7,856 matches
-
sindicale, inclusiv cele din domeniul culturii. 15 Scînteia, 29 septembrie 1944, p. 2. 16 "Organizarea scriitorilor", în Scînteia, ediția din 26 septembrie 1944, p. 2. 17 Ana Selejan, op. cit., p. 37. 18 Ibidem, p. 39. 19 Ilia Ehrenburg, "Dreptatea", în Scînteia, ediția din 28 septembrie 1944, p. 2. 20 ***, Marea Enciclopedie Sovietică, vol. 30, ediția a III-a, Editura Soviețkaia Ențiklopedia, Moscova, 1978, p. 233. 21 "Nevoile de cultură ale poporului. Despre temele de inspirație ale scriitorilor", în Scînteia, ediția din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Dreptatea", în Scînteia, ediția din 28 septembrie 1944, p. 2. 20 ***, Marea Enciclopedie Sovietică, vol. 30, ediția a III-a, Editura Soviețkaia Ențiklopedia, Moscova, 1978, p. 233. 21 "Nevoile de cultură ale poporului. Despre temele de inspirație ale scriitorilor", în Scînteia, ediția din 13 octombrie 1944, p. 2. 22 Mihnea Gheorghiu, "Toamna asaltului", în Scînteia, ediția din 28 octombrie 1944, p. 2. 23 În ediția din 19 octombrie, "Vai și amar de ei" (adică de nemți); în ediția din 20 noiembrie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vol. 30, ediția a III-a, Editura Soviețkaia Ențiklopedia, Moscova, 1978, p. 233. 21 "Nevoile de cultură ale poporului. Despre temele de inspirație ale scriitorilor", în Scînteia, ediția din 13 octombrie 1944, p. 2. 22 Mihnea Gheorghiu, "Toamna asaltului", în Scînteia, ediția din 28 octombrie 1944, p. 2. 23 În ediția din 19 octombrie, "Vai și amar de ei" (adică de nemți); în ediția din 20 noiembrie, "Primăvară în Octombrie" (în care preamărește revoluția bolșevică); în ediția din 22 noiembrie, "Vorbesc
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
adică de nemți); în ediția din 20 noiembrie, "Primăvară în Octombrie" (în care preamărește revoluția bolșevică); în ediția din 22 noiembrie, "Vorbesc judecătorii"; în ediția din 26 noiembrie, "Destinul căpitanului Volcov". 24 B. Olenin, "Mici schițe din viața sovietică", în Scînteia din 4 octombrie 1944, p. 2. 25 Cf. Ana Selejan, op. cit., p. 58. 26 Alături de Ralea, din redacție mai făceau parte: M. Sadoveanu, Al. Philippide, D. I. Suchianu, Demostene Botez, Cella Serghi, Mihai Beniuc, Petre Comarnescu, Al. Graur ș.a. 27 Victor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
p. 2. 25 Cf. Ana Selejan, op. cit., p. 58. 26 Alături de Ralea, din redacție mai făceau parte: M. Sadoveanu, Al. Philippide, D. I. Suchianu, Demostene Botez, Cella Serghi, Mihai Beniuc, Petre Comarnescu, Al. Graur ș.a. 27 Victor Iliu, "Trădarea Cărturarilor", în Scînteia, ediția din 14 noiembrie 1944, p. 2. 28 Al. Philippide, "Locul poeziei sociale", în Torța, nr. 1/7 ianuarie 1945; apud Ana Selejan, op. cit., p. 60. 29 În Emil Dorian, răspuns la ancheta lui Dan Petrașincu, "Unde merge literatura? Mare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
60. 29 În Emil Dorian, răspuns la ancheta lui Dan Petrașincu, "Unde merge literatura? Mare anchetă privind personalitățile noastre culturale, în Tribuna poporului, nr. 132/10 februarie 1945; Ana Selejan, op. cit., p. 65. 30 Alexandru Lăzăreanu, "Intelectualul timpurilor noi", în Scînteia, ediția din 7 decembrie 1944, p. 2. 31 Romulus Zăroni, prieten al lui Petru Groza, a fost ministru al Agriculturii și Domeniilor și, apoi, al Cooperației în guvernele conduse de marele său prieten. În momentul preluării demnității publice, avea doar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
