5,226 matches
-
Herculexe "Hercule" Îl acoperă pe *Thunaraz (nordicul antic, Thór; În saxona veche, Thunar etc.), iar această identificare se bazează pe faptul că, la fel ca Hercule, care este reprezentat cu o măciucă, și *Thunaraz este figurat cu un ciocan care simbolizează, de fapt, fulgerul. Este fără Îndoială un zeu al războiului, asemenea lui Indraxe "Indra" În India, Înarmat și el cu o măciucă, tot un simbol al fulgerului. Este așadar normal ca acest zeu să fie preamărit de germani Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
militare clare, totuși adevăratul zeu al războiului este Thorrxe "Thorr", „Tunetul”. Acesta era reprezentat ca un personaj Înalt și robust, cu o barbă roșie care Îi ajungea la piept; Își strânge mereu arma În mână, un ciocan (numit Mjøllnir), care simbolizează fulgerul. Omologul său vedic În zona celei de-a doua funcții - cea războinică - este Indraxe "Indra", de asemenea conceput cu o armă În mână - măciuca -, simbolizând tot fulgerul și stând la originea unei serii de epitete tipice pentru acest zeu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ajungea la piept; Își strânge mereu arma În mână, un ciocan (numit Mjøllnir), care simbolizează fulgerul. Omologul său vedic În zona celei de-a doua funcții - cea războinică - este Indraxe "Indra", de asemenea conceput cu o armă În mână - măciuca -, simbolizând tot fulgerul și stând la originea unei serii de epitete tipice pentru acest zeu: vajirin-, „Înarmat cu măciucă”, vajrahasta-, „care are măciuca În mână”, vajradakÌiña-, „care are măciuca În mâna dreaptă”, vajrab³hu-, „care are măciuca pe braț”, vajrabh•t-, „purtător
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
atît de adecvat denumit de către Armein Heinen) "Noul naționalism"107. Un naționalism al secolului al XX-lea semănînd vag cu predecesorul lui, naționalismul secolului al XIX-lea. Acest "Nou naționalism" își are obîrșia în capacitățile extraordinare ale românilor de a simboliza visele îndrăznețe pe care atîția oameni și le făceau în privința României Mari. Adepții lui au introdus metode specifice secolului al XX-lea în "lupta naționalistă". În 1923, atunci cînd (ca protest împotriva naturalizării evreilor) Cuza și Codreanu au format Liga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În memoriile sale Denis Healey, viitor ministru britanic al Apărării, „cei mai mulți europeni nu erau interesați de o nouă confruntare; scopul NATO era să prevină un alt război”. Originalitatea Tratatului nu consta În ceea ce putea să realizeze practic, ci În ceea ce simboliza: precum Planul Marshall - și Tratatul de la Bruxelles din care a izvorât -, NATO ilustra schimbarea cea mai semnificativă produsă În Europa (și În SUA) ca urmare a războiului - dorința de a Împărtăși informații, de a coopera În domeniul apărării, securității, comerțului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
interbelică deplângeau lumea „haină” a modernității americane care Îi aștepta pe toți, iar naziștii și comuniștii deopotrivă au făcut mare caz de rolul lor ca ocrotitori ai culturii și valorilor În fața capitalismului american dezlănțuit și a cosmopolitismului „corcit” și dezrădăcinat simbolizat de New York și de exemplul său contagios. Dar, cu toată prezența lor În imaginarul european - și realitatea cât se poate de fizică a soldaților americani staționați În toată Europa Occidentală -, Statele Unite erau Încă o mare necunoscută pentru majoritatea europenilor. Americanii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ceea ce nu era o idee nouă, și nici una foarte socialistă: la mijlocul anilor ’70, prim-ministrul Chirac luase În calcul proiecte de dezvoltare asemănătoare. Naționalizările din 1981-1982, ca și controlul valutar care le-a Însoțit, erau menite În primul rând să simbolizeze orientarea anticapitalistă a noului regim; să confirme că alegerile din 1981 au schimbat și altceva decât componența guvernului. În realitate, era clar Încă de la Început pentru cei implicați că băncile aflate În proprietatea