7,913 matches
-
tot întinsul și acțiunea pe direcția acelei dimensiuni. Formatele verticale indică biruința asupra greutății. Formatele dreptunghiulare reflectă abstract lupta cu piedicile vieții prezentate mai explicit în tematicile realiste. Dar, așa cum arta ultimei sute de ani s-a detașat treptat de realism, îndreptându-se către abstract, o tendință spre o distribuire mai egală a ponderii vizuale a luat locul concentrării către bază din arta tradițională. Un sentiment al suspensiei menține opera în stare de plutire, așa cum putem observa în cea mai mare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aparținând aceleiași generații. Totuși, diferența dintre ei este fundamentală. Am atras atenția că, în ciuda caracterului radical abstract al formelor sale, Albers este încă preocupat de problema tradițională a ponderii gravitaționale într-un decor echilibrat. Aceasta este o problemă pusă de realism. Tot realistă este și încrederea lui Albers în întreaga gamă a nuanțelor și intensităților valorilor sale coloristice. Paleta sa este la fel de bogată ca și cea a naturii. Mondrian, pe de altă parte, se limitează la cele trei culori primare, a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
noi și Ateneul Cultural, reprezentat de George Bacovia, Grigore Tabacaru, Ion Luca, Alexandru Gheorghiu Doinaru, I.I. Stoican și Alexandru Șendrea, până la gruparea scriitorilor băcăuani din jurul noului Ateneu, reprezentată de poeți, prozatori și dramaturgi, afirmați ca scriitori moderni nu sub „pulpana” realismului socialist, cum ar fi vrut regimul comunist, ci sub influența suprarealismului, care a reprezentat haina „portocalie” în evoluția vieții spirituale din ultima jumătate de secol. Despre toți am scris și publicat în gazetele locale, ori din Iași și București, articole
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
înscris în tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea de real, realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar fi să faceți un top al româncelor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
noi și Ateneul Cultural, reprezentat de George Bacovia, Grigore Tabacaru, Ion Luca, Alexandru Gheorghiu Doinaru, I.I. Stoican și Alexandru Șendrea, până la gruparea scriitorilor băcăuani din jurul noului Ateneu, reprezentată de poeți, prozatori și dramaturgi, afirmați ca scriitori moderni nu sub „pulpana” realismului socialist, cum ar fi vrut regimul comunist, ci sub influența suprarealismului, care a reprezentat haina „portocalie” în evoluția vieții spirituale din ultima jumătate de secol. Despre toți am scris și publicat în gazetele locale, ori din Iași și București, articole
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
înscris în tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea de real, realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar fi să faceți un top al româncelor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Consilierul trebuie să dispună de unele caracteristici personale considerate indispensabile: calmul și răbdarea, viziunea pozitivă asupra oamenilor, capacitatea de comunicare interpersonală, deschiderea la schimbare, capacitatea de a tolera ambiguitatea, simțul umorului, onestitatea și sinceritatea, capacitatea de ași recunoaște propriile greșeli, realismul, capacitatea empatică, capacitatea de a accepta oamenii așa cum sunt ei în realitate cu calitățile și defectele lor. 40 Majoritatea autorilor consideră că practicienii din domeniul consilierii trebuie să aibă în primul rând capacitatea de a construi și menține relații umane
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cu altă viziune a satului, obiectivă, realistă, față de cea idilic-semănătoristă, romanul Ion a fost criticat în epocă de către teoreticienii curentului de la începutul secolului al XX-lea. Unii critici literari îl acuzau pe autor că nu respectă, în acest roman, principiile realismului, ci ale naturalismului, evitând să idealizeze realitatea. În perioada în care a lucrat la roman - timp de șapte ani - Rebreanu mărturisește că a folosit două surse de inspirație: amintirile și materialul documentar. Punctul de plecare al romanului îl constituie o
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Christ; romanul zugrăvește destinele copiilor lui Fouan Louis și lupta acestora pentru împărțirea pământului, de aici, titlul romanului: Pământul. CONCLUZII Prin simbolurile și constelațiile de simboluri din cele două romane, autorii au ilustrat temele fundamentale ale celor două curente literare: realism și naturalism. Simbolurile cardinale din operele studiate contribuie la exprimarea realității într-un mod veridic, indicând și influența mediului asupra individului. Deoarece simbolul este un semn material purtător al spiritului, el nu se adresează conștiinței, gândirii, ci intuiției, fiind cel
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
în 1929, Gheorghe Gheorghiu-Dej se va remarca în viitorii patru ani. Muncitor ceferist, având o perioadă la căile ferate din Galați, a fost unul din elementele active din perioada desfășurării grevei de al Atelierele ”Grivița”. Directivele Cominternului erau lipsite de realism politic, nu aveau nicio relevanță pentru muncitorul român, care dorea să aibă loc de muncă, libertate de exprimare și pâinea cea de toate zilele. Moscova, ațâța pe membri Partidului Comunist din România, ca și pe alți militanți din alte state
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Dacă acest studiu vă satisface, mă simt onorat. Nu pretind, că prin ceea ce a m scris și mediatizat, am epuizat total acest domeniu. Las la latitudinea cititorilor să treacă prin filtrul inimii aceste rânduri, scrise cu multă trudă și cu realism istoric.
