10,986 matches
-
le experimentăm sunt limitate la acest subspațiu, similar cumva unei membrane. Ar putea fi oare quasi-cristalele cheia înțelegerii Universului multidimensional ? Structura lor, descoperită în anul 1984 și acceptată de cristalografia clasică abia în anul 1999, se bazează, după cum spuneam, pe proiecția unei structuri dintr-un spațiu cu 5 sau 6 dimensiuni pe o suprafață bisau tridimensională. Geometria are un cuvânt important de spus și într un domeniu relativ nou al fizicii - fizica microclusterilor. Microclusterii sunt „bucățele” de materie formate din 10
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
1984-1984Ă, unul dintre cei mai influenți teologi catolici ai secolului nostru, afirma: „Creștinul viitorului ori va fi un mistic ori nu va mai exista”. Cercetările psihiatrului Rick Strassman asupra moleculei spiritului (DMTĂ, cele ale lui Robert Monroe în ceea ce privește controlul fenomenului proiecției conștiinței impersonale, fondarea psihologiei transpersonale de către Stanislav Grof și a psihologiei cuantice de către Robert Anton Wilson, confirmă intuiția remarcabilă a lui Karl Rahner. Știința, fie ea și de frontieră, nu lasă loc la compromisuri. Din păcate, mistici sunt puțini, nebuni
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
lor în asigurarea continuității și a dezvoltării culturale paleolitice au rămas decisive. Lipsiți, la rândul lor, de confortul pasivității induse de nesfârșitele formule de sprijin social accesibile comunităților sedentare, dar și scutiți, până în paleoliticul superior cel puțin, de statutul de proiecții ale ambițiilor adulților, copiii vânătorilor culegători paleolitici erau nevoiți să deprindă activ și de timpuriu regulile unei existențe dure și, nu rareori, scurte. Prezența și acțiunea lor în contextele sociale ale epocii rămâne, în mod cert, subestimată. Decriptarea contribuției culturale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de serviciu. Acțiunea picioarelor Piciorul din față așezat pe toată talpa se îndoaie ușor din articulațiile gleznei și a genunchiului și preia greutatea corpului care se transferă pe el. Piciorul din spate se ridică pe vârf, permițând corpului o ușoară proiecție spre înainte. În momentul lovirii mingii greutatea corpului trece pe piciorul drept, din față. Acțiunea trunchiului Trunchiul, ușor înclinat spre înainte, se răsucește de la dreapta la stânga, până când axa umerilor ajunge aproape paralelă cu fileul. Finalul mișcării Acțiunea brațelor Brațul drept
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
relații R1 și R2, operație care constă din construirea unei noi relații R3, a că rei schemă se obține din concatenarea schemelor relațiilor R1 și R2, și a cărei extensie cuprinde toate combinațiile tuplurilor din R1 cu cele din R2. Proiecția - operație din algebra relațională definită asupra unei relații R, ce constă din construirea unei noi relații P, în care se regăsesc numai acele atribute din R specificate explicit în cadrul operației. Suprimarea unor atribute din R însemnă efectuarea unor tăieturi verticale
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
de tupluri. Se ține seama că operația de joncțiune poate fi exprimată sub forma unui produs cartezian urmat de o selecție, iar în cazul joncți unii naturale printr-un produs cartezian urmat de de o selec ție și de o proiecție. Deplasarea operațiilor de proiecție înaintea operațiilor de joncțiune - se realizează prin folosirea proprietății de co mutare a selecției cu produsul crtezian Combinarea selecțiilor multiple - se realizează cu ajuto rul relației de compunere a selecțiilor. Deplasarea operațiilor de selecție înaintea operațiilor
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
seama că operația de joncțiune poate fi exprimată sub forma unui produs cartezian urmat de o selecție, iar în cazul joncți unii naturale printr-un produs cartezian urmat de de o selec ție și de o proiecție. Deplasarea operațiilor de proiecție înaintea operațiilor de joncțiune - se realizează prin folosirea proprietății de co mutare a selecției cu produsul crtezian Combinarea selecțiilor multiple - se realizează cu ajuto rul relației de compunere a selecțiilor. Deplasarea operațiilor de selecție înaintea operațiilor de proiecție realizată pe
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
operațiilor de proiecție înaintea operațiilor de joncțiune - se realizează prin folosirea proprietății de co mutare a selecției cu produsul crtezian Combinarea selecțiilor multiple - se realizează cu ajuto rul relației de compunere a selecțiilor. Deplasarea operațiilor de selecție înaintea operațiilor de proiecție realizată pe baza proprietății de comutare a selecției cu proiecția. Eliminarea tuplurilor duplicate obținu te prin proiecție se face prin ordonarea tuplurilor. Selecția reduce numărul tuplurilor ce trebuiesc ordonate facilitând operația de proiecție. 3.2. Regulile lui Codd Detalierea caracteristicilor
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
