5,285 matches
-
Bolintineanu figurează aici un mare mit poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-împărat iubește o scită "dulce ca un vis" și ursita rea i-a prezis că soarele dimineții, de-l va prinde, îl va risipi într-o rouă dulce" (E.S.). Romantismul românesc, prin Bolintineanu, își lărgește peisajul liric prin două forme de relief inspirat instrumenta lizate de poet: "Marea marca hotarul lui sudic, capătul de jos, stînca e capătul de sus, frontiera nordică" (E.S.). Lirica sa erotică, banală
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a parfumului fiind dată de delicatele lăcrămioare. Este o compoziție florală, care mai conține extracte de crini galbeni, iasomie, ylang-ylang, finisate cu ambră și paciuli. Acest parfum este ca și cum am primi pe neașteptate un buchețel de lăcrămioare fragile, pline de rouă, culese chiar atunci din pădure. Începând cu 1991 au fost lansate alte parfumuri de damă, Dune, Tendre Poison, Dolce Vita, iar pe linia parfumurilor masculine au fost create Eau Sauvage, Jules, Fahrenheit, Dune pour Homme, Eau Sauvage Extrème. Parfumul Dolce
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Mitsouko este cuvântul japonez care desemnează „misterul”, iar uimitoarea capodoperă creată de Guerlain în anul 1919 este o superbă și obsedantă enigmă. Nota de vârf a parfumului dă o senzație de frunziș proaspăt de pădure și de ferigi stropite cu rouă. în notele mai profunde se întâlnesc miresme de iasomie și paciuli, ambră și liliac. O compoziție de o originalitate superbă, care vrăjește complet simțurile; îl pot purta cu succes femeile relativ tinere, iar celor mature le convine de minune învăluirea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
pierderea echilibrului și chiar de ușoare accidentări. Denivelările, gropile, pietrele sau alte obstacole camuflate de pământul moale pot reprezenta, de asemenea, tot atâtea cauze sau riscuri de accidentare. Pământul ușor ud (aproape uscat, exemplu: dimineața când pământul este umezit de rouă sau la câteva ore după o ușoară ploaie, când nivelul de umiditate din sol este scăzut) poate fi, în schimb o suprafață optimă de alergare. Avantajul acestei suprafețe de alergat este acela ca absoarbe foarte bine șocurile. Iarba poate absorbi
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
părea la prima vedere solide, însă la contactul cu solul se dovedesc a fi ușor moi (fie ca urmarea a unui nivel ridicat al pânzei freatice, fie ca urmare a unei cantități de apă încă neabsorbite, după o ploaie sau rouă). Datorită neatenției, a lipsei de concentrare pe alergare, a contactului inadecvat cu suprafața de sprijin, a lipsei de experiență sau de multe ori, a relaxării, orice practicant de jogging poate suferi anumite accidentări (entorse, întinderi, luxații, contracturi etc.). Fiind ușor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
entorse și luxații, atât la începătorii în această formă de practicare a joggingului, cât și la avansați, în momente de oboseală sau în alergarea pe iarbă, pe pământ cu relief variat sau pe suprafețe ușor umede (traseu montan, dimineața, când roua nu s-a uscat sau după ploi, când umiditatea este încă prezentă pe sol); risc foarte mare de leziuni la nivelul tălpii, datorită prezenței pe suprafața de alergare a pietricelelor, cuielor, sârmelor sau chiar a cioburilor de sticlă, care uneori
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194), a bloca și a diftonga (Iordan & Robu, 1978, p. 208), a procea, a recrea, a suplea (DOOM, 2005, p. XCVII) etc. după
