12,551 matches
-
vârstnici, aflați la apogeul notorietății) cuprinzând, ca element recurent, întrebarea despre împrejurările în care interlocutorul a debutat în domeniul în care s-a ilustrat ulterior și solicitând un comentariu asupra evenimentului și a consecințelor lui. Discuțiile sunt consistente, de un remarcabil nivel intelectual și de un mare interes documentar. În alte volume sunt reunite reportaje și anchete, genuri publicistice pe care T. le practică fără să cedeze clișeelor uzuale în epocă și opreliștilor menite să blocheze revelarea adevărurilor neconvenabile. El evită
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
și așezare geografică. U. românesc, care la vârsta lui barocă impune printr-un civism relevabil (u. civic cu conceptele lui predilecte, „politiia”, „fapta bună”, „folosul de obște” - transformate în criterii de validare - a fost definit de Mihai Berza și apoi remarcabil descris de Virgil Cândea și de Alexandru Duțu), scoate în evidență aplecarea celor care l-au promovat și practicat spre gestul militant, către demersul angajant și de intensă ardoare patriotică. Cei ce slăbiseră primii chingile medievalității (pot fi numiți renascentiști
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Scânteia”, 1980, 30 ianuarie; Dumitru Anghel, „Vladimir Streinu interpretat de...”, ARG, 1984, 10; Ștefan Ion Ghilimescu, O monografie Vladimir Streinu, „Litere”, 2002, 6; C. Stănculescu, Vladimir Streinu omagiat la centenar de Emil Vasilescu, RMB, 2002, 3 824; Nicolae Busuioc, Două remarcabile monografii, CRC, 2002, 10; Emilian Marcu, „Vladimir Streinu”, CL, 2003, 9. O. S.
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
personaje, născute din buna cunoaștere a psihologiei și mentalității omului simplu. Dincolo de spectacolul banalității zilnice și al limbajului neaoș, se pot citi adevăruri esențiale despre om și despre viață. Exemplul cel mai concludent îl oferă nuvela Tăcere, cu un personaj remarcabil, moș Călinaș, cu nenumărate amănunte referitoare la existența omului de la țară în anii războiului și, în final, cu puternica sugestie a îngemănării vieții cu moartea. Această formulă a nuvelisticii lui V. s-a consolidat și s-a îmbogățit substanțial în
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Volumul de proză pentru copii Cartea numai ochi și urechi (1982) a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. V. a început cvasisimultan cu poezie (În general, triumful pădurilor) și cu proză (Proiect de câine) în 1969, iar acest dublu debut (remarcabil, între altele, și prin precocitate: autorul avea nouăsprezece ani) nu a trecut neobservat. El anunța un scriitor înzestrat, frondeur și novator, de o originalitate căutată, dar cu aparențele spontaneității, și în mod cert posesor al unei formule proprii. Poetul a
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
tot felul de semne potrivnice, până când îi iese în drum chiar vrăjitoarea, „peaza rea”, în chip de cerșetoare ce îl îndeamnă la răbdare și la supunere în fața loviturilor sorții. Portretul vrăjitoarei, cu salturile ei nebunești, în acompaniamentul stihiilor dezlănțuite, este remarcabil: „Fermecă lună, fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De morți când seul, fălci, oase strânge./ Aici făclia neadormită/Dospește, arde, cade uimită;/ Apoi se scoală, fuge nebună,/ În vas de nouă frați sânge-adună”. Peaza bună reînvie credința magică
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
nuvelă (1956), de inspirație autobiografică, printr-o ingenioasă tehnică a povestirii, este înfățișată o anchetă într-un liceu de provincie. În 1959 îi apare prima lucrare de istorie literară, I. Popovici-Bănățeanul, pe care G. Călinescu o găsea „o operă solidă”, „remarcabilă” prin „demonstrarea unei metode de lucru clare și pozitive”. V. va începe să cerceteze cu acribie publicațiile culturale, de unde scoate date și informații inedite despre viața, activitatea și scrierile marilor clasici români. După studiul G. Coșbuc. O privire asupra operei
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
devine titularul Catedrei de filosofia culturii și estetică la Universitatea Complutense din Madrid și în 1971 titularul Departamentului de filosofia culturii, estetică și arta. Preda, de asemenea, ca visiting professor, la universități din Romă, Milano, Florența, Modena, Paris, Strasbourg, Buenos Aires. Remarcabil profesor și om de cultură, autor al unui impresionant număr de cărți și studii de filosofie și teorie a culturii, sociologie, politologie, istoria și critica artelor, estetică, scrise în majoritate în limbile spaniolă și italiană, U. a fost totodată un
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
al literaturii, autor de versuri și proză. Este primul născut din cei șase copii ai Mariei (n. Vasiliu) și ai lui Dimitrie Xenopol, pedagog; Adela Xenopol și Nicolae D. Xenopol îi sunt frați. Tatăl său, probabil autodidact, dar cu o remarcabilă cultură și vorbind câteva limbi europene, nu a avut o situație materială sigură, fiind, după stabilirea la Iași, dragoman la Consulatul Prusiei, proprietar de pension, preceptorul copiilor marelui ban Iordache Ruset din Bacău și, în sfârșit, director aproape douăzeci de
