6,494 matches
-
de lucrări publicate (memorii științifice, monografii, articole de cercetare, recenzii, articole de sinteză sau popularizare elevată, comunicări la marile manifestări științifice internaționale, lecții și conferințe la solicitarea unor universități de pe mapamond etc.ă. În domeniul matematicii s-a impus ca savant de talie internațională încă de la primele lucrări științifice cu ecuațiile polivibrante (1933ă, care sunt azi numite „ecuații Mangeron” și „funcții Mangeron”, continuând cu o largă serie de studii consacrate ecuațiilor integrodiferențiale. În domeniul mecanicii, a elaborat noi ecuații de mecanică
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
În domeniul mecanicii, a elaborat noi ecuații de mecanică analitică, paralel cu noi principii variaționale, integrale și diferențiale, care astăzi îi poartă numele în întreaga lume științifică: „principii Mangeron”, ecuații „MangeronTzenov”. Metoda accelerațiilor de ordin superior descoperită de prestigiosul nostru savant a fost aplicată la studiul rezistenței materialelor speciale la accelerații de ordinul II, în vederea lansării sateliților artificiali ai pământului. A fost coautor la patru lucrări de referință în domeniul mecanicii: Fundamentele mecanicii (1961ă, Curs de mecanică cu aplicații în inginerie
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
etc. A coordonat activitatea multor generații de doctoranzi, ingineri agronomi și chimiști. Trecut în neființă la 8 decembrie 1991, acad.prof.univ.dr.doc. Constantin Pântea va rămâne în istoria învățământului superior agronomic de la Iași ca un continuator al școlii de agrochimie fondată de savantul Haralambie Vasiliu. Constantin Pântea a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. PEIU, MIHAIL (1914-1987ă AGRONOM Prof.dr.doc. Mihail Peiu se numără printre specialiștii care s-au distins ca slujitori ai învățământului agricol, fiind un entomolog de înaltă competență științifică și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Paul Bujor. A fost un student eminent. Încă din timpul studenției a dovedit o mare pasiune pentru geologie și paleontologie. A trecut licența cu distincție în anul 1925, prezentând o frumoasă lucrare de geologie. Profesorul Ion Simionescu, geolog și mare savant, care pe vremea aceea conducea Catedra de Geologie din Iași, a apreciat destoinicia, inteligența și talentul lui Theodor Văscăuțeanu și l-a numit, fiind încă student, în 1922, preparator la Laboratorul de Geologie de la Universitate din Iași. A fost, apoi
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
astfel de drum la București, totul se întrerupe brusc în urma unui accident grav, survenit în anul 1953, la Iași. După o îndelungată spitalizare și recuperare își reia activitatea ca medic de circă. Face cunoștință cu profesorul inginer Eugen Ionescu, un savant care, fascinat de energia, integritatea și frumusețea doctoriței, se decide pentru căsătorie. Fiul și fiica acestor părinți târzii vor avea șansa unei familii în care artele și științele, filosofia și medicina vor domni într-o ferventă consonanță. Ca medic al
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
rămâne Încătușat În suferință, Înconjurat de Mefisto și asistenții săi. Intuind că toată munca noastră de durată putea fi ruinată În cinci minute, am Încercat să argumentez: „Domnule Volpe, despre ce logică vorbiți ? Odată ce Diavolul intră În spațiul locativ al savantului, unde e realismul (era să spun chiar socialist)?“. „N-avem ce discuta! Mefisto e marcat În partitură, pe el Îl accept. Însă pe balerinele astea blonde și brunete ale dumitale să nu le mai văd. Și pe devileții ăștia (se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
A urmat un cărucior mai ușor, și când se răsucea, copilul avea tendința să se ridice, trăgând de ham, apucându-se de marginile căruțului; stând În picioare, nu atât ca pasagerul amețit al unui vas de plăcere, cât ca un savant preocupat dintr-o navă spațială; examinând jurubițele pestrițe ale unei lumi vii și calde; privind cu interes filosofic perna pe care a reușit s-o azvârle peste bord; căzând și el Într-o zi când hamul a pocnit. Mai târziu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și în ele consta tot farmecul jocului. „Uite-l pe Iorgu Iordan”, îmi spunea, de pildă, prietenul meu și-mi arăta un ins uscățiv și înalt care vindea înghețată în colț la Universitate. Noua, pentru nimeni previzibila îndeletnicire a marelui savant, astfel „deghizat”, purtând halat alb și pe cap o bonetă de asemenea albă, ne făcea să râdem până la lacrimi. Vânam, cu alte cuvinte, pentru a ne distra, sosiile caraghioase, inferioare ale unor celebrități pe care aveam norocul să le cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nescrise. „Cu toate că de 33 de zile și nopți ploaia nu se oprise nici măcar pentru o clipă, dictatorul refuza să abdice...” Aceasta ar fi trebuit să fie fraza de debut. Eroul, un profesor de țară, să zicem, un scriitor sau un savant anonim, locuind sigur într-o căsuță de bârne, cocoțată pe vârful unui deal, așteaptă, cu urechea lipită de un vechi aparat de radio, vestea cea mare. Care însă nu vine... Nivelul apelor crește și într-o noapte eroul se trezește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
