5,555 matches
-
marcând comemorarea unor momente cu semnificație religioasă sau politică, sau unul carnavalesc, marcând revolta simbolică față de o anumită ordine politică. În funcție de diverși factori conjuncturali, aceste procesiuni carnavalești au putut rămâne ancorate doar În registrul protestului simbolic sau au evoluat către rituri de rebeliune și charivari ori, depășind granițele simbolicului, către revolta fățișă și acțiunea violentă: Acest ansamblu de sărbători concentrate În luna noiembrie a ajuns, Împreună cu imigranții englezi, pe noul continent. Întregul sistem a fost readus la viață În contextul luptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
luptă cu forțele malefice și care, În final, triumfă Împotriva acestora. Aceste structuri carnavalești au fost reactivate de patrioții americani În lupta lor simbolică pentru delegitimarea Coroanei britanice și condamnarea dominației engleze În colonii. Manifestările lor au avut caracterul unor rituri de rebeliune, care, relativ rapid, s-au transformat În charivari și chiar rituri ale violenței: „Imaginarul violent al lui Quincy era În consonanță cu elementele de sărbătoare, subterane revoluției. Violența era exprimată de fețele vopsite În negru ale mulțimii revoluționare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carnavalești au fost reactivate de patrioții americani În lupta lor simbolică pentru delegitimarea Coroanei britanice și condamnarea dominației engleze În colonii. Manifestările lor au avut caracterul unor rituri de rebeliune, care, relativ rapid, s-au transformat În charivari și chiar rituri ale violenței: „Imaginarul violent al lui Quincy era În consonanță cu elementele de sărbătoare, subterane revoluției. Violența era exprimată de fețele vopsite În negru ale mulțimii revoluționare și de antecedentele sărbătorii” (p. 214) - este vorba despre tradițiile procesiunilor cu măști
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale mulțimii revoluționare și de antecedentele sărbătorii” (p. 214) - este vorba despre tradițiile procesiunilor cu măști performate de Ziua Nebunilor și În alte parade carnavalești. În același sens, manifestările Împotriva adversarilor Revoluției, precum Lordul Bute și Thomas Hutchinson, Îmbrăcau formele riturilor „țapului ispășitor” și sugerau iminența sacrificiului eliberator. Ulterior, demonstrațiile cu efigii ale Puterii engleze, care erau arse, spânzurate sau decapitate se integrează În categoria riturilor charivari, utilizate cu scop politic, iar acțiunile violente Împotriva lidelor loiali Coroanei britanice, care erau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În același sens, manifestările Împotriva adversarilor Revoluției, precum Lordul Bute și Thomas Hutchinson, Îmbrăcau formele riturilor „țapului ispășitor” și sugerau iminența sacrificiului eliberator. Ulterior, demonstrațiile cu efigii ale Puterii engleze, care erau arse, spânzurate sau decapitate se integrează În categoria riturilor charivari, utilizate cu scop politic, iar acțiunile violente Împotriva lidelor loiali Coroanei britanice, care erau bătuți de mulțimea revoltată, sau distrugerile bunurilor acestora, se integrează În familia riturilor violenței. (Textul de față reproduce sintetic demonstrația din P. Shaw, 1981, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Puterii engleze, care erau arse, spânzurate sau decapitate se integrează În categoria riturilor charivari, utilizate cu scop politic, iar acțiunile violente Împotriva lidelor loiali Coroanei britanice, care erau bătuți de mulțimea revoltată, sau distrugerile bunurilor acestora, se integrează În familia riturilor violenței. (Textul de față reproduce sintetic demonstrația din P. Shaw, 1981, pp. 206-221.) Tipologii ale mituluitc "Tipologii ale mitului" Fixarea unor mari familii de mituri nu este o operație simplă, În primul rând din cauza marii varietăți de teme abordate de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sistemului. Divinitatea