statului, de exemplu, puteau funcționa doar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cele de Peluzia, de exemplu) foarte apreciate de Pepi al II-lea, faraon al celei de a VI-a dinastii (în jurul mileniului III înainte de Hristos). Egiptenii au închinat vinul lui Osiris care, precum grecii o vor face cu Dionisos, va simboliza mai întâi ciclul vegetativ, pentru ca mai apoi, să personifice misterele vieții de după moarte. Pentru greci, civilizația vinului era un pleonasm. O societate civilizată demnă de acest nume trebuia neapărat să onoreze vița de vie și să glorifice vinul. Spre exemplu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și geografiei, altfel spus, din Olimp la Napa Valley. Capitolul II VINUL ȘI RELIGIILE În Antichitatea păgână vinul era considerat un dar al zeilor: egiptenii îl atribuiau lui Osiris, grecii lui Dionisos, iar romanii lui Bachus. Osiris, zeul egiptean care simbolizează continuitatea nașterii și a renașterii, este considerat inițiatorul ideii preschimbării vinului în sânge. Sub influența asimilării lui Osiris de către Dionisos, zeul grec se va orienta din ce în ce mai mult spre cunoașterea misterelor vieții de după moarte. Chiar și cultul lui Bachus va adopta
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vinul, religiile de origine semitică au vrut să-i dea acestei băuturi valențe de imortalitate. Proprietatea de băutură a nemuririi se regăsește în epoca elenică odată cu instaurarea cultului lui Dionisos. Legat de ciclul vegetal, precum Demeter, zeița grâului, Dionisos a simbolizat mai întâi viața viei: culegerea, zdrobirea și tescuirea strugurilor. Mai târziu, zeul a început progresiv să reprezinte moartea strugurelui și nașterea vinului, precum în pilda "lucrătorilor viei", unde mustul reprezintă imaginea sângelui mântuitor al lui Iisus Hristos, în timp ce teascul reprezintă
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din Santa-Maria-della-Grazie din Milano. Mănăstirea Champmol în apropiere de Dijon, ctitorită de Filip cel Îndrăzneț în anul 1383 pentru a servi drept necropolă familiei regale, conservă opera sculptorului francez de origine olandeză Claus Sluter, Puțul lui Moise, unde artistul a simbolizat amestecul dintre apa și vinul Euharistiei. Arta creștină a folosit simboluri specifice pentru reprezentarea anotimpurilor și a lunilor, folosind strugurele drept imagine a lunii septembrie, perioada culesului. De altfel, Fabre d'Eglantine nu va fi recurs la altă sursă de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sanscrită) în mitul fondator al fraților gemeni Remus și Romulus. Acesta din urmă ar reprezenta zeul vedic Varuna, iar regele Numa, succesor al lui Romulus, ar fi o imagine nouă a lui Mithra. Cele trei triburi primitive ale Romei ar simboliza, de asemenea, împărțirea societății în preoți, soldați și țărani, organizare întâlnită și la popoarele indo-europene. Aceeași simbolistică o întâlnim și în cazul celor trei mari divinități romane, care sunt Jupiter (funcție de conducere), Marte (funcție războinică) și Quirinus (funcție de producție). Triada
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
care duce o viață de, ceea ce am putea numi, "singurătate colectivă". De obicei "desculț" (mai precis cu picioarele goale în sandale), călugărul are capul ras (ceea ce semnifică ascultarea lui) păstrând din propriul păr doar o fâșie asemeni unei coroane care simbolizează soarele și este îmbrăcat cu un veșmânt care îl izolează de lumea exterioară, prevăzut cu o glugă care îi este ca o mică chilie. Urmând dispozițiile Conciliului de la Aix-la-Chapelle din anul 816, care încurajau viticultura ecleziastică, podgoriile franceze sunt de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
este drapelul Fecioarei". Schița lui Heitz este adoptată de către statele ce făceau parte la acea dată din Consiliul Europei. Textul rezoluției lor aduce alegerii făcute o justificare poetică, dacă nu chiar păgână: Pe fondul albastru al cerului Apusului, stelele care simbolizează popoarele Europei formează cercul în formă de unire. Ele sunt în număr de douăsprezece, simbol al perfecțiunii și al desăvârșirii..."91 Tot în anul 1955, mai exact între 1 și 3 iunie, conferința de la Mesina avea să concretizeze "relansarea europeană