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
bacovian ori barbian. Într-o literatură în care simbolismul, parazitat de elemente tradiționale, poartă epigonic pecetea romantismului eminescian și macedonskian, V. este reprezentantul emblematic al canonului modernist românesc. I. Vinea este dintre artiștii care au efectuat una dintre cele mai remarcabile experiențe de sublimare a fenomenului liric. Drama acestui poet într-adevăr original stă [...] în conflictul nerezolvat dintre inteligența sa artistică excepțională și tot atât de rara capacitate emotivă. D-sa nu a atins echilibrul ideal dintre inteligența creatoare și sensibilitate, poate pentru că
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Sensurile desprinse din parabole sunt însă deseori grave. Individul este prins într-o rețea de posibile pericole, iar formele ciudate în care se exprimă acestea nu fac decât să avertizeze asupra gravității lor. Traducerile lui V. sunt considerate unanim excepționale. Remarcabilă este capacitatea traducătorului (dublat în permanență de scriitor și de filolog) de a păstra esența operei, adaptând-o cu har la spiritul și chiar la atmosfera românească. Lexicul lui François Villon, spre exemplu, se mută în neaoșisme balcanice. Astfel, în
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
7; Alex. Ștefănescu, Romanul ca personaj, RL, 1977, 17; Gheorghe Perian, „Imaginea ascunsă”, VTRA, 1977, 8; Nicolae Manolescu, „Imaginea ascunsă”, CREL, 1978, 1; Irina Mavrodin, „Poemul românesc în proză”, RL, 1982, 15; Grigurcu, Între critici, 241-244; Nicolae Manolescu, O sinteză remarcabilă, RL, 1985, 45; Nicolae Manolescu, Roman în doi, RL, 1987, 26; Marian Papahagi, O poveste de dragoste, TR, 1987, 31; Al. Călinescu, Love story, CRC, 1987, 37; Ion Bogdan Lefter, Iarna amoroasă a unui documentarist, R, 1988, 3; Al. Călinescu
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
perspectiva unui exeget pătrunzător, totdeauna echilibrat, refractar paradoxului și aventurii. Sub semnătura sa mai apar Masca timpului (1926), Influența lui Hegel în cultura română (1933), cea dintâi micromonografie consacrată lui Ion Barbu (1935), Studii și portrete literare (1938). Cu totul remarcabil e volumul Arta prozatorilor români (1941), la origine curs universitar și care deschide seria studiilor sale de stilistică. Aici scriitorii sunt grupați pe criteriul afinităților de stil, iar analizele de text, de mare finețe, anunțând în unele privințe instrumentația de
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
generalizare, studiile lui V. demonstrează că literatura unifică „experiențe fundamentale”, „întâlniri semnificative cu lumea” (Figuri și forme literare). Creația literară își justifică funcția în măsura în care dă expresie omenescului văzut din perspectivă afectiv-raționalistă. Fraza cărturarului, sobră, de o linearitate clasică, oferă pagini remarcabile de proză de idei, unele antologice. Spirit hrănit cu o nobilă substanță filosofică, d. Vianu e un iubitor de idei generale chiar când își exercită curiozitatea în domeniul criticii. De fapt, preocupările sale ideologice ne opresc să-l considerăm drept
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
răbdătoare și dârză, are principii morale și le aplică în chip consecvent în agitata și pestrița viață dâmbovițeană. Nu e, cu toate acestea, o moralistă sâcâitoare (nici măcar în caietele ei secrete) și nu face caz de știința sa într-adevăr remarcabilă. Căsătorită cu avocatul Stelian Voinescu (Stello), o ființă petrecăreață și bucureșteană, suportă cu stoicism infidelitățile, fugile lui, apoi, după ce Stello moare, are pentru el un devotament mistic. Caz unic în literatura română: jurnalul înregistrează în aproximativ cinci sute de pagini
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
lecturii îi acaparează spiritul. „Se asvârle în Goethe”, de pildă, sau petrece o vreme cu Paul Claudel. Participă la seratele muzicale ale lui George Enescu și își notează cu acuitate impresiile. Portretul Marucăi Cantacuzino Enescu este bun. O scenă epică remarcabilă, călinesciană, este aceea care înfățișează o nuntă aristocratică după război. Bine prinsă e atitudinea demnă, puțin scorțoasă a oamenilor scăpătați. Dar religioasa diaristă nu se arată invariabil blândă. Pe Elena Văcărescu, marea doamnă franco-română, o bănuie de impostură: „Nu e
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
continuă să fie o sărbătoare a simțurilor chiar și atunci când prin fața ei trece un carnaval de imagini agonizante. Roza este „floare de geniu” a poetului și, hrănită cu suflarea morților, ea dă o beție extatică albă. Z. prelungește cu o remarcabilă abilitate tehnică imaginea și prestigiul bardului care întreține cu aspră loialitate lumina în candela suferinței erotice. În Orfeon (1980) apar clasicitățile, Hera și Zeus, Venera și Amor, simbolurile trag spre zonele sacrului, în câmpul de semne se ivesc hierofaniile, retorica
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
