5,519 matches
-
acceptat, cel puțin în lumea colecționarilor, că o medalie pare cu atât mai interesantă ca realizare artistică cu cât imaginea de ansamblu place, atrage privirea, stimulează imaginația și sensibilitatea și comunică prin reprezentări simple și ușor accesibile. Acest nivel de receptare constituie temelia pe care se fundamentează următoarele două nivele. Următorul nivel de receptare, i-am spune cel mediu, presupune desprinderea din imaginea de ansamblu a elementelor constitutive și apoi recompunerea acestora. În cazul medaliei aniversative din 2010, observăm că imaginile
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
interesantă ca realizare artistică cu cât imaginea de ansamblu place, atrage privirea, stimulează imaginația și sensibilitatea și comunică prin reprezentări simple și ușor accesibile. Acest nivel de receptare constituie temelia pe care se fundamentează următoarele două nivele. Următorul nivel de receptare, i-am spune cel mediu, presupune desprinderea din imaginea de ansamblu a elementelor constitutive și apoi recompunerea acestora. În cazul medaliei aniversative din 2010, observăm că imaginile de ansamblu ale aversului și reversului sunt încărcate cu elemente constitutive mai mult
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sus și jos, de inscripții în limba română, pe avers, și imaginea fațadei palatului Universității cuprinsă între anii 1860 și 2010 și inscripțiile latine, pe revers). Modalitatea aceasta de dispunere înlesnește contemplatorului vizualizarea rapidă a lor și lasă impresia de receptare imediată a mesajului. Nivelul următor de receptare, pe care l-am numi avansat, constă în analiza atentă și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației acestora nu este deloc simplă. Înțelegerea profundă a mesajului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
română, pe avers, și imaginea fațadei palatului Universității cuprinsă între anii 1860 și 2010 și inscripțiile latine, pe revers). Modalitatea aceasta de dispunere înlesnește contemplatorului vizualizarea rapidă a lor și lasă impresia de receptare imediată a mesajului. Nivelul următor de receptare, pe care l-am numi avansat, constă în analiza atentă și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației acestora nu este deloc simplă. Înțelegerea profundă a mesajului medalistic a devenit posibilă datorită explicațiilor primite
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalistic a devenit posibilă datorită explicațiilor primite pe Internet, atât din partea inițiatorului și realizatorului stemei, Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătam mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă timbrarea stemei cu cifra 150 comunică un mesaj clar și pentru neinițiații în heraldică, scutul în sine, încărcat excesiv pe medalie prin adăugare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ai Renașterii. Traducerea din Erophile a circulat în Moldova (în manuscris), ca și multe dintre tipăriturile lui D., între care îndeosebi Psaltirea în versuri, pentru poezia sa, și Viața și petrecerea svinților, pentru conținutul legendar-hagiografic, s-au bucurat de o receptare largă pe întreg teritoriul locuit de români, fiind cunoscute, în următoarele două secole, deopotrivă în Țara Românească, Transilvania sau Banat. D. însuși dăruia în 1687 un exemplar al Vieții și petrecerii svinților unei mănăstiri ardelene (din Petrid). Asupra limbii traducerilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
ultima carte în limba franceză -, cu dus-întors insidioase, discrete, imprevizibile, în ciuda abandonului declarat al primei limbi în favoarea celei de a doua. La aceasta se adaugă, așa cum vom vedea, datele de publicare, adesea mult decalate față de momentul scrierii, ceea ce falsifică parțial receptarea, deoarece orizontul de așteptare a publicului s-a deplasat între timp. Tînărul Cioran uimește prin patima și fanatismul său ames tecat cu luciditate, înzecite de un aer aparent boem, de sponta neitatea și dezinvoltura limbii române. Adultul parizian le regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai întâi ca ei să fie informați asupra obiectivelor, să-și poată transmite direct, imediat și deschis ideile, de la unul la altul. Nu s-ar concepe desfășurarea eficientă a vreunei activități, rezolvarea unor probleme de grup în afara transmiterii ș i receptării de mesaje. Comunicarea este, așadar, absolut necesară, reprezentând una dintre trebuințele fundamentale de ordin spiritual ale oamenilor. Dacă caracterul comunicării este subliniat de aproape toți autorii care s-au referit la ea, nu aceeași unitate de idei se întâlnește în legătură cu
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
unui comparatism eliberat de mecanismul europocentrist al „influențelor”, ca și de fetișismul estetizant al istoriografiei literare. Discipol al unor specialiști români precum Adrian Marino, Alexandru Duțu, Paul Cornea, C. este pasionat, în același timp, de deschiderea teoretică inițiată, prin estetica receptării, de Școala de la Konstanz, pe care, inclusiv prin traduceri și comentarea unor texte fundamentale ale lui Hans Robert Jauss, o introduce, printre cei dintâi, în orizontul teoretic al studiilor literare din România. Între istorie și hermeneutică, cultivate ca principale coordonate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