parte, orice negație universală lasă practic totul în picioare). Când un filozof afirmă „nimic nu este”, el ̀ și poate vedea mai departe de treabă în mijlocul universalei iluzii, dar, dacă zice „nimic nu mai este”, atunci totul se năruie. Mulți savanți, oameni de știință ca Dv., de știință „exactă”, cum se zice, arborează dictonul lui Socrate fără ca aceasta să afecteze câtuși de puțin siguranța eșafodajului lor științific. Dar noi aceștilalți, „umaniștii”, cum ni se zice și cum ne place să ne
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lui Thomas Mann se află o scrisoare minunată prin sinceritate și haz, adresată în 1951 redactoarei paginii literare la New York Herald Tribune, în care autorul lui Doktor Faustus constată cu mirare și oarecum jenat că lumea îl crede nemaipomenit de savant deoarece cărțile lui sunt pline de atâta „cultură”. El mărturisește că pentru compoziția unor romane i-a trebuit tot savantlâcul acela, pe care l-a obținut ad hoc, întrebând, consultând enciclopedii, căutând izvoare care trimit fatalmente la altele, și așa
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cumplită, încât însăși stupiditatea ei strigătoare la cer pălise sub imensa ei oroare. Un om de geniu, dătătorul unei opere a cărei incredibilă vastitate îngreunează cunoașterea nenumăratelor ei splendori, a fost smuls într-o seară din sălașul muncii lui de savant, târât în bezna unei păduri, batjocorit și ucis într-un chip a cărui grozăvie nu o vom ști pe deplin niciodată. Fapta venea într-un lanț sângeros de masacre cărora le căzuseră victime o mulțime de oameni, cunoscuți și mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
reprezentări, lucrările în domeniu ale lui Mircea Eliade nu pot fi decât sau dezamăgitoare, sau, cel mai probabil, admirate în alb din respect pentru subiect și pentru faima autorului. Autor care nu e, decepție, nici guru, nici yoghi, ci un savant occidental care studiază în doctrinele Orientului, precum și în practicile tradiționale ale unor popoare, nu numai extra-europene, structurile de Weltanschauung în accepția metafizică explicată mai sus. Lucrările lui științifice sunt în fond ceea ce el declară la început în prefața Oceanografiei : „Cartea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mersul astrelor, crezând că pot evita catastrofa cosmică. Moralitatea lor se oglindea în cer, parcă prevenindu-i pe cei doi îndrăgostiți, fratele și sora. Îmi place să recitesc despre acest mit în sublimul studiu comparativ Basmele românilor, scris de incomparabilul savant care a fost Lazăr Șăineanu. Aici, în Suedia, Luna e un bărbat, și Soarele o femeie. Chiar și moartea e bărbat, și nu o Doamnă, ca la latini. Asta, cred, schimbă mult psihologia oamenilor. Soarele dă căldură, viață, e o
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fie. Nuvelele sunt ca niște „romane” în miniatură, precum poveștile care sunt „neterminate”, ca ultima simfonie a lui Schubert, pe care moartea a oprit-o cu venirea ei, dar împlinită pe alt plan decât cel al realității. Poveștile iubite, cele savant analizate de marele Lazăr Șăineanu, cel oprimat crunt de antisemiții români, dar sper, reînviat azi de savanții și intelectualii necontaminați de flagelul urii criminale și discriminatorii. Poveștile care mă învață, la fel ca și Platon, Spinoza, Schopenhauer, Swedenborg, despre ce
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
lui Schubert, pe care moartea a oprit-o cu venirea ei, dar împlinită pe alt plan decât cel al realității. Poveștile iubite, cele savant analizate de marele Lazăr Șăineanu, cel oprimat crunt de antisemiții români, dar sper, reînviat azi de savanții și intelectualii necontaminați de flagelul urii criminale și discriminatorii. Poveștile care mă învață, la fel ca și Platon, Spinoza, Schopenhauer, Swedenborg, despre ce este esențial în viața fizică și mentală mă inspiră cu fluxul lor epic, liric și filozofic. Am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
său. Acesta, după ce că nu plătise salariile învățătorilor timp de opt luni a avut și nefericita inspirație să declare:"Învățătorii, cei care poartă ca și Hristos numele de învățător, să umble încălțați cu sandale de lemn, cum a umblat și Hristos". Savantul făcuse, din păcate, o confuzie de așezare geografică. Una era să porți sandale în Orient și alta la temperaturile de îngheț ale României! La școala normală din Galați, ca și la bacalaureat, era centrul de examinare unde veneau absolvenții de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