folosirea proprietății de co mutare a selecției cu produsul crtezian Combinarea selecțiilor multiple - se realizează cu ajuto rul relației de compunere a selecțiilor. Deplasarea operațiilor de selecție înaintea operațiilor de proiecție realizată pe baza proprietății de comutare a selecției cu proiecția. Eliminarea tuplurilor duplicate obținu te prin proiecție se face prin ordonarea tuplurilor. Selecția reduce numărul tuplurilor ce trebuiesc ordonate facilitând operația de proiecție. 3.2. Regulile lui Codd Detalierea caracteristicilor pe care trebuie să le prezin te un SGBD pentru
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
cu produsul crtezian Combinarea selecțiilor multiple - se realizează cu ajuto rul relației de compunere a selecțiilor. Deplasarea operațiilor de selecție înaintea operațiilor de proiecție realizată pe baza proprietății de comutare a selecției cu proiecția. Eliminarea tuplurilor duplicate obținu te prin proiecție se face prin ordonarea tuplurilor. Selecția reduce numărul tuplurilor ce trebuiesc ordonate facilitând operația de proiecție. 3.2. Regulile lui Codd Detalierea caracteristicilor pe care trebuie să le prezin te un SGBD pentru a fi considerat relațional s-a facut
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Deplasarea operațiilor de selecție înaintea operațiilor de proiecție realizată pe baza proprietății de comutare a selecției cu proiecția. Eliminarea tuplurilor duplicate obținu te prin proiecție se face prin ordonarea tuplurilor. Selecția reduce numărul tuplurilor ce trebuiesc ordonate facilitând operația de proiecție. 3.2. Regulile lui Codd Detalierea caracteristicilor pe care trebuie să le prezin te un SGBD pentru a fi considerat relațional s-a facut de E. F. Codd în 1985 sub forma a 13 reguli. 1. - Gestionarea datelor la nivel
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
toate datele din cadrul bazei de date sunt reprezenta te prin valori în tabele; 2. între tabele nu există pointeri observabili de către utilizatori - operațiile cu relații nu fac apel la pointeri, indecsuri, fișiere inverse etc.; 3. sistemul suportă operatori relaționali de proiecție, selecție și joncțiune natural, fără limitări impuse. Unitatea de informație în cadrul acestor operații trebuie să fie relația. SGBD este complet relațional dacă este minimal relațional și satisface în plus următoarele condiții: − sistemul suportă toate operațiile de bază ale algebrei rela
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
crează cu comanda COPY TO. • FIELDS <listă câmpuri> specifică în listă câmpurile ce vor fi copiate în noul fișier. Dacă clauza se omite, atunci toate câmpurile din tabelul activ vor fi copiate. Prin declararea cla uzei FIELDS se realizează operația de proiecție (se selectează numai anumite câmpuri coloane din tabel). • FIELDS LIKE <șablon> specifică câmpurile din tabelul sur să care se potrivesc unui șablon și vor fi copiate în noul fișier. Se poate folosi și caracterul asterisc (de exemplu comanda COPY TO
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
fără clauza FIELDS, se va implementa operatorul relațional de selecție (se aleg doar o parte din înregistrări, cu toate câmpu rile). Dacă se folosește clauza FIELDS în combinație cu clau zele [Scope], FOR sau WHILE, va rezulta o operație compusă: proiecție și selecție. • [WITH] CDX] | [[WITH PRODUCTION] - la copiere se va crea și un fișier de index structural pentru noul tabel, care este identic cu cel al tabelului sursă. Etichetele de index (TAG-urile) vor fi copiate în noul fișier de
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
în care centrul are o „prezență retiniană” - și un centru determinat pur și simplu prin inducția perceptivă. Un cerc gol la care privim se organizează în jurul unui centru ca parte a ceea ce „vedem”, chiar dacă acel centru nu figurează efectiv în proiecția optică a cercului pe retina ochiului nostru. De fapt, nici măcar nu putem sesiza structura unei astfel de forme fără să o vedem organizată în jurul centrului său. Imaginați-vă, de exemplu, pe cineva desenând mecanic un pentagon, prin unirea a cinci
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vedere mai puțin ascuțit micșorează distorsiunea și figura se apropie de aparența normală. Mai mult, o vedere la linia firului cu plumb exact dedesubtul centrului aduce cu sine două consecințe perceptive care nu sunt neapărat bine-venite. În primul rând, orice proiecție nedistorsionată a întregii simetrii a scenei reprezentate diminuează adâncimea spațială, scurtând distanța de percepție dintre privitor și plafon prin interferare cu iluzia unei priveliști celeste. În același timp, l-ar ancora pe privitor în spațiul de dedesubt, ceea ce este preferabil
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