o introduce, printre cei dintâi, în orizontul teoretic al studiilor literare din România. Între istorie și hermeneutică, cultivate ca principale coordonate ale unei abordări echilibrate, în sensul considerării textului literar ca punte de comunicare între polul „producției” și cel al „receptării”, pentru cercetător deopotrivă de relevante în operațiunea de determinare a „valorii”, este articulat demersul din eseurile volumului Eu, Alter, Alter Ego. Un pas mai departe îl reprezintă construcția teoretică din Despre teme, unde, prin apelul la concepte curente ale filosofiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
Robert Jauss, Hermeneutică literară și experiență estetică, București, 1983; Valeriu Marcu, Machiavelli, București, 1993; Mirjam Korber, Deportiert. Jüdische Überlebensschicksale aus Rumänien 1941-1944, Konstanz, 1993; Theodor W. Adorno, Minima Moralia. Reflecții dintr-o viață mutilată, București, 1999. Repere bibliografice: Adrian Marino, Receptare, experiență estetică, hermeneutică, TR, 1984, 15; Albert von Brunn, „Interferențe culturale româno-germane”, „Germanisch-romanische Monatsschrift”, 1989, 1-2; Gerhard Damblemont, Komparatistik in Rumänien, „Arcadia”, 1990, 1; Emmerich Reichrath, Nicht nur Verrisse, Cluj-Napoca, 1991, 63-67; Wolfgang Schuller, Weitblickender Weltwanderer, „Frankfurter allgemeine Zeitung”, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
referent înțelegându-se “o entitate a lumii exterioare.” (idem:117-118). Într-un sens mai larg, referința înseamnă și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ideile noastre în lume”. „Pentru ca figura retorică să fie recunoscută ca atare și să aibă efect asupra receptorului, ea trebuie să fie percepută ca abatere de la sensurile primare” (Sălăvăstru, 1995:211) sau de la „gradul zero”, literalitatea limbajului. Pentru Jean Paulhan receptarea mesajului presupune „decriptarea” limbajului metaforic prin trei faze. „Recunoașterea” combinației de semne lingvistice. „Cercetarea unui paradox” creat de discrepanța resimțită între gradele zero sau literalitatea celor două expresii corelate și folosirea lor în contexte discursive noi, inadecvate literalității lor. „Analiza
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ctitorii institutelor de studii balcanice din Peninsula Balcanică. Ca teoretician al balcanologiei, el definește principalii factori unificatori ai culturilor din acest spațiu: teritoriu de interferență și sinteză a culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea curentelor sub forma ce corespunde fiecărui popor în parte. Are în atenție tendințele majore ale vieții intelectuale din Peninsula Balcanică, privită ca parte a istoriei universale și militează pentru studierea comparatistă a culturilor balcanice într-o perspectivă care să pună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
Cel puțin așa a fost considerată a doua ediție a cărții (1946) după război. Din moment ce prima ediție (1939) nu atacase politica de conciliere a lui Chamberlain, iar a doua ediție nu a reușit să aprobe în mod necondiționat realismul, această receptare oarecum incompletă este, în cel mai bun caz, puțin ironică. Cartea a oferit totuși o serie de categorii antagonice care au stat la baza gîndirii internaționale din perioada primei dezbateri și de mai tîrziu. În continuare voi prezenta celebrele argumente
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
stării de natură (1948: 397-8) și a machiavelismului (1948: 169) nu ar fi fost uitată atît de repede. Însă ceea ce i-a impresionat și îi impresionează încă pe cei mai mulți dintre cititori este doar insistența sa asupra luptei pentru putere. Această receptare unilaterală s-a realizat în parte și din cauza lui Morgenthau. Pentru că dorea să influențeze și să sfătuiască în materie de politică externă statul cel mai puternic dar cel mai puțin experimentat, Morgenthau a creat și a insistat asupra unui set
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a reprezentanților lor, al treilea model ia în considerare politica intraguvernamentală pentru a înțelege luarea deciziilor. În fine, Steinbruner a adăugat un al patrulea model, paradigma cognitivă. Aici, din motive psihologice, deciziile ar putea să nu reflecte raționalitatea instrumentală. Nici receptarea, nici prelucrarea informațiilor nu este ghidată în mod necesar de rațiune. Modelele pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 5.1). Tabelul 5.1 Modelele de analiză a politicii externe (Allison/Steinbruner) rațional non-rațional impersonal modelul I: actorul rațional (cauzalitatea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pot fi afectate de presupozițiile fundamentale pe care le facem, de categoriile pe care le folosim, de unghiul din care vedem lucrurile" (Allison 1971: v). Într-o astfel de lectură, modelele pot fi reciproc exclusive, pentru că logica de bază a receptării și interpretării realității poate fi calitativ diferită. Aceasta este într-adevăr ceea ce susține în mod explicit Steinbruner. Numai că acest lucru nu implică neapărat respingerea unuia dintre ele, dacă prin respingere înțelegem falsificare empirică. Totuși, cazurile empirice certifică într-adevăr