agricolă în Germania. A urmat cursurile Facultății de Agronomie, la fără frecvență, în timp ce era ministru. 32 Mihail Maltopol era colonel în Divizia "Tudor Vladimirescu", președinte al Asociației prizonierilor români din URSS. 33 Ion Călugăru, "Intelectualii cer guvernului să plece!", în Scînteia, ediția din 27 octombrie 1944, p. 2. 34 Ion Călugăru, "Manualele de școală. Istoria cum se învață azi", în Scînteia, ediția din 3 noiembrie 1944, p. 2. 35 Ion Călugăru, "Literatura pentru copii", în Scînteia, ediția din 13 noiembrie 1944
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în Divizia "Tudor Vladimirescu", președinte al Asociației prizonierilor români din URSS. 33 Ion Călugăru, "Intelectualii cer guvernului să plece!", în Scînteia, ediția din 27 octombrie 1944, p. 2. 34 Ion Călugăru, "Manualele de școală. Istoria cum se învață azi", în Scînteia, ediția din 3 noiembrie 1944, p. 2. 35 Ion Călugăru, "Literatura pentru copii", în Scînteia, ediția din 13 noiembrie 1944, p. 2. 36 A. Toma "Ne vine Dreptatea", în Scânteia, ediția specială din 7 noiembrie 1944, p. 7. 37 D.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cer guvernului să plece!", în Scînteia, ediția din 27 octombrie 1944, p. 2. 34 Ion Călugăru, "Manualele de școală. Istoria cum se învață azi", în Scînteia, ediția din 3 noiembrie 1944, p. 2. 35 Ion Călugăru, "Literatura pentru copii", în Scînteia, ediția din 13 noiembrie 1944, p. 2. 36 A. Toma "Ne vine Dreptatea", în Scânteia, ediția specială din 7 noiembrie 1944, p. 7. 37 D. Corbea, "7 noiembrie 1944", în Scînteia, ediția din 9 noiembrie 1944, p. 1. 38 D.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Călugăru, "Manualele de școală. Istoria cum se învață azi", în Scînteia, ediția din 3 noiembrie 1944, p. 2. 35 Ion Călugăru, "Literatura pentru copii", în Scînteia, ediția din 13 noiembrie 1944, p. 2. 36 A. Toma "Ne vine Dreptatea", în Scânteia, ediția specială din 7 noiembrie 1944, p. 7. 37 D. Corbea, "7 noiembrie 1944", în Scînteia, ediția din 9 noiembrie 1944, p. 1. 38 D. Corbea, "Părinții mei au fost iobagi", în Scînteia, ediția din 14 noiembrie 1944, p. 2
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
p. 2. 35 Ion Călugăru, "Literatura pentru copii", în Scînteia, ediția din 13 noiembrie 1944, p. 2. 36 A. Toma "Ne vine Dreptatea", în Scânteia, ediția specială din 7 noiembrie 1944, p. 7. 37 D. Corbea, "7 noiembrie 1944", în Scînteia, ediția din 9 noiembrie 1944, p. 1. 38 D. Corbea, "Părinții mei au fost iobagi", în Scînteia, ediția din 14 noiembrie 1944, p. 2. 39 Gh. Zaharia, "Scrisoare din tabără", în Scînteia, ediția din 16 noiembrie 1944, p. 4. 1
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
36 A. Toma "Ne vine Dreptatea", în Scânteia, ediția specială din 7 noiembrie 1944, p. 7. 37 D. Corbea, "7 noiembrie 1944", în Scînteia, ediția din 9 noiembrie 1944, p. 1. 38 D. Corbea, "Părinții mei au fost iobagi", în Scînteia, ediția din 14 noiembrie 1944, p. 2. 39 Gh. Zaharia, "Scrisoare din tabără", în Scînteia, ediția din 16 noiembrie 1944, p. 4. 1 Studiul de față a fost publicat în revista Transilvania, nr. 11-12/2012, pp. 88-102, cu titlul "O
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
7. 37 D. Corbea, "7 noiembrie 1944", în Scînteia, ediția din 9 noiembrie 1944, p. 1. 38 D. Corbea, "Părinții mei au fost iobagi", în Scînteia, ediția din 14 noiembrie 1944, p. 2. 39 Gh. Zaharia, "Scrisoare din tabără", în Scînteia, ediția din 16 noiembrie 1944, p. 4. 1 Studiul de față a fost publicat în revista Transilvania, nr. 11-12/2012, pp. 88-102, cu titlul "O istorie nefardată a reabilitării sociologiei românești". 2 Miron Constantinescu (1917-1974), sociolog, om politic, îndeplinind după
