5,849 matches
-
publice de o morală echivocă sau laxă, care În acea Spanie a tuturor contrastelor, paradoxală, unică și irepetabilă, erau la fel de frecventate ca bisericile și, Îndeobște, de aceiași oameni. Taverna Turcului era În realitate o bodegă În care beai, mâncai și regulai (În camere Închiriate), aflată la colțul dintre străzile Toledo și Archebuzei, la cinci sute de pași de Piața Mare. Cele două chițimii În care locuiam Diego Alatriste și cu mine erau deasupra ei; și, Într-un fel, spelunca de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
englezește cu excepția câtorva cuvinte sugestive schimbate Îndeobște de la puntea unui vas la cealaltă sau de la un parapet la altul pe câmpurile de luptă - vocabular care se limita În cazul unui soldat veteran spaniol, În pronunția lui, la fockyú (o să vă regulăm noi), sons ofde gritbich (feciori de mare târfă) și uergoin tucat yurbols (vă tăiem noi boașele) -, căpitanul observă că englezul În gri Îi vorbea camaradului său cu un fel de respect afectuos; și că, pe când acesta din urmă Îl numea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu o valiză ușoară și un bagaj de mînă. își omora timpul stînd singur cu gîndurile lui. învățase să se mențină în formă cu ajutorul cîtorva exerciții ușoare de gimnastică matinală, al unei alimentații supravegheate cu grijă, și al unor doze regulate de vitamine și minerale. Distrugea toate facturile, dar păstra o înregistrare mentală a fiecărui bănuț cheltuit din indemnizația de la birou. Absolut ocazional, și nu mai mult de douăzeci de ori în toți anii lui de serviciu, s-a întîmplat ca
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
că forma curriculă e mai ușor de pronunțat și de integrat morfo-sintactic enunțului; ea șochează, însă, din punct de vedere cultural. Spre deosebire de mass-media, în acest caz există o soluție preferabilă de adaptare, care are suficiente precedente, prin formarea unui plural regulat din curriculum, după modelul memorandum-memorandumuri, referendum-referendumuri. În aceste condiții, singularul curriculă rămîne o formă incultă, de asimilare grăbită și greu acceptabilă.
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
care se aflau comunele italiene din Renaștere, doritoare a sfărâma umbrele ulițelor medievale și a le înlocui cu o cetate ideală, răspunzând cerințelor frumosului geometric și sanitar. Ca Hippodam din Milet, ca Leon Battista Alberti, care voia străzi drepte, edificii regulate de egală înălțime, arhitectul român Ioanide concepe orașul ca un singur monument, cu toate dimensiunile numărate asemeni acelora ale unui templu doric. Dacă guvernele române vor înțelege valoarea acestui mare arhitect, cu un simț excepțional al raportului între ideea arhitecturală
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
va fi semnal pentru suspendarea generală a plății arenzilor (18 ian. ) ceea ce s-a și împlinit de atunci încoace. Ministerul, grămădit de aceste neorânduieli, prepară două biluri, unul de esercițiune pentru a putea restabili liniștea în Irlanda, altul pentru a regula raporturile între proprietari și arendași. Fiindcă în Parlamentul englez nu există închiderea discuției deputații irlandeji aveau de gând a vorbi în infinit în privirea proiectelor guvernului și a nu le lăsa să ajungă la vot. În fine în fevruarie d.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înainte pusă în rizic, unde pripa unei soluțiuni greșite ar putea duce la o catastrofă economică generală, aci să nu mai încapă discuțiune, aci d. C. A. Rosetti, care n-are un petec de pământ pe toată suprafața României..., să reguleze după cum [î]l taie capul cestiuni cari, la dreptul vorbind, nu-l privesc câtuși de puțin? Acestei imperturbabile suficiențe se opune toată țara; d. C. A. Rosetti o vede aceasta. Toți proprietarii mari din România ar fi în contra unei reforme
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putut; daca o viață întreagă de demagog rătăcitor și cosmopolit, preocupat de ameliorarea universului întreg, de revoluțiile comunarde și de ideile d-lui Blanqui, a putut vrodată să conceapă într-un chip dar natura acestor raporturi ce voiește a le regula. A voi in abstracto e lesne, a putea e greu. 36 {EminescuOpXIII 37} Așadar: cestiunea nu poate fi dezlegată fără serioase studii premergătoare. Aceste raporturi, atârnând de natura brazdei, de deprinderi contractate în timp de sute de ani, altele la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
