7,041 matches
-
trimise de fiul său, emigrat în Norvegia, inginer petrolist la rândul său. „Eu cred în radiestezie, cred în energia din acest loc, în vindecările miraculoase. De asta merg în fiecare an, de câte ori pot, și la pelerinaje”, femeie, 45 de ani, profesoară. „Aveți două flori cu dumneavoastră ? Păi, nu e bine ! Cum de ce nu-i bine ? Ar trebui să mai cumpărați una, să fie trei, că doar nu vă duceți la mort. Sfinții sunt vii, ei nu sunt morți. Păi, vedeți că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care niciun efort nu contează pentru a fi câteva secunde în contact cu sacrul. Lângă mine, o femeie de circa 65-70 de ani, de o frumusețe pe care vârsta a reușit doar să o ofilească. Trăsături foarte fine, aristocratice, fostă profesoară de franceză într-un liceu de elită din Iași. Se uită la ceea ce se întâmplă dincolo de gardurile metalice cu un soi de detașare superioară. Participă de la distanță, scurtcircuitând mental barierele ce o separă de baldachinul plin de flori și de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lectura, a scos din poșetă o revistă de sfaturi culinare și un creion mecanic. Am văzut cum a insistat deosebit de mult, trăgând o mulțime de cercuri pe hârtia lucioasă, la un grupaj dedicat „salatelor orientale”. O altă persoană din rând, profesoară pensionară de geografie, îmi spune : „Dacă era după mine, aș fi mutat rândul de aici, dintre mașini și tramvaie, exact pe mijlocul Dealului ; altfel am fi simțit că facem parte din Catedrală, din Sărbătoare... dar știu că nu se poate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și mai strâmtă, ar fi de-a dreptul dificil de mers pe ea dacă nu ar exista un fel de balustradă metalică de ajutor. Aici fac cunoștință cu un alt grup pelerin, originar din Târgoviște. Lidera grupului este o doamnă profesoară de chimie, aflată nu foarte departe de vârsta de pensionare. Respiră autoritate prin toți porii, anii lungi petrecuți la catedră și în fața paharului Ber zelius au marcat-o pe vecie. Vede „urme ale credinței” peste tot : în felul cum sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
eram eu, la urma urmei ? Nici prea a pelerin nu arătam, nici ziarist cu cameră de luat vederi pe umăr, le-a fost greu să mă clasifice. Același subiect l-am abordat și cu o doamnă, voluntară la standul Mitropoliei, profesoară în viața de toate zilele, îmbrăcată într-un splendid costum popular năsăudean. Ne știam de anul trecut, mă recunoaște, mă întreabă mirată „ați mai venit la noi și anul acesta, domnule sociolog ?”. Accentuează nefiresc, puțin ironic, cuvântul „sociolog”. O întreb
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Facebook, printre șuierăturile și piuiturile unui aparat de aer condiționat pornit intempestiv în timpul reprezentației. După patru minute, spectacolul de sunet și lumină ia sfârșit, copiii se ridică bucuroși de pe mocheta pe care fuseseră așezați. O voce metalică și sigură de profesoară cu vechime se aude peste adunare : „Vadu Moldovei, iese mai întâi Vadu Moldovei, ceilalți așteptați în ordine”. „Sala Tronului” se golește rapid, rămân iarăși singur în umbra obrazelor din vremea lui ștefan cel Mare și a fastuoaselor reproduceri de costume
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mea, eu mi l-am făcut, singură, că meritam. Mult, da, dar nu-mi pare rău. Uită pelerinajele la care am fost până acum și vino aici, la Nicula.” Mai târziu am aflat că era originară din Vălenii de Munte, profesoară de liceu, proaspăt pensionată. Concluzii parțiale. Pelerinajul de la Nicula a constituit o mare provocare, din toate punctele de vedere. Terenul, în primul rând, a fost unul complex, cerând o mare cantitate de energie fizică, iar faptul că o mare parte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
terminat liceul la Câmpulung Moldovenesc, vestitul liceu de fete „Dragoș Vodă”, dumneavoastră poate că nu știți. Pe urmă am dat la facultate la Cluj, am luat și acolo examenul destul de bine și am terminat Facultatea de Litere. Am fost și profesoară suplinitoare, pentru că tata n-avea de unde să-mi dea bani să mă țină la facultate. Am Învățat noaptea și ziua am fost angajată suplinitoare cu un salariu de mizerie, dar asta era situația. Am mai lucrat și după ce am terminat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