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Simbolism,/ Curentul decadent./ Broșuri,/ Bijuterii rare/ Paradoxe/ Bizarul,/ Seri./ Nopți,/ Efuzii de parfume/ Și nuanțe./ Orașul damnat.", De artă). Alteori latura socială a noilor versuri este explicită. Nu e, totuși, la Bacovia pură reorientare politică, căci în volumul din 1926, Scântei galbene, Serenada muncitorului exprima aceeași preferință pentru proletar în opoziție cu burghezul, doar că, în acest volum din 1946, tematica socială devine ceva mai pregnantă, dar pare să lipsească de aici exaltarea noii lumi, acordul explicit cu aceasta și versurile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
gardă la partid/ Chiar viscolul părea că-i primăvară" (Istorie.30 decembrie 1947). Genul epic, baladesc este utilizat și de Victor Tulbure ca și de alți versificatori din epocă pentru o astfel de poezie angajată: în Balada tovarășului căzut împărțind "Scânteia" în ilegalitate (1949), se încearcă crearea unor mituri, dându-se poveștii o aură legendară (ochii celui ce cade văd deschizându-se un nou drum marcat de răsăritul soarelui). Este și o perioadă în care Victor Tulbure simte nevoia unei profesiuni
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
124, 152 Torynopol, Victor, 46 Torynopol. Victor Vignietă, 46 Totuși iubirea, 106 Tretinescu, Tiberiu, 61, 62, 64, 80, 81, 83, 89, 90, 95, 96 Trost, D., 43, 44, 50 Tulbure, Victor, 46, 48, 49 Tulbure. Victor Balada tovarășului căzut împărțind "Scânteia" în ilegalitate, 48 Istorie.30 decembrie 1947, 48 Omar către ulcior, 48 Vioara roșie, 48 Ț Țepeneag, Dumitru, 225 U Ulici, Laurențiu, 29, 30, 34, 197, 242, 304 Ulmeanu, Mihail, 68 Universul literar, 54 Untaru, Virgil, 61, 62, 66, 80
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ca acest exercițiu de fidelitate (remarcat deja pentru durata lui) să nu se oprească aci și astfel corpul „gloselor” și al „jurnalului” să mai crească la o viitoare ediție. Am încă datorii serioase față de cel ce a scris Plumb și Scîntei galbene. Cartea de acum nu-i (dacă e să ajung la motivele cele mai intime care m-au determinat s-o compun) decît o încercare de a mai reduce din povara lor. Pur și simplu, n-aș vrea să mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să rămînă incognito. Mulțimea căuta elementele de agrement, distracția; el - odihna. Venea aici doar în zilele și nopțile cu muzică, liniștite (sau relativ liniștite), cînd era el însuși liniștit. într-un interviu a afirmat că „multe din poeziile din volumul Scîntei galbene [i-] au fost inspirate de priveliștile din grădina publică”12), dar asta nu înseamnă că-și fixase acolo „masa de lucru”. Scria sub salcie? Să scrii într-o grădină publică (într-un parc) e suspect, devii - vrînd-nevrînd - obiect de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dacă Bacovia n-ar nota, aproape de fiecare dată, impresiile sale legate de felul muzicii, de intensitatea ei, de specificul instrumentelor, sau dacă n-ar sugera corespondențele cu stările sale sufletești. Lucrurile diferă de la o vîrstă poetică la alta. în Plumb, Scîntei galbene, Cu voi..., Comedii în fond, sunetul muzicii e dur, metalic. Fanfare militare execută un repertoriu alcătuit din piese făcute să provoace sau să accentueze melancolia: arii triste, marșuri funebre, cîntece de jale. Muzica lugubră, cîntată în aer liber, alternează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