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
instrumentarul celui care în primele sale contribuții subliniase - fără a uita „specificitățile” locale - funcția spectacolului simbolic („nunta ca dramă”, cum spunea N. Cartojan) și primordialitatea ritului pe un spațiu întins din Europa și din Asia. Cartea Individualitatea clasicilor. Impresii asupra receptării literare româno-ucrainene (1997), ca și multe articole răspândite prin reviste conțin puncte de vedere ce pot fi integrate într-o „teorie a receptării”, care pornesc mai mereu „din interiorul” individualității scriitorilor români. R. nu se sfiește „să citească” în ucraineană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
și primordialitatea ritului pe un spațiu întins din Europa și din Asia. Cartea Individualitatea clasicilor. Impresii asupra receptării literare româno-ucrainene (1997), ca și multe articole răspândite prin reviste conțin puncte de vedere ce pot fi integrate într-o „teorie a receptării”, care pornesc mai mereu „din interiorul” individualității scriitorilor români. R. nu se sfiește „să citească” în ucraineană scrieri de Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu, Arghezi. Este un „interior” descifrat din textul literar și din definițiile criticii literare românești, adică prin folosirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
se sfiește „să citească” în ucraineană scrieri de Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu, Arghezi. Este un „interior” descifrat din textul literar și din definițiile criticii literare românești, adică prin folosirea unor modalități aferente interpretării, precum și a altora ce țin de cercetarea receptării. Același țel e urmărit și în convorbirile cu tălmăcitori reputați, ca poetul Andrii Miastkivski, profesorul universitar Stanislav Semcinski sau cercetătoarea Tamara Nosenko. De menționat și faptul că pentru R. studierea literaturii de expresie ucraineană din România reprezintă un spațiu de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
purtătorilor” ei, mai cu seamă a celor tineri. SCRIERI: Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii [Nașterea simbolului. Aspecte ale interacțiunii dintre rit și poezia rituală], București, 1975; Curs de folclor literar ucrainean, București, 1977; Individualitatea clasicilor. Impresii asupra receptării literare româno-ucrainene, București, 1997. Ediții: Narodni spivanky [Cântece populare], București, 1969; Oi, u sadu vynohradu [Hei, în vie-n razachie], București, 1971; Vidhomony vikiv [Ecourile veacurilor], București, 1974; Dorobok pokolin [Prinosul generațiilor], București, 1978; Cununa anului - Vinok roku, ed. bilingvă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
autorii George Buzdugan și Gh. Niculiță. „Vinovat” pentru confuzie este, credem, eminentul gravor Wilhelm Kullrich, care realizează cu măiestrie și migala impresionante scene, ușor intuitibile din Războiul de Independență, care le domină pe cele ce sugerează Proclamarea Regatului, dar și receptarea noastră cu sensibilitate diferită față de anumite momente din istoria națională. Medalie a MĂRII UNIRI, realizată de Constantin Baraschi în 1929. Este cunoscută, după legendă aversului, drept medalia REGELE FERDINAND ÎNTREGITORUL. De numele principelui și regelui Ferdinand, isi leagă numele, între
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
căruia îi aparține proiectul artistic. Acceptăm ideea că imaginea catedralei este redata pe avers ca simbol al Episcopiei Romano-catolice din Iași, la jubileul de 120 de ani. Din nefericire, distribuirea elementelor constitutive ale legendei de pe avers poate crea confuzii în receptarea mesajului, din moment ce, în câmpul central, deasupra imaginii catedralei, este plasată inscripția JUBILEU 120 DE ANI, iar de o parte și de alta a acesteia, anii 1884 și 2004. Noi înțelegem că este vorba de jubileul Episcopiei, ca instituție ecleziastica, si
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
proiectantul acestei medalii recurge pentru avers (fig. 60av) la motivul efigiei schițate, iar pentru revers (fig. 60rv) la cel al figurilor geometrice împletite. Prin jocul de culori (galben și gri deschis strălucitor) și de planuri (vertical-orizontal) proiectantul ușurează posibilitatea de receptare a mesajului și sporește notă de originalitate a medaliei. Menționam că motivul figurilor geometrice împletite este folosit pentru prima dată la noi pe medalia Theatrum Vlahicum Bucharestini, din anul 1814, cât și pe aceea a reprezentării operei „Normă” la București
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]