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194), a bloca și a diftonga (Iordan & Robu, 1978, p. 208), a procea, a recrea, a suplea (DOOM, 2005, p. XCVII) etc. după modelul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dreptate când spunea: "Copiii neascultători nu vor avea parte de nici o bucurie pe lumea asta". Și eu m-am convins pe propria mea piele..." (Carlo Collodi, Aventurile lui Pinocchio) (h) "Tu aduni de pe meleaguri, / Pentru stupi și pentru faguri, / Pulberi, rouă, stropi și leacuri / Poate că de mii de veacuri. / Ca din lână, ca din ace, / Țeși rețeaua de ghioace, / De celule-n care pui / Mierea dulce și un pui" (Tudor Arghezi, Fetica) Corespondența sunet literă Precizați numărul de litere și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de guler ca o bavetă, se întoarse după ei, exclamând suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru fie-i zilele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite către un referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive mobile (substantive care au forme distincte pentru genurile masculin și feminin: student studentă diferență de gen marcată prin desinențe, urs ursoaică, vulpe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânșii." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) "Am ieșit puțin la soare, / Zise melcul surâzând... / În căsuța-mi de sidef / Nu mă ninge, nu mă plouă, / Nu m-atinge-un strop de rouă / Și de câte ori am chef, / Dacă vremea e frumoasă, / Îmi iau casa la plimbare, / Totdeauna sunt acasă..." (George Topârceanu, Melcul) (c) "Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prinț) (f) "...și amândoi bătrânii aceștia erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii." (Ion Creangă, Povestea porcului) (g) "Soarele însuflețea, cu lumina de aur idealizat a razelor sale, picăturile mari și grele de rouă curată, care atârnau pe vârful negru-verde al fiecărei frunze mici și ascuțite de brad; ierburile subțiri și mlădioase, sub greutatea acelorași picături de rouă, își plecau molatic fruntea lor înspre pământ; iar sub căldura soarelui dătător de viață florile galbene
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
g) "Soarele însuflețea, cu lumina de aur idealizat a razelor sale, picăturile mari și grele de rouă curată, care atârnau pe vârful negru-verde al fiecărei frunze mici și ascuțite de brad; ierburile subțiri și mlădioase, sub greutatea acelorași picături de rouă, își plecau molatic fruntea lor înspre pământ; iar sub căldura soarelui dătător de viață florile galbene, albastre și roșii, ca trezite din somn, își ridicau încet către ceruri potirul lor strălucitor. Un văl străveziu, țesut din fire limpezi de lumină
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
voevod, București, 1980; Planete de melancolie, Cluj-Napoca, 1986; Poeme-nserate, București, 1990; Poezii de mai demult, Cluj-Napoca, 1994; Partea mea de dragoste, Cluj-Napoca, 1996; Ora singurătății, Cluj-Napoca, 1998; Efulgurații (Pagini de jurnal. 1967-1990), Cluj-Napoca, 2002; Efulgurații [versuri], Cluj-Napoca, 2002; Tărâmul de rouă, București, 2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii sub stele”, TR, 1969, 37; Teodor Tihan, „Elegii sub stele”, ST, 1969, 9; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 534-536; Zaharia Sângeorzan, „Planete de melancolie”, CRC, 1986, 34; Ion Cristofor, „Planete de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
mâini pe flori, / Masivă și frumoasă ca mamele de piatră”) și în proiectarea peisajului într-un metaforism erotic. Imaginile expresive, versurile memorabile trebuie extrase de cititor dintr-o îngrămădire de locuri comune, de evocări și de „sacre” peisaje, pline de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București, 1969; Metope, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
a fost plîns cu strigăte de curioși. Ieri seară tu ai murit iar cetatea și-a pus haine de sărbătoare și mi-a cerut mie să rizuiesc în placă și s-o torn. La răsăritul soarelui se va ridica precum roua și se va duce să fie judecat și să stea în cealaltă viață. Cotizo săpat(chinuit) de lacrimi; Sfîntul; Sfîntul meu Zoe”. Roma s-a învrăjmășit rău pe geți și au urmat acțiuni de jaf de o parte și de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lăuntric semnificativ, dar adesea printr-o notă exagerat didactică și sentențioasă. Izbânda se simte în poemele vizionare, de notație oniric-expresionistă, cum sunt Viziune colectivă, Noaptea crescută sau Clipa de răgaz: „Când atingeam, în treacăt,/ trandafirii, palmele/ mi se umezeau de rouă;/ se aninau de fiecare deget/ picăturile, cu teamă/ începând să se prelingă;/ iar când cădeau, din fiecare/ izbucnea un arbore în noapte”. Proza poetică Dixtuorul, poate piesa cea mai reușită de aici, este un colaj de amintiri fulgurante din copilăria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