El nu-i sentimental, dar nici indiferent. Euforia sa bahică nu șterge impresiile dezolante notate, una cîte una, ca-ntrun reportaj, la începutul sonetului. Acesta are corespondențe cu „Lacustră”, în vecinătatea căreia a fost plasat și cu a treia „Nocturnă” din Scîntei galbene, în care plînsul se amestecă în neștire „cu ploaia care curge în mahalaua bleagă”, carevasăzică înmuiată de inundații, căzută în prostrație din pricina repetatelor necazuri. Ceea ce în „Lacustră” era mai mult sau mai puțin halucinație, aci (și, de asemenea, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în tăcutele trude,/ Te cheamă pe tine, puțin.// O tristă poemă de foi/ îmi spune-o poveste de noi.../ Adio, pustiu, și fior./ Va fi poate odată, amor”)17), sau o dorință („Fereastra e-o poemă de plumb, și de scîntei.../ O zi de promoroacă în cameră pătrunde.../ Sirenele de muncă vibrează, plîngător;/ Orașul e-un ghețar de fum, de clopoței,/ Și de fior.../- Unde... unde?!”)18) Fiorul ca promisiune de dragoste. Despre iubire Ibrăileanu avea dreptate: „cel dintîi sentiment, pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dar peste jumătate din fiecare evocă fie un „amor defunct”, fie o „iubire” devenită „trecut pasional”. „Amorul” de mai multe ori moare decît renaște, iar „iubirea” e de mai multe ori învinsă decît învingătoare. Deși inevitabilă, concluzia că la autorul Scînteilor galbene dragostea e un sentiment epuizat devreme necesită cîteva precizări. Bacovia a iubit și a jinduit mereu la iubire. în toată opera sa nu dai decît peste două izbucniri de misogin: „Femeie, - mască de culori,/ Cocotă plină de rafinării -/ Tu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tuberculoza, sifilisul, paludismul, pelagra. Tuberculoza, la care face aluzie scurtul poem al lui Bacovia, avea o istorie lungă, dramatică; m-am referit la ea și în alte părți. Deși mai puțin agresivă ca odinioară, în momentul publicării poemului „Igienă” (în Scîntei galbene, 1926, în Poezii, 1929, în Cu voi... 1930), continua încă să provoace îngrijorări. într-o „Tabelă cu numărul morților din orașul Bacău pe anul 1926”, în spitale, alcătuită de Serviciul Sanitar, morții de bronhopneumonie și pneumonie sînt cei mai mulți: 77
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu caz, o nedreptate. El a evitat totuși să fie considerat un denigrator al școlii în care n-a prea strălucit, amînînd publicarea în volum a poemului. Reamintesc: scris în 1903, „Liceu” n a intrat nici în Plumb, nici în Scîntei galbene, ci abia în Cu voi..., apărut în 1930, cînd, în contextul ascuțirii luptelor dintre generații, caracterizările sale au putut să pară nu numai adevărate, dar și politicoase, blajine. Negativiști, tinerii epocii vor formula altele mult mai „rele”. „în afară de unele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sunt oameni bogați... Socialism... cluburi... pace... liniște...”10) Pentru a nu ne deruta, aceste rînduri din „Dintr-un text comun” trebuie citite împreună cu poemul „De iarnă” (în ecouri bocitoare) sau cu „Și ninge”. Un ironist tutelat de un sentimental, autorul Scînteilor galbene și-a exprimat nu o dată inaderența la timpul său. Ce altceva decît ironii la adresa demagogiei de atunci (similară cu cea de azi) sînt aceste versuri: „Vor fi acum de toate cum este orișicînd” din „Nervi de primăvară”? Sau „Mulțimea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]