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Sărăcuț comentează Plata dijmei de Pieter Breughel cel Tânăr, descris de Țoiu în Galeria cu viță sălbatică sau Parabola orbilor de Pieter Breugel cel Bătrîn descris de Augustin Buzura în romanul Refugii. O explicație pentru această preferință este că, prin realismul pictural, pictura flamandă potențează realismul textul, "l'effet de réel" pentru a folosi un termen al lui R. Barthes; de altfel încă din secolul al XIX-lea picturile flamande erau preferate de scriitori, de exemplu Balzac, fie pentru a descrie
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Pieter Breughel cel Tânăr, descris de Țoiu în Galeria cu viță sălbatică sau Parabola orbilor de Pieter Breugel cel Bătrîn descris de Augustin Buzura în romanul Refugii. O explicație pentru această preferință este că, prin realismul pictural, pictura flamandă potențează realismul textul, "l'effet de réel" pentru a folosi un termen al lui R. Barthes; de altfel încă din secolul al XIX-lea picturile flamande erau preferate de scriitori, de exemplu Balzac, fie pentru a descrie aspectul unor personaje literare, fie
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
unui interes constant și concentrat pentru romanul ekphrastic și pentru problematizarea compatibilității dintre arta literaturii și arta picturii. Intenția majoră a cercetării mele este aceea de a investiga deopotrivă existența unui "sistem ekphrastic" (în termenii lui Mack Smith din Literary Realism and Ekphrastic Tradition) al romanului românesc al acestei perioade, dar și a unei preocupări teoretice pentru coagularea unei teorii ekphrastice. Volumul are două părți care corespund acestor două intenții majore, elementul constant constituindu-se în observarea metamorfozelor interesului pentru ekphrasis
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lui Michel Beaujour, cel semnat de Bernard Vouilloux și intitulat La peinture dans le texte consacră autonomizarea ekphrasis-ului în câmpul universal descrierii. Bernard Vouilloux situează momentul detașării ekphrasis-ului ca specie aparte al descrierii odată cu scrierile lui Diderot și cu începutul realismului, în secolul al XIX-lea57. Complexitatea actului descriptiv ekphrastic rezidă în asimetria dintre cele două relații ce structurează descrierea: relația dintre descriptor și descriptar pe de o parte și cea dintre contemplator și tablou pe de altă parte. Nu sunt patru
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
secolului XX. Variantă românească a comentariilor din Saloanele lui Diderot, scrierile despre artă ale lui Barbu Ștefănescu Delavrancea aduc în dezbatere, o dată cu capitolul al treilea din Despre literatură și artă, problema modalităților de reprezentare în literatură și pictură. Analizând problema realismului în literatură și pictură - exemplele la care recurge sunt tabloul L'Alcool al lui Beaulieu și romanul lui Zola, Assommoir - Barbu Ștefănescu Delavrancea fixează diferența dintre cele două arte: literatura este o artă secvențială ce permite scriitorului să reprezinte un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în discurs servește unei intenții metadiscursive. În fapt, personajul descriptor evocă precaritatea și simplicitatea decorului pentru a se putea lansa apoi în interpretarea lui. Este vorba aici despre demnitate și "tihnă pentru suflet". Comentariul lui Pașaliu devine remarcabil pentru că subliniază realismul exibat al scenei de interior: "Nimic pentru imaginație, dar câtă tihnă pentru suflet". Sintagma originală și expresivă creată de Pașaliu explică și alegerea acestei pânze ca subiect al exercițiului exphrastic. "Tihna" care îl fascinează pe Pașaliu și care explică entuziasmul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
