. Ca și în alte situații, nu avem de-a face cu o creație originală, ci cu o preluare, dar care se metamorfozează original în condeiul scriitorului englez. Povestirea apare la Tit Liviu în De la întemeierea Romei, însă Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mare scriitor, ca Ion Creangă. În mișcarea intelectuală a unui popor, în avântul spre mai bine, au o influență necontestată și acei indivizi, meniți să rămâie necunoscuți generațiilor viitoare, dar care au contribuit la răspândirea unui curent, la spulberarea unor prejudecăți, fără ca prin ei înși-și să reprezinte vreo valoare ponderabilă. Cupola aurită care scânteiază în razele soarelui nu s-ar răsfăța acolo, sus, în vârful clădirii, dacă în zidurile ei nu ar fi cărămizile acestea ascunse privirii tuturora.” (p. 52-53
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cazuri, exemple sau puncte de vedere care nimicesc din nou toate generalizările filozofice deja dobândite. Ne instruia astfel în maniera scepticului clasic; va trebui să ne eliberăm de orice generalizări, să încercăm să fim onești și să dăm socoteală fără prejudecăți de complexitatea și specificitatea experienței noastre. Din acest punct de vedere, atât afirmarea, cât și negarea unei poziții filozofice sunt, în egală măsură, condamnate eșecului.“ Toulmin adăuga: „El nu voia să convingă pe nimeni de adevărul sau falsitatea a ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
naturii“ stau tot propoziții, chiar dacă propoziții diferite de cele ale științelor naturii. În multe lucrări de comentariu și exegeză consacrate Tractatus-ului abundă exprimări semnificative din acest punct de vedere, ca „teorie a imaginii“ sau „doctrina a ceea ce se arată“. Doar prejudecata, pe care am ajuns să nu o mai recunoaștem drept o prejudecată, că orice contribuție filozofică trebuie să fie de natură teoretică poate să explice cum au putut cititori exersați să treacă peste afirmații atât de lipsite de echivoc ca
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
În multe lucrări de comentariu și exegeză consacrate Tractatus-ului abundă exprimări semnificative din acest punct de vedere, ca „teorie a imaginii“ sau „doctrina a ceea ce se arată“. Doar prejudecata, pe care am ajuns să nu o mai recunoaștem drept o prejudecată, că orice contribuție filozofică trebuie să fie de natură teoretică poate să explice cum au putut cititori exersați să treacă peste afirmații atât de lipsite de echivoc ca cele din 4.112: „Filozofia nu este o doctrină, ci o activitate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai pregătit să se apropie cu o anumită înțelegere de ceea ce a încercat să facă Wittgenstein în ultimele două decenii ale vieții sale. Și aceasta deoarece va fi într-o poziție mai bună pentru a se sustrage influenței a două prejudecăți care blochează din capul locului posibilitatea unei bune lecturi a textelor reprezentative pentru filozofia lui mai târzie. Prima dintre ele este presupunerea că ceea ce ar distinge, în primul rând, gândirea lui Wittgenstein ar fi fost aversiunea lui față de metafizică sau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
general, pentru eliminarea violenței în relațiile dintre oameni, pentru creșterea toleranței, pentru statornicirea unei noi morale a căsătoriei și a relațiilor dintre sexe, ar putea fi promovate prin relaxarea influenței pe care o exercită asupra minții oamenilor multe convenții și prejudecăți tradiționale. Acest mod de a gândi explică de ce Russell a susținut de-a lungul întregii sale vieți că libertatea de gândire și expresie, care face posibilă discuția publică, precum și sistemul politic democratic, care permite afirmarea voinței cetățenilor în conducerea treburilor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
subiectivă ............................................... 12 Simbolurile și capacitatea de reprezentare, de explicare; proiectul ..................................... 16 Logică/coerență, certitudine, realism - ilogism, nerealism, ambiguitate ........................... 18 Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) .............................................................. 39 Fascinația paradoxurilor......................................................................................................... 55 Intuiție, fler, tact psihologic ................................................................................................ 82 Capacitatea anticipativă: prudență, simț al măsurii - grabă, precipitare, excese ................ 85 Inteligență - prostie ..................................................................................................... 87 Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