un halat elegant pe deasupra și cu papuci în picioare: Mă, dar voi v-ați pus la spus bancuri serios! Ne-am băgat unul în altul, ca niște copii prinși în timp ce făceau pozne. Repede: să-mi spună unul dintre voi ce savant când face baie, nu se udă pe la c..e? Nu știm, am răspuns. Unii dintre cei de față bănuiam. Elena Ceaușescu, băăăă, primarilor, a spus secretarul încet! Hai, la culcare toată lumea, că de mâine avem treabă. Sticla asta se confiscă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a refugiat și Vasile Caragea Carazin, fondatorul Universității din Harcov unde a Înființat un laborator de Chimie și prima stație meteorologică. Din cele nouă universități din Rusia secolului al XIX-lea, patru au fost Înființate cu contribuția unor români. Numărul savanților și scriitorilor ruși de origine română a fost preponderent În domeniul religios. De menționat Grigore Țamblac ajuns În sec. al XV-lea mitropolit al Kievului și Volyniei, succesorul său Pamvo Berinda autorul unui prețios lexicon slavo rusesc și mitropolitul Petru
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a lăsat-o "Cel de Sus", ținând în dreapta sceptrul și în stânga sabia (sau globul cu crucea), mai ales că aceasta a demonstrat peste vremi o vivacitate, mobilitate, perspicacitate și eficiență greu de bănuit la un asemenea "altoi" demn de "marele savant sovietic Miciurin"! Și apropo de "dreapta" și "stânga", în cazul de mai sus, "stânga" a știut întotdeauna ce face "dreapta", "dreapta" având întotdeauna mai puține informații de ce face "stânga". Și în această "analiză" cred că se poate pune veșnica întrebare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
dezvoltare economică, în secolul al XIX-lea 51% din veniturile provenite din export fiind datorate sectorului minier. Anii de glorie a "aurului alb", cum era denumit salpetrul, aveau să ia sfârșit la început de secol XX, odată cu descoperirea de către un savant german a nitratului de sodiu sintetic. Fostele mine de salpetru, așezările și construcțiile din jurul lor sunt astăzi "locuri fantomă", cu linii ferate, garnituri de trenuri, gări, case părăsite, prăbușite, dărâmate, calcinate. Mineritul a adus cu sine nu numai acumularea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Un fișier al unității noastre informează următoarele: ...Șofer-intendent al institutului nostru din Salcia (NB: de reținut aceste expresii "conspirative", care apar, însoțite de altele, în documentele ce urmează. Institutul = Ambasada, Salcia = Santiago, eu eram botezat "primarul"...! Cred că nici marele savant Champollion, cel care a dezlegat misterul hieroglifelor egiptene, nu s-ar fi descurcat în labirintul criptografic al Cooperativei!) are o atitudine necorespunzătoare în cadrul grădinii (cred că "grădina" nu se referea la Grădina Raiului, ci la colectivul "Institutului din Salcia"), fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
bine întreținut, bine alimentat, separându-i-se sistematic, prin intervenții aseptice și nedureroase, câte un organ de altul, și așa mai departe, până la soluția finală. • L-ar putea salva pe Grivei igieniștii? Ei ar putea opri acțiunea, masacrul, fiind oameni, savanți cu perspectivă socială largă? Nu cred. Sunt atât de săraci... Vaccinurile pe care le produc igieniștii sunt, într-adevăr, mijloacele supreme ale opririi unor nenorociri catastrofale, dar sunt mult prea scumpe pentru a fi accesibile oricui. Grivei este un oarecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
jaf împotriva sta bilimentelor comerciale spa niole din Antile și din Golful Mexic, acest franctitor al ex plorării și curios pe deasupra luptă cu valurile în Asia și în Marea Chinei, se asociază în Anglia cu naturalistul Hans Sloane și cu savanții din Royal Society, apoi, în 1699, se întoarce pe mare pentru o nouă aventură, geografică de această dată ; ajuns în Oceanul Pacific, merge de-a lungul coastelor Noii Irlande, descoperă Noua Britanie și explo rează strâmtoarea care îi poartă astăzi numele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
voința lor. Oricine studiază științe politice știe că nici o evoluție democratică nu se explică doar prin interesele politicienilor, ci și prin cele ale cetățenilor. Nu știu însă ce aș fi putut răspunde „picanteriilor” domnului „Fontanelli” pentru care sunt „toașa profesoară”, „savant de renume mondial”, în rândul „oligarhilor incompetenți și jefuitori” care „fac afaceri cu statul” și „vând „legume expirate” sau domnului „Figaro” pentru care sunt „o idioată care semnează această mizerie de articol”, o „fufă care aruncă cu noroi”, „o mediocritate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]