culoarea casei vegheat de turla altei biserici"). Transpunerea din regimul vizual în cel verbal nu mizează atât pe selecția anumitor elemente ale compoziției plastice în defavoarea altora, cât pe o redare exactă, perfect mimetică a tuturor componentelor scenei plastice. În ciuda acestui realism extrem al descrierii, semnificația fragmentului este departe de a fi una ornamentală, decorativă. Dimensiunea hermeneutică a descrierii ekphrastice nu este dată de ordonarea elementelor plastice, ci de comentariul lor. Registrul lexical, de pildă, al descrierii șiragului de orbi construiește un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în literatură, Editura Cartea Românească, București, 1989. Spitzer, Leo, "The "Ode to a Grecian Urn" or Content versus Metagrammar", în volumul Essays on English Literature and American Literature, Anna Hatcher, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1962. Smith, Mack, Literary Realism and the Ekphrastic Tradition, The Pennsylvania State University Press, Pennsylvania, 1995. Tacitus, Cornelius, Anale, traducere din limba latină, introducere și note de Gheorghe Guțu, confruntarea textului a fost realizată de Gabriela Crețu, Cartea a XIV-a, Editura Humanitas, București, 1995
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
209. 18 "The numerous examples of such ekphrastic scenes in the genre reflect a cultural struggle over verisimilitude in the linguistic representation of reality, either by proposing newer, more accurate mimetic modes or by defending traditional ones", Marc Smith, Literary Realism and the Ekphrastic Tradition, The Pennsylvania State University Press, Pennsylvania, 1995, p. 11. 19 Alexandra Vrânceanu, "Descrierea operei de artă în romanele lui Camil Petrescu", în Analele Universității București, seria "Limbă și Literatură", nr. 1/2009, p. 2. 20 Alexandra
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu era o elită intelectuală organică, la modul ei deplin, mărturisitoare a Adevărului christic, coliturghisitoare în interiorul Ecclesiei, atașată structural tradiției patristice, o elită creștină care nu a abdicat de la misiunea ei esențială: reconectarea cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
smerenia "care se dă fără întoarcerea asupra sa". Nu se poate înțelege semnificația profundă a acestei culturi a Duhului fără a ne raporta la o valoare esențială a creștinismului, la atributul său primordial, libertatea credinței. În forma mistică a cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii - fenomenalismul kantian, ficționalismul -, iar sub raport mistic, Realul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
este indeniabilă, căci la originea ei stă tot un act de alegere, al rațiunii. George Manu evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii umane, din perspectiva unui realism lucid, care ne permite să întrezărim poziția tragică a savantului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care știința poate ajunge, stă nedezlegată marea taină a Adevărului. George Manu a înțeles mai bine decât oricare altul că sensibilitatea religioasă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
psihologică" comportării personajelor sale, putem să ne întrebăm dacă această "veridicitate" reprezintă o valoare artistică. Numeroase opere mari încalcă neîncetat normele psihologiei timpului sau ale celei ulterioare apariției lor. 131 Ele prezintă situații improbabile, cu teme fantastice. Ca și dezideratul realismului social, veridicitatea psihologică este o normă naturalistă fără valabilitate universală, în unele cazuri, desigur, pătrunderea psihologică mărește valoarea artistică, în astfel de cazuri, ea vine în sprijinul unor valori artistice importante : complexitatea și coerența. Dar pătrunderea psihologică poate fi realizată
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]