autoapreciere subiectivă „Simțurile nu Înșală; judecata Înșală.” (J. W. Goethe) Totuși, „judecata” este superioară „simțurilor”, deoarece ea ne dă Înțelesul asupra a ceea ce simțurile observă, și prin aceasta ea guvernează, chiar dacă „Înțelesul” este influențat uneori de egoismul intereselor sau al prejudecăților noastre. * „Așa se Întîmplă mereu: În clipa cînd te apropii de sfîrșit, Începi să nu mai ai Încredere În ce ai făcut.” (H. de Balzac) Probabil pentru faptul că, pe măsură ce realizezi proiectul inițial, Îl vezi altfel, cu experiențe mereu sporite
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mă Înșel tocmai În lucrurile pe care le susțin cu atîta fanatism?”. * „Ești uneori atît de deosebit de tine Însuți, precum ești de deosebit de alții”. (Fr. de la Rochefoucauld) Firește, acest lucru se Întîmplă atunci cînd avem curajul să ne judecăm unele prejudecăți cu privire la sine: „Dacă ne cercetăm bine, aproape Întotdeauna vom găsi În noi un păcat pe care-l osîndim la alții” (L.N. Tolstoi). De aici și recomandarea lui Seneca: „Vegheați asupra voastră, Învinuiți-vă singuri, judecați-vă, apoi, cereți iertare cîteodată
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simț al realității „Cel mai ușor e să te Înșeli singur; căci fiecare crede ceea ce dorește.” (Demonstene) Însă mai există o cale de autoînșelare, pe care ne-o reprezintă La Rochefoucauld: „Niciodată nu sîntem Înșelați atît de ușor ca atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
i-ar mai rămîne, de exemplu, celui care nu-și poate Întemeia „succesul” decît pe strălucirea efemeră a vestimentației? * „Duminica este utopia săptămînii.” (Lucian Blaga) Ne place să Începem noua săptămînă de lucru cu iluziile zămislite În ziua de duminică. * „Prejudecățile sînt rațiunea proștilor.” (Voltaire) Pentru că „proștii” sînt alergici față de orice Încercare venită din exterior de a-și schimba propriul mod de a gîndi: „Prostia este direct proporțională cu numărul certitudinilor pe care le afirmă” (Emil Cioran). * „Natura a hotărît ca
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Pentru că „imitația” nu poate reproduce unicitatea/originalitatea sufletească, și de aceea o schimonosește. „Cearta se preface În luptă cînd la capăt se Întrevede biruința adevărului.” (N. Iorga) Pentru că fiecare dintre oponenți trebuie să renunțe, mai mult sau mai puțin, la prejudecățile sale. * „A-l Înțelege pe Dante Înseamnă a fi tot atît de mare ca el.” (H.de Balzac) Poate pentru faptul că, silindu-te să-l Înțelegi, ți-ai ridicat, fără să-ți dai seama, cotele gîndirii și ale simțirii
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Vronski, Își diminuează brusc sentimentul de iubire, odată cu Împlinirea dorințelor sale de posesiune trupească). * „Oamenii Își iubesc prea mult mărginirile... de aceea le vine atît de greu să le depășească.” (O. Densusianu, tatăl) SÎnt mai comode, Într-adevăr, obișnuințele și prejudecățile, decît eforturile cerute, de exemplu, de asumarea unei responsabilități, de susținerea principială a unui adevăr, sau de pătrunderea unor enigme ale cunoașterii. * „Poți fi erou, fără să pustiești pămîntul.” (D. Boileau) Iată un exemplu posibil: „Erou este acela care știe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înțelegem mai puțin.” (A. Einstein) Socrate a Împins această idee la extrem: „Știu că nu știu nimic”. Cu cît informația Într-un domeniu se lărgește/Îmbogățește, cu atît ea ridică mai multe Întrebări și diversifică răspunsurile. * „Paradoxurile de azi sînt prejudecățile de mîine.” (M. Proust) Prin contradicțiile pe care le cuprind, paradoxurile facilitează descoperirea adevărului, care ne va călăuzi apoi pentru un timp În viață (pînă cînd va deveni un adevăr uzat). * „Legea cea mai tainică și misterioasă a firii este
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Îl Încurajăm să creadă că la o răutate nu se poate răspunde decît tot printr-o răutate! * „Temnița cea mai de temut e aceea În care te simți bine.” (N. Iorga) Nicăieri nu se simte omul mai bine ca În cadrul prejudecăților și al egoismului lui. * „Mai mulți prieteni poți cîștiga cu un singur păcat, decît cu toate virtuțile.” (N. Iorga) Pentru că „păcatul” este mai contagios decît „virtutea”: atractivitatea lui rezultă din faptul că se adresează dorințelor noastre de a face, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întotdeauna, ca o simplă dorință și sfîrșește ca un exces: „Tot făcîndu-și cruce, și-a scos un ochi” (proverb) - cel cuprins de un zel nestăpînit În obținerea credinței celei mai Înalte devine bigot, gîndirea sa nemaiputîndu-se desprinde din dogme și prejudecăți”. * „Hoții care fură de la particulari Își duc viața În lanțuri; pe cînd tîlharii poporului trăiesc În aur și-n purpură.” (Cato) Pentru că aceștia din urmă dețin, din păcate, și controlul „puterii”. „Numai vezi să nu faci rău, În timp ce vrei să
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]