Cu mult mai generos decât în cazul poeziei moralizatoare a psalmilor, triumfă acum expresia originală a poetului român. Prin câteva rare intuiții poetice, unele tablouri ale genezei, evocarea mării, a unor cadre de feeric nocturn, prin câteva imagini grațios filigranate (roua risipită pe munți din „cămări multe”, colunii însetați, adăpați „fără scumpete”) sau unele accente de nesfârșită însingurare și melancolie, lirismul lui D. prevestește, în câteva rânduri, neașteptat, intensități eminesciene. Stăpânind peste „unda mării”, „craiul țării” - divinitatea umanizată de o metaforă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Jeluirea lui Amor învins nu este decât o laudă hiperbolică adusă puterii dragostei, care îi surprinde și dezarmează până și pe zei. Se realizează o stampă câmpenească în care elementarul și murmurul armonic al pământului (câmpul scăldat în „zmalțuri” de rouă, truda „arătorului” și aleanul lui spus în cântec, „plăcutele zbierări de turme”, „balsamul” miroaselor) sunt chemate să mărturisească tot supremația erosului. Poema îl anunță pe Heliade din Zburătorul prin momentele ei de pastel însuflețit de acordul „unsunător” al cereștii mișcări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
și ascensiuni (Viața sfântului Vasilie cel nou și înfricoșatele vămi ale văzduhului, Cuvânt de înblare pre la munci). Theodora, îmbăiată cu untdelemn turnat din vase despecetluite de către tineri frumoși, pășește pe porțile cerului de cristal curat așa cum Dante purificat cu rouă intră în Purgatoriu. Demonii au și în aceste scrieri raporturi simbolice cu păcatele. La vama lăcomiei dracii sunt groși, grași și poartă blide și căldări cu bucate puturoase. Într-o versiune mai nouă e o vamă a muierilor în care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tratată în colori de carte bisericească: Pământul e vânăt,- și-adînc împietrită Puterea rodirii în brazda lihnită; Un râu de cenușă e holda de grâu În care an-vară intrai pîn' la brâu; Cuptor e pământul - văzduhul dogoare, Și zorii n-au rouă, și-n murg nu-i răcoare. Reprezentativă este și tălmăcirea în versuri a Cântării Cântărilor, în lexic timid dar cu fraze alunecând grele, uleioase: Neagră sunt, dar în Ierusalim Nu-i alta mai frumoasă decât mine, Dulce sunt - ca mierea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și plouă. Orele trec repezi Când privești visând Plouă și pe case Nu știu cine cântă Un adagiu trist, Nu știu cine cântă Versuri prin burlane, Versuri de argint. O poemă tandră De-aiurări bolnave Plânge sub ferestre Un necunoscut. Plouă briliante Lacrime de rouă Și-ametiste negre; Ploaia spune versuri; Iar necunoscutul Plânge aiurind. Legăturile lui Al. T. Stamatiad cu simbolismul, din care împrumută numerele mistice (șapte balcoane, șapte cupole) și culorile ermetice (etajeră neagră, noapte violetă, arbori albaștri) sunt superficiale. Stamatiad nu e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe care le evoacă în toate tonurile și al vieții aspre cîmpenești: Da: am crescut cu macii și strugurii pe câmp. Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă. Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit. Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși. Capitolul XXVII ORTODOXIȘTII NICHIFOR CRAINIC Deși nuanțări mistice ale tradiționalismului se văd la mulți contemporani, Nichifor Crainic e acela care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Maria-Maria, Eumene, Romola, și trăiește într-un mediu noros, populat cu heruvimi și îngeri: După o moarte - după încă o moarte - am văzut Dinspre cer îngeri coborând, Cu lumina tulbure a ochilor mergeau prin ceață neplânși. Erau mai mulți decât roua - Erau prea mulți pentru un drum. Halucinația, la "ora fantastică", e regimul său normal: O simțeam printre degete, în inimă, pe gene, Când venea în odaie la mine, seara, Răsturnîndu-se pe masa de lucru, alene, Părul ei semăna cu ceara
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]