o formă de cunoaștere a trecutului, dar și ca un mijloc de spiritualizare a nației sale. A sugerat de mai multe ori în scrierile sale această idee. Discursul lui este coerent și elegant, plin de idei și de o expresivitate remarcabilă. El însuși, ca om, are în relațiile obișnuite de viață un comportament de o distincție, aș spune, aristocratică. Ușor retractil, de o corectitudine și o discreție ce contrastează cu volubilitatea și relativismul nostru valah, moldoveanul Alexandru Zub este o figură
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
și rolul de tutelă al familiei, a suferit modificări. Copiii necesită multă atenție și timp, iar aceasta ofertă în primii 3 ani este crucială pentru dezvoltarea lor ulterioară. Experiențele precoce activează sinapsele “adormite” la naștere. Astfel cortexul vizual dovedește nivele remarcabile de activitate metabolică la vârsta de 2-3 luni, coincizând cu fixarea privirii și primul zâmbet social, cortexul frontal devine activ în jurul vârstei de 6-8 luni, cortexul auditiv se activează la auzul vocii mamei și apoi a fenomenelor limbii materne. Învățarea
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
Postică, Ilie Borziac - savant de notorietate internațională, în Ilie Borziac la 60 de ani. Biobibliografie, Chișinău, 2008. footnote>. Ca urmare a bogatei sale activități științifice și didactice, Ilie Borziac a trecut cu excelență examenele cuvenite, cu o lucrare specială, absolut remarcabilă (rămasă încă în stare de manuscris), prin care a obținut titlul științific de doctor habilitat (doctor docent în alte sisteme universitare și academice). La aniversarea sa de 60 de ani, Universitatea Liberă Internațională din R. Moldova, prin Departamentul Informațional Biblioteconomic
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
originare din regiunile unde aflorau aceste fosile. În stadiul actual al cercetărilor nu trebuie să înlăturăm întru totul originea vestică a fosilelor respective, de pe latura estică a Bazinului Transilvaniei, unde aflorează din plin stratele panoniene. Oricum ar sta lucrurile, este remarcabilă mărturia pe care studiul fosilelor de Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata o aduce asupra mobilității comunităților epigravetiene de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț. Pe lângă faptul în sine și insolitul situației de a descoperi astfel de fosile, care în mod cert
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
participa cu programe proprii, adecvate evenimentului. În lipsa unor reglementări sau dispoziții oficiale făcute de Ministerul Instrucțiunii, serbările din cadrul școlii se desfășurau, potrivit tradiției, În urma unor recomandări venite „de sus” sau din inițiativa dascălilor . De pildă, Într-una dintre cele mai remarcabile instituții ale României moderne, Academia Română, cu prilejul sărbătorii naționale, erau ținute cuvântări pe seama subiectului, unele dintre cele mai reușite aparținându-i secretarului Academiei: D. A. Sturdza . Fiind inițiatorul și, totodată, sufletul mișcării pentru redeșteptarea conștiinței naționale, Spiru Haret considera că numai
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
să sădească În sufletul tinerimii iubirea nețărmuită de țară și sentimentul solidarității naționale”. Ministrul remarca faptul că, În cei șase ani scurși de la instituirea zilei de 10 Mai ca zi de serbare națională, progresele obținute prin aplicarea deciziei au fost remarcabile, data rămânând „o zi de manifestațiune națională pentru toate școalele și se serbează cu un entuziasm care nu slăbește deloc”. Reușitele În organizarea acestor activități se datorau directorilor de școli, care aveau mână liberă În alcătuirea programelor artistice ce cuprindeau
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
era organizată la Ateneu, manifestările fiind onorate cu prezența M. S. Regele și M. S. Regina, precum și a ministrului Instrucțiunii. Corurile școlilor secundare de fete și de băieți, sub Îndrumarea unor profesori de la Conservator, reușeau să Încânte asistența cu interpretări remarcabile ale unor pasaje muzicale, În timp ce numeroase personalități ale timpului (Gr. Tocilescu) țineau o serie de cuvântări pe marginea subiectului, subliniind importanța momentului și rolul familiei regale În istoria României . La festivitățile dedicate momentului din mai 1900, datorită numărului mare, școlile
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
capul aplatizat lateral, terminat într-un coc, liniile feței lipsesc, gâtul este subțire, bine degajat de corp, sânii sunt reduși în dimensiune, însă bazinul este dezvoltat și triunghiul pubian și vulva sunt puternic incizate. „Capul de negroidă” are liniile feței remarcabil figurate: fruntea îngustă, orbitele profunde, arcade masive, nas inexistent (poate prin fragmentarea piesei), pomeți viguroși, gura redată prin două orificii orizontale. Coafura este gravată printr-un cadrilaj, amintind de Brassempouy. Tot de la Grimaldi provine și „Hermafrodita”, ce a generat numeroase
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]