privirea raporturilor agricole, credem oportun a publica un document încă inedit și de cel mai înalt interes în materie. 41 {EminescuOpXIII 42} Este raportul comisiei numite acum treizeci de ani, în virtutea stipulațiunilor Tractatului de la Balta - liman, pentru a revizui și regula relațiile dintre proprietari și mici cultivatori, pentru a fixa drepturile și îndatoririle reciproce și totodată pentru a pune reformele cari erau judecate necesare în diferitele ramuri a serviciilor publice din Țara Românească. Oricine va lua cunoștința acestei remarcabile lucrări se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ceea ce are temelie pe justiție și echitate, precum și pe ceea ce este avantajos părților interesate. În urma acestui raport a fost elaborată și promulgată legea din 23 aprilie 1851 relativă la legăturile și îndatoririle reciproce dintre proprietari și lucrători, lege care-a regulat materia până la reforma lui Cuza Vodă. Rezultatele salutare au fost imediate, au restabilit liniștea și răspândit un trai mai bun în țară. Într-adevăr, își aduce lumea aminte că, în urma turburărilor revoluționare din 1848, al cărora cea mai principală unealtă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
această privință; ne referim chiar la textul menționatului raport, constatând în treacăt că este de notorietate publică și netăgăduit că de la legea din 1851 a început în adevăr să progreseze agricultura, prăsila vitelor, starea săteanului, arendașului, a proprietarului. Legea rurală, regulând o mare cestie socială, a pus un capăt și neobositelor intrigi ale agitatorilor, cari izbutiseră a aduce în țară o anarhie devenită intolerabilă. Onoarea rezolvării acestei mari cestii revine domniei lui Cuza, sub auspiciile d-lui Cogălniceanu. Aplicarea s-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei, sfătuiește pe ministrul nostru de externe să se explice franc și leal cu cabinetul din Viena: Nu trebuie să așteptăm pîn' la noiemvrie spre a lua o atitudine pronunțată. Adunarea Comisiunii nu va fi decât o formalitate pentru a regula otărîrea europeană pe care Austria caută a o obține de pe acum... Ar trebui a ne explica cu cabinetul din Viena, a-i spune că România nu poate primi ca Austro-Ungaria să ia parte în Comisia riverană, pentru că nu e riverană
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Comisia riverană, pentru că nu e riverană. Austria lucrează pe lângă puteri; ea voiește a câștiga Bulgaria și Serbia la cauza sa... Trimiteți instrucțiuni clare și pozitive! Nu așteptați întrunirea Comisiunii pentru a vă pronunța, căci până atunci poate totul să fie regulat între puteri... Se cere să spunem franc ce voim noi, să ținem pe lângă toate cabinetele același limbaj, aceeași atitudine. România va fi ascultată; pe proiectul ei se va face discuțiunea. Mi-ați cerut opiniunea mea? Iat-o. Să facem să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învățămîntul sistematic al limbilor nemaghiare ale țării să fie curat cu neputință. Biserica română a Răsăritului nu are nimic de zis daca legislațiunea voiește a stabili minimul materialului de învățămînt pentru școalele secundare sau, c-un cuvânt, daca voiește să reguleze esența învățămîntului public, nici are ceva de zis daca statul, în virtutea dreptului său de supravegheare, controlează dispoziția și succesul școalelor secundare confesionale corespunzător cu starea confesiunilor; dar de îndată ce proiectul cearcă a transmite asupra autorității statului o mare parte din drepturile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de limbă nemaghiară poate degenera într-o eroare politică care ar putea să aibă urmările cele mai stricăcioase pentru liniștea dinlăuntru și pentru interesele superioare ale statului. De aceea biserica română a Răsăritului se roagă ca învățămîntul secundar să se reguleze, în interesul statului însuși, pe baza principiilor libertății, egalității și fraternității, cari nu îngăduie nici supremație religioasă, nici națională. Felicităm pe I. P. S. S. pentru acest ton demn și energic fața cu încercările pe cât de puerile pe atât de neputincioase ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
greco - orientală română, după dezvoltarea ei canonică și după dispozițiunile clare ale legilor cardinale în vigoare, cuprinde loc în rândul bisericilor autonome din patrie și ca atare ea este în drept ca, în marginea legilor țării, să conducă și să reguleze în mod independent afacerile sale, nu numai cele strict bisericești, ci și cele scolastice totdeodată, precum și cele ce privesc fundațiunile și e în drept de-a le administra și dirige independent prin organele sale proprii, rămânând neatins dreptul de supremă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cultură temeinică, - ci mai vârtos acelui fatal curent politic care, purcezând din o greșită concepție a relațiunilor și intereselor vitale ale patriei, și-a propus de scop maghiarizarea popoarelor nemaghiare din patrie. E adevărat că, proiectul în cestiune tinde a regula în mod uniform pentru toate confesiile afacerile instrucțiunii și, abstracție