calvar ne era rezervat și nouă. Am avut un moment de profundă bucurie când, fiind absolventă de liceu cu calificativul „excepțional”, m-am putut Înscrie la Facultatea de Litere, secția limbi străine. Îmi vedeam cu ochii visul de a deveni profesoară, ceea ce Îmi doream de când nici nu știam să scriu și să citesc. A venit Însă nefasta zi de 22 iunie 1941, s-a dezlănțuit infernalul huruit al avioanelor hitleriste, căci a Început războiul. Sovieticii au părăsit Cernăuțiul, noi am Început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la sinagogă. Și mergeam la acea sinagogă, nu aveam Încălțăminte; Îmi amintesc cum am Învățat să Împletesc papucei din foi de porumb și cu acei papucei mă Încălțam când mă duceam la sinagogă. Mulți ani mai târziu, apropo de Învățătură, profesoara mea de fizico-chimie din liceu mi-a povestit că ea a fost directoare de liceu și că trebuia să strângă Într-un careu toți copiii și să-i numească pe acei copii care trebuiau scoși din școli, care nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era profesor de franceză, la câteva case ca să anunțe copiii să nu vină la școală, ca să nu se afle situația de a fi dați afară din școli față de toți copiii. Nimeni nu mi-a povestit acest lucru... A fost o profesoară foarte severă, dar pentru mine a fost o bună profesoară și cred că așa s-a Întâmplat... Pregătindu-mă pentru facultate cu prietena mea, ea ne medita și ne dădea sfaturi, știind că vom urma chimia - era prietenă cu mama
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să nu vină la școală, ca să nu se afle situația de a fi dați afară din școli față de toți copiii. Nimeni nu mi-a povestit acest lucru... A fost o profesoară foarte severă, dar pentru mine a fost o bună profesoară și cred că așa s-a Întâmplat... Pregătindu-mă pentru facultate cu prietena mea, ea ne medita și ne dădea sfaturi, știind că vom urma chimia - era prietenă cu mama prietenei mele cu care ne pregăteam să dăm la facultate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În casă să cânte la acordeon - un tip fantastic, care cânta din proprie inițiativă cu acordeonul lui... Un alt fapt, tot ieșit din comun: la un moment dat, o doamnă care era cu noi În lagăr a zis că este profesoară și că ar dori să școlească copiii - și a adunat niște copii și făcea ore cu noi; nu-mi dau seama astăzi de unde aveam creion, de unde aveam hârtie, dacă aveam sau nu aceste lucruri - presupun că nici nu aveam, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
elevii, mi-aduc flori... Era prima zi de școală și deodată vine unu’ care acum e profesor. Îmi aduce garoafe, mie care sunt afară, acolo, În antreu. Zic: „Da’ ce este?” - „Eu v-am fost elev, dumneavoastră mi-ați fost profesoară, acum eu sunt profesor care primesc flori și v-am adus flori”. După ce v-ați Întors, vă Întâlneați cu oameni cu care ați fost acolo Împreună? Da, sigur. La Început am mâncat Împreună, că n-aveam ce mânca și ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Desigur, insuficiente, raportat la numărul extrem de mare de oameni (zeci de mii) Înghesuiți pe un teritoriu atât de mic. Asta a Însemnat că În fața latrinelor era În permanență coadă, uneori lungă de tot. Am fost tare șocat văzând profesorii, doamnele profesoare cum stau la coadă În fața latrinelor, mutrele unora care Încearcau să se stăpânească când simțeau urgența necesității. Trebuia să mă uit În altă parte când vedeam câte o fetiță, colegă de școală, așteptând la rând... Și mie Îmi era rușine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
arătam. Pe spate mi s-a pus numărul barăcii unde trăgeam. - Ce număr? DAVIDOVICI: Nu mai știu. Apoi principala preocupare au fost apelurile. Aș vrea să mai spun un amănunt care... Noi am făcut liceul la Cluj. Au mers și profesoarele noastre - erau În fața noastră, niște personalități. Și, Într-o noapte, eu dormeam la etajul doi, pe prici, și jos aud: „To be or not to be”, poezii din Baudelaire, fragmente din Balzac... Una dintre profesoarele noastre, cea de limba engleză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la Cluj. Au mers și profesoarele noastre - erau În fața noastră, niște personalități. Și, Într-o noapte, eu dormeam la etajul doi, pe prici, și jos aud: „To be or not to be”, poezii din Baudelaire, fragmente din Balzac... Una dintre profesoarele noastre, cea de limba engleză, era În comă, muribundă... Și, În această stare de inconștiență, nu a avut timp, săraca, să moară, că au venit... ADLER: Păi, marea majoritate a profesorilor noștri au murit acolo. Nu știu, dintre bărbați, În afară de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din astea, și pe ele, separat, tot la Komarom. Acolo am văzut... Am trecut, ca medic, să le mai iau durerea și am stat de vorbă cu ele, printre care și cu logodnica mea, că aveam o logodnică acolo. Era profesoară și făcea și ea parte din tineretul socialist. A murit cu o săptămână Înainte de eliberare, la Bergen-Belsen, unde a murit și una dintre surorile mele. Dar nimeni nu știa unde ne duc... - Nici când erați În tren, nici când ați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