regizorul spectacolului trebuie să se miște mereu între scenă și sală, încercând să rezolve sarcina dublă de a organiza acțiunea scenică conform logicii sale și de a crea în același timp o perspectivă clară pentru public. Conflictul creat de impunerea proiecției excentrice devine însă fundamental de nerezolvat. Problema nu apare în pictură atât timp cât aceasta își limitează jocul la planul frontal. Mozaicul bizantin din figura 8 este destul de realist pentru a concretiza spațiul cu împingerile gravitaționale sus-jos. Posedă însă prea puțină adâncime
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a doi centri principali nu este avantajoasă pentru artist. În operele manieriste și baroce mai ales, tensiunea izvorâtă dintr-un focar al perspectivei, localizat excentric, corespunde stilului perioadei. Se creează astfel o problemă optică. Schema marginilor convergente este distorsionată de proiecția optică atunci când privim oblic la centrul său, ceea ce se întâmplă cu orice formă, oricare ar fi ea. Un simplu pătrat este proiectat ca o formă care seamănă cu un pătrat pe retina noastră numai atunci când ne uităm la el „direct
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
distorsiunii optice față de aceea a oricărei alte forme. Ce se întâmplă însă când un purist care vrea să vadă „corect” o perspectivă își coboară ochii pe punctul în care s-ar fi așezat un aparat fotografic dacă ar fi produs proiecția perspectivală pe care o vedem reprezentată în pictura lui Tintoretto, Descoperirea corpului Sfântului Marcu (figura 37)? Punctul de fugă se află în mâna ridicată a sfântului, ceea ce înseamnă că dacă imaginea ar fi fost fotografiată, lentilele aparatului ar fi fost
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
obținută niciodată în spațiul fizic. Nimeni nu poate trece vreodată printr-o situație în care punctul de fugă al perspectivei să stea într un singur loc, în timp ce privitorul, mișcându-se către un alt punct fix, vede din nou chiar aceeași proiecție a imaginii. Nimeni nu se poate detașa de propria viziune. În capitolul anterior am menționat exemple în care direcția privirii spectatorului intersectează axa principală a spațiului vizual. Aceasta produce o situație în care privitorul ia cunoștință de o structură aflată
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
acest unghi, cei trei vectori oblici ai antebrațului, torsului și picioarelor îndoite se grupează perfect într un triunghi în jurul centrului. Astfel de perspective satisfăcătoare sunt posibile în multe stiluri din sculptură. De fapt, putem obține mai mult decât o singură proiecție valabilă. În exemplul nostru, privind frontal femeia ghemuită se poate descoperi o compoziție simetrică la fel de bine raportată la centrul de echilibru după cum este și din profil. Dar, dincolo de acest fapt, doar totalitatea aspectelor oferă o înțelegere adecvată a compoziției de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
jur-împrejur, iar pentru acest motiv preocuparea pentru sculptură s-ar limita la câteva aspecte. O problemă oarecum similară există la stilurile de pictură care oferă perspective în adâncime. Ele tind să prezinte două viziuni diferite: una redusă în esență la proiecția în planul frontal, cealaltă arătând scena ca într-un spațiu tridimensional. Putem afirma fără grijă că ele prezintă scena așa cum apare și așa cum este. Un artist îndemânatic poate prezenta o proiecție frontală astfel încât aranjamentul nu numai să pară că ar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
prezinte două viziuni diferite: una redusă în esență la proiecția în planul frontal, cealaltă arătând scena ca într-un spațiu tridimensional. Putem afirma fără grijă că ele prezintă scena așa cum apare și așa cum este. Un artist îndemânatic poate prezenta o proiecție frontală astfel încât aranjamentul nu numai să pară că ar funcționa de la sine, ci și să dea o imagine clar lizibilă a scenei tridimensionale. Voi folosi acest ajutor bine-venit pentru a discuta câteva exemple de compoziții în spațiul tridimensional - acel gen
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tavan, pereții tinzând să fie transparenți sau cel puțin translucizi. Lumea este deschisă, deși subdivizată în secționări ușor centrate, iar spațiul descris în prim-plan este unul oarecare - întâmplător, cel de care ne aflăm cel mai aproape. Privire suplimentară asupra proiecției Exemplele precedente au fost prezentate pentru a ilustra compoziția în spațiul tridimensional. Dar este clar că nu putea fi exclusă proiecția scenelor din planul frontal. În aranjamentul japonez, publicul urmărește spectacolul nu numai pe scena orizontală, la care se uită
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
descris în prim-plan este unul oarecare - întâmplător, cel de care ne aflăm cel mai aproape. Privire suplimentară asupra proiecției Exemplele precedente au fost prezentate pentru a ilustra compoziția în spațiul tridimensional. Dar este clar că nu putea fi exclusă proiecția scenelor din planul frontal. În aranjamentul japonez, publicul urmărește spectacolul nu numai pe scena orizontală, la care se uită pieziș, ci și în planul frontal vertical al tabloului, iar centrul de echilibru se află nu numai la o anumită distanță
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]