transmite ceva lumii profane, fără a mai primi (cel puțin În termenii acestor mituri) altceva În schimb. Sacrificiul unilateral al divinității declanșează Însă reciprocitatea sacrificială - aceasta trebuie să fie refăcută prin devoțiunea oamenilor, adică prin instituirea sistemului de rituri de comuniune de tip rugăciune, ofrandă sau sacrificiu: În ajunul morții sale, Pangu s-a metamorfozat de tot: respirația i s-a prefăcut În vânt și nori, glasul i s-a făcut tunet asurzitor, ochiul drept s-a făcut soare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lumii cunoscute: mișcarea astrelor și anumite fenomene meteorologice, un munte cu o Înfățișare aparte, o specie utilă sau otrăvitoare de plante, formele și deprinderile unor animale, apariția unor forme specifice civilizației umane (vânătoarea cu anumite arme, stăpânirea focului, interdicția incestului, riturile de inițiere etc.), instituirea unei anume dinastii etc. Deși a format obiectul a numeroase dezbateri (vezi sinteze În O. Bârlea, 1981; D. Ben-Amos, 1976; A. Dundes, 1967; G. Kirk, 1970), distincția dintre mit etiologic și legendă este mai puțin importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și anunță atât sfârșitul apropiat, cât și condițiile și formele renașterii și instituirii unei lumi mai bune (miturile milenariste); b) prezentarea sfârșitului vieții individuale și a călătoriei sufletului către „lumea de dincolo”. Imaginile lumii de dincolo sunt activate de numeroase rituri: ele apar În cele de vindecare magică, În descrierea călătoriei În spațiul spiritelor și luptei șamanului cu duhurile rele, În riturile funerare, În care practicile ceremoniale sunt justificate prin prezentarea călătoriei presărate cu obstacole către tărâmul celor morți, În riturile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sfârșitului vieții individuale și a călătoriei sufletului către „lumea de dincolo”. Imaginile lumii de dincolo sunt activate de numeroase rituri: ele apar În cele de vindecare magică, În descrierea călătoriei În spațiul spiritelor și luptei șamanului cu duhurile rele, În riturile funerare, În care practicile ceremoniale sunt justificate prin prezentarea călătoriei presărate cu obstacole către tărâmul celor morți, În riturile calendaristice, În care prezența agresivă a figurilor mascate reprezintă invazia În lumea celor vii a figurilor malefice din celălalt tărâm, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rituri: ele apar În cele de vindecare magică, În descrierea călătoriei În spațiul spiritelor și luptei șamanului cu duhurile rele, În riturile funerare, În care practicile ceremoniale sunt justificate prin prezentarea călătoriei presărate cu obstacole către tărâmul celor morți, În riturile calendaristice, În care prezența agresivă a figurilor mascate reprezintă invazia În lumea celor vii a figurilor malefice din celălalt tărâm, sau În riturile de inițiere, prin Înscenarea morții simbolice și revelarea „tainelor” legate de universul chtonian. Miturile sfârșitului lumii Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În care practicile ceremoniale sunt justificate prin prezentarea călătoriei presărate cu obstacole către tărâmul celor morți, În riturile calendaristice, În care prezența agresivă a figurilor mascate reprezintă invazia În lumea celor vii a figurilor malefice din celălalt tărâm, sau În riturile de inițiere, prin Înscenarea morții simbolice și revelarea „tainelor” legate de universul chtonian. Miturile sfârșitului lumii Ca și miturile cosmogonice, aceste constructe culturale se bucură de o răspândire universală. În India, Mahabharata prezintă viziunea grandioasă a unui război Între zei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