prof. univ. dr. Mircea V. Pienescu. Mi-au transmis date biografice despre Aurel Băeșu, pictorii Gh. Balan și N. Milord din Piatra Neamț. Din București și Buftea mi-au arătat prietenie, prof. univ. dr., scriitor, traducător și germanist Virgil Tempeanu, alături de profesoara Maria-Luiza Ungureanu - germanist și publicist. Din Brașov și-a adus aminte că-i fălticeneancă, profesoara Maria Mihăescu, ale cărei pânze și sculpturi au fost admirate în diverse expoziții ori au ajuns la familii iubitoare de artă. Unii corespondenți ajunși la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Gh. Balan și N. Milord din Piatra Neamț. Din București și Buftea mi-au arătat prietenie, prof. univ. dr., scriitor, traducător și germanist Virgil Tempeanu, alături de profesoara Maria-Luiza Ungureanu - germanist și publicist. Din Brașov și-a adus aminte că-i fălticeneancă, profesoara Maria Mihăescu, ale cărei pânze și sculpturi au fost admirate în diverse expoziții ori au ajuns la familii iubitoare de artă. Unii corespondenți ajunși la bătrânețe, îmi cereau scrisori cât mai ample... Trebuia să fiu la curent cu viața culturală
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la Brașov, unde am vizitat-o pe sculptorița fălticeneană Maria Mihăescu. E o artistă foarte talentată. La cei 76 de ani ai ei, are o condiție fizică și o prospețime spirituală excepțională. Vă închipuiți, face ascensiuni pe Tâmpa ! A fost profesoară de desen și caligrafie la Fălticeni, București, Brașov. E licențiată și în filosofie. L a avut coleg printre alții, pe Mihai Ralea. De la 75 Textul prezentat de Coca Codreanu pentru a fi citit chiar de ea la Radio, a fost
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ați desfășurat-o în cariera didactică, prin cele mai prestigioase licee ale țării. Deasemeni, de creația artistică în care ați dat opere remarcabile. Sper să împărtășesc fălticenenilor în primul rând și apoi tuturor admiratorilor de frumos, creația dv., munca de profesoară și cea pe tărâm obștesc, pildă pentru generația de azi și cele care vor veni după noi. Pentru amabilitatea cu care mi-ați pus la dispoziție datele legate de personalitatea Dv., vă rămân profund îndatorat. Prima mea vizită la Brașov
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de emancipare și de câștigare a drepturilor femeilor între cele două războaie mondiale. De asemeni, scrisorile ilustrului meu profesor, dl. Vasile Ciurea. În fine, am parcurs și procesele verbale privind activitatea dv. didactică, consemnată în termeni elogioși. Ați fost o profesoara înzestrată, dar de o mare modestie, așa cum le stă bine valorilor autentice. Pentru noi, cei mai tineri, este o datorie și totodată o cinste de a da deoparte vălul uitării de pe opera plastică și cea didactică, pe care ați realizat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
o fotografie reprezentativă a dv. (eventual după vreo legitimație) dintr-o perioadă mai tânără a vieții, atunci voi face tot posibilul să realizez o fotocopie după aceea de la Expoziție. 162 Originară din Fălticeni, Maria Mihăescu (căs. Kalmicov), a fost o distinsă profesoară și artistă (cu lucrări în pictură și sculptură). 118 Cele 4 fotografii menționate mai sus, le puteți pune într-un plic (recomandat), urmând să vă achit costul după ce îmi veți comunica suma cheltuielilor totale. Le consider absolut necesare. Monografia va
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dar părerea lor 191 Posesor al unei mari biblioteci, Grigore T. Miron trecea printr-o acută criză de bani, fiind nevoit să se despartă de cărțile sale. 192 Cu articolul Contribuția orașului Fălticeni la independența națională. 193 Maria Luiza Ungureanu, profesoară din București, publicist. 132 este că materialul, foarte prețios de altfel, nu poate fi tipărit aici, lipsind mijloacele materiale. E vorba în volum de personalități ce interesează cultura națională și ca atare, acesta trebuie dat unei edituri centrale, la București
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]