făcând de la o mică escepție, proiectul nu face deosebire între confesiunile din patrie, fie ele după naționalitatea lor maghiare sau nemaghiare, ceea ce în aparență trece ca argument în contra concepției de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și până și calificarea profesorilor, biserica greco - orientală română se vede silită, în interesul autonomiei sale, asigurate prin lege, să-și ridice vocea sus și tare în contra acestora, cu atât mai vârtos cu cât biserica aceasta, când dorește a-și regula liberă toate afacerile învățămîntului în sfera autonomiei sale, nu vrea să se ascundă nici dinaintea intereselor statului, nici dinaintea exigențelor unei adevărate culturi științifice. Din contra, punând mare greutate pe avantajele unui sistem de învățămînt cât se poate de uniform
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
instituțiune care îngrijește de progresul instrucțiunii în poporul românesc. Legea noastră organică (statutul organic) sancționat de Maiestatea Sa Împăratul și Regele apostolic, [î]i dă acest drept necondiționat. "Biserica gr. -or. română din Ungaria și Transilvania, zice statutul, [î]și regulează, administrează și conduce independent afacerile sale bisericești și școlare etc" De aceea, văzând consistoriile din metropolie că drepturile și autonomia bisericei noastre sunt atacate, în modul cel mai flagrant prin amintitul proiect de lege, și consultîndu-se asupra remediilor posibile, s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
contimporanul caraghioz al unei epoce de mari eroi? În adevăr și Mircea era Dominus terrarum Dobrodicii. Dristri despotus. Nil cumva Timur [î]i va fi trimis în glumă marelui său contimporan, Mircea, pe Nastratin ca pe vremea aceea să-i reguleze Dobrogea? Nu cumva să fi rămas de-atunci o fatalitate istorică ca socotelile ce privesc Dobrogea tot Nastratin să le facă? [12 martie 1882] ["BABELE AU TRECUT"] Babele au trecut. Ca să dezmintă tradițiunea populară, care le aruncă în spinare toate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din cauze ce le ignorăm, dar cari trebuie să fie străine interesului școalei. O admonițiune verbală din partea autorității școlare ar fi fost, după a noastră părere, îndeajuns. Din aceste considerații ale noastre " Romînul" deduce că cerem ca bătaia să se reguleze în școale în mod oficial, că cerem ca învățătorii să pălmuiască, dar să-și spele mâna pentru c-a atins pe copilul mojicului. 78 {EminescuOpXIII 79} "Romînul" își permite, cu acea rară doză de aroganță care-i e proprie, să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asupra guvernului reprezentativ că sunt spirite, "cari privesc arta guvernământului ca o chestie de afacere". O mașină de vapor sau una de treier, o moară, c-un cuvânt orice operă mecanică cu resorturi moarte a cărei activitate și repaos se regulează după legile staticei și ale dinamicei e pentru ei ceva asemănător cu statul; maniera lor de-a privi lumea, societatea, poporul e o manieră mecanică. Formulele și frazele cari umplu programele acestor oameni nu sunt adevăruri în sine, ci numai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însă, precum și câteva alte cabinete, doresc ca fiecare din puteri să vină măcar de două ori la rând, încît mandatul Comisiei Mixte ar avea atunci o durată de opt ani. Această perindare - le roulement des puissances, zice proiectul - se va regula încolo - de cătră chiar Comisia Europeană. În orice caz, însă, în anul întîi Germania și Austria (Allemagne et Autriche) sunt chemate a-și trimite reprezentanții în Comisia Mixtă, ceea ce constituie un mare avantaj pentru Austria, de vreme ce în anul întîi se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt toate și în complexul lor armonice cu interesele poporului nostru propriu. Asupra 109 {EminescuOpXIII 110} acestor din urmă avem a decide noi și numai noi, căci, politicește independenți, nu credem ca cineva să ne poată contesta dreptul de-a regula prin tratate nouă de negoț politica noastră economică așa cum vom crede de cuviință și a apăra, pe cât putință este și întrucît e practic și folositor, propria noastră activitate industrială. Axiomul cumcă am fi o țară esclusiv agricolă și condamnată de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui industrială cu cea agricolă de la noi; daca țăranul de dincolo ar fi pus în poziția de-a schimba industria sa de casă pe grâul cestui de dincoace situația ar deveni cu totul alta. Când raporturile noastre economice ar fi regulate după considerația ce am avea-o pentru munca celeilalte jumătăți a poporului românesc Austria ar înceta a fi o putere străină pentru noi, căci am pierde teama că despre apus ne-ar amenința un pericol național. Veleități de cucerire nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]