principală a acestui text este aceea că integrarea În lumea de dincolo este mai puțin legată de faptele făcute În timpul vieții; ea depinde de cunoașterea tainelor sacre ale călătoriei dintre lumi (bocetul efectuând această inițiere) și de Îndeplinirea corectă a riturilor de trecere de către cei rămași În lumea de aici (aceștia vor dota sufletul cu obiectele magice ajutătoare: bănuțul pentru tâlharii de la vămi, găina de pomană pentru stingerea focului, paloșul pentru a fi dat Sfintei Maria, apa aruncată pe mormânt pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dincolo de preoți, războinici și producători, mai importante decât aceștia, sunt articulate cele trei funcții, ierarhizate - de suveranitate magică și juridică, de forță, În principal războinică, de abundență fecundă. Pentru foarte mulți cercetători, temele mitice eroice se află În corelație cu riturile de inițiere masculină și cu confreriile de războinici (vezi, Între alții, G. Dumézil, 1929, 1939, 1942; M. Eliade, 1992, 1995; H. Jeanmarie, 1939; P. Vidal-Naquet, 1985). Dar ele nu sunt o simplă povestire a scenariilor ceremoniale. Unele elemente narative pot
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
obiecte, animale și plante) topite și parțial resemnificate. Aceasta Înseamnă că elementele mitice sunt extrase și tratate ca atare de către cercetător, mai mult pe baza unor analogii de conținut și mai puțin prin invocarea altor atribute specifice mitului (legătura cu ritul, statutul de poveste adevărată, exemplară, revelatoare, liminalitatea, funcțiile magice etc.). Altfel spus, aceste elemente sunt decontextualizate, eliberate de funcțiile actuale și proiectate către un posibil trecut În care ar fi putut avea funcții, sensuri și utilizări mitice. În abordarea culturii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
etc. Stabilirea originii miturilor autohtone a generat o bogată literatură de specialitate. Metoda comparativă, aplicată fie cu rigoare științifică, fie fără nicun fel de limite conceptuale, a permis cele mai neașteptate conexiuni, uneori convingătoare, alteori excesive. Părerile cercetătorilor sunt Împărțite: riturile și temele mitice din folclor provin fie dintr-un străvechi fond local de tip proto-tracic, tracic sau geto-dacic (V. Avram, 1999; N. Brânda, 1991; N. Densusianu, 1986; V. Filip, 1999; I. Ghinoiu, 1997, 1999; T. Herseni, 1977; Gh. Mușu, 1982
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
texte populare, În special la cele referitoare la credințe, legende, acte rituale și magice, folclorul ciclurilor calendaristice etc. Frecvent, aceste texte și mărturii apar sub forma unor cataloage, fiind ordonate tematic, după un anumit criteriu de clasificare: sărbătorile calendaristice și riturile de trecere (la I. Ghinoiu, 1988; S.F. Marian, 1994, 1995; S. Mangiuca, 1881; A. Olteanu, 2001 și parțial Tudor Pamfile, 1997), relația omului cu ființele și faptele supranaturale (I.A. Candrea, 1928; Gh.F. Ciaușianu, 1914; T. Gherman, 1928; A. Gorovei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mod, A. Oișteanu (1980) va putea susține că Daniil Sihastru este urmașul preoților daci, practicând o doctrină pitagoreică (la fel cum ar fi, de altfel, și solomonarii), sau că vânarea cerbului din basmul Harap-Alb este o urmă a tauroboliei din ritul mithraic. Romulus Vulcănescu (1986) va găsi „transimbolizări” ale canibalismului ritualic practicat În vechime pe aceste meleaguri În jocurile de priveghi și va vedea În „omu’ mare” din descântece omul sălbatic, strămoș al pelasgilor, În Făt-Frumos un „musaget” ca Orfeu (pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Annuals Rituals of Conflict”, În American Anthropologist, vol. 90, nr. 4 Dirks, Nicholas, 1994, „Ritual and Resistance: Subversion as a Social Fact”, În Nicholas Dirks, Geoff Eley, Sherry Ortner (coord.), Culture, Power, History, Princeton University Press, Princeton Doray, Marie-France, 2000, „Rituri familiale și Începerea noului an școlar”, În Monique Segré (coord.), Mituri, rituri, simboluri În societatea contemporană, Amarcord, Timișoara Dorfles, Gillo, 1975, Estetica mitului, Univers, București Doty, William G., 1986, Mythography: The Study of Myth and Rituals, The University of Alabama
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Nicholas, 1994, „Ritual and Resistance: Subversion as a Social Fact”, În Nicholas Dirks, Geoff Eley, Sherry Ortner (coord.), Culture, Power, History, Princeton University Press, Princeton Doray, Marie-France, 2000, „Rituri familiale și Începerea noului an școlar”, În Monique Segré (coord.), Mituri, rituri, simboluri În societatea contemporană, Amarcord, Timișoara Dorfles, Gillo, 1975, Estetica mitului, Univers, București Doty, William G., 1986, Mythography: The Study of Myth and Rituals, The University of Alabama Press, Tuscaloosa Douglas, Mary, 1965, Purity and Danger: an Analysis of the
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ontario Mythology on Parade”, În Frank Manning (coord.), The Celebration of Society, Bowling Green University Popular Press, Bowling Green Favret-Saada, Jeanne, 1983, Les mots, la mort et les sorts: la sorcellerie dans le Bocage, Gallimard, Paris Fellous, Michelle, 2000, „Noi rituri de trecere și ciclul de viață”, În Monique Segré (coord.), Mituri, rituri, simboluri În societatea contemporană, Amarcord, Timișoara Filip, Vasile, 1999, Universul colindei românești din perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, Saecullum I.O., București Firth, Raymond, 1963, „Offering and
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Bowling Green University Popular Press, Bowling Green Favret-Saada, Jeanne, 1983, Les mots, la mort et les sorts: la sorcellerie dans le Bocage, Gallimard, Paris Fellous, Michelle, 2000, „Noi rituri de trecere și ciclul de viață”, În Monique Segré (coord.), Mituri, rituri, simboluri În societatea contemporană, Amarcord, Timișoara Filip, Vasile, 1999, Universul colindei românești din perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, Saecullum I.O., București Firth, Raymond, 1963, „Offering and Sacrifice: Problems of Organisation”, În The Journal of Royal Anthropological Institute of
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1981, The Rites of Rulers: Ritual in Industrial Society - The Soviet Case, Cambridge University Press, Cambridge Lanternari, Vittorio, 1987, „Medicine in Religion and Tribal Cultures”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, MacMillan, New York Larionescu, Sanda, 2000, Apa În riturile legate de moarte, Univers, București Laughlin, Charles Jr, 1979, „Introduction”, În Eugene D’Aquili, Charles Laughlin Jr, John McManus, The Spectrum of Ritual: A Biogenetic Structural Analysis, Columbia University Press, New York Lavenda, Robert, 1997, Corn Fests and Water Carnivals: Celebrating
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rituels contemporains, Nathan, Paris Segré, Gabriel, 1997, „Les biographies d’Elvis Presley: un récit mythique”, În Monique Segré, (coord.), Mythes, rites, symboles, L’Harmattan, Paris Segré, Gabriel, 2001, „La voix d’Elvis”, În Terrain, nr. 37 Segré, Monique, 2000a, Mituri, rituri și simboluri În societatea contemporană, Amarcord, Timișoara Segré, Monique, 2000b, „Ritualuri Într-o instituție de artă”, În Monique Segré (coord.), Mituri, rituri și simboluri În societatea contemporană, Amarcord, Timișoara Sellars, Richard; Walter, Tony, 1993, „From Custer to Kent State: Heroes
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
L’Harmattan, Paris Segré, Gabriel, 2001, „La voix d’Elvis”, În Terrain, nr. 37 Segré, Monique, 2000a, Mituri, rituri și simboluri În societatea contemporană, Amarcord, Timișoara Segré, Monique, 2000b, „Ritualuri Într-o instituție de artă”, În Monique Segré (coord.), Mituri, rituri și simboluri În societatea contemporană, Amarcord, Timișoara Sellars, Richard; Walter, Tony, 1993, „From Custer to Kent State: Heroes, Martyrs and the Evolution of Popular Shrines in the USA”, În Ian Reader, Tony Walter (coord.), Pilgrimage in Popular Culture, Macmillan Press
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]