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Miniștrilor, Comisia Europeană, Curtea de Justiție, la care se adaugă Curtea de Conturi. 93 Dificultățile întâmpinate cu ocazia elaborării statutului viticol comunitar pot fi exemplificate prin "compromisul cultural" adoptat pentru reprezentarea simbolică a tipurilor de vin de masă. Acestea sunt simbolizate prin litera inițială a cuvântului latin corespondent: R de la rubeus (roșu) și A de la albus (alb). 94 Despre evoluția reglementărilor vitivinicole: J.F. Gautier, Les vins de France, Paris, PUF, "Que sais-je?", nr .208, 1993, p. 92. 1. Cele șase state
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fața spre Dumnezeul în numele căruia căzuseră și spre cerul ce le acoperea sfânta lor țară, pentru care suferiseră martiriul. Puși unul peste altul în groapa comună... Era înfrățirea în același gând, în aceleași aspirații. Fără să-și dea seama, călăii au simbolizat acolo legătura ce făcea din toți martirii, unul! Pe planșeu, s-au desfăcut patrusprezece hârtii, pe care vor urma să fie puse resturile... Dar, până la urmă, n-a mai fost nevoie de ele, deoarece trupurile au putut fi scoase în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
săpăturile de la Costești ale cetății Sarmisegetuza și am luat pământul de aici, din diferite părți ale cetății și am ales dintr-una din camerele dezgropate și care a ars în cursul asediului, pentru care motiv bulgării de pământ sunt roșii, simbolizând sângele vărsat acolo din belșug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal și căderea lui în mâinile romanilor a dislocat sistemul de apărare al Sarmisegetuzei care apoi a căzut definitiv.” Ion Moța, Corneliu Georgescu Ce spune istoria despre
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
altfel au crezut toți politicienii monarhiști, fie că au fost național țărăniști, liberali, socialiști sau comuniști, că eliminarea șefilor Mișcării Legionare va duce la absorbirea legionarilor în cadrul oligarhiei. Ei nu au înțeles că între 1934 și 1938 Mișcarea Legionară a simbolizat fenomenul legionar inițiat încă de Tudor Vladimirescu și de toți cei care au contestat oligarhia și corupția, brutalitatea și venalitatea ei. Cei doi au spus planul lui Carol al II-lea, care i-a sfătuit însă să mai aștepte. Sfârșitul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Același lanț uman, de data aceasta chiar mai dens, plutește în spațiu, nu unul nocturn, ci unul, mai degrabă, crepuscular. Umanitatea este supusă nu doar exacțiunii maladiilor, cât singurului flagel care nu are un remediu, moartea, figură centrală a tabloului, simbolizată printr-un schelet al cărui craniu se află lângă chipul emaciat al unei femei ale cărei trăsături au prins contururi de tigvă. Viața se prezintă sub aspectul ei irațional, dominată de pulsiunile erotice, de voința de putere, de suferință și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orice motive, care, însă, vor avea legătură cu ansamblul. În sfârșit, această principală draperie decorată astfel -, va fi strânsă de o parte și de alta, nu cu banale ceaprazuri și frânghii aurite, ci de mâna unui geniu înaripat, geniul artelor, simbolizat printr-un înger purtat pe mici nori, ca cei de pe manuscrisele bizantine. Dacă însă vi se pare că acesta e prea românesc, putem, fără a strica din nimic caracterul general și al compozițiunii, să zugrăvim, pe draperia din fundal, pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însă vi se pare că acesta e prea românesc, putem, fără a strica din nimic caracterul general și al compozițiunii, să zugrăvim, pe draperia din fundal, pe o bandă corespunzătoare cu lățimea celei de pe prima draperie, un defileu de zâne, simbolizând artele: poezia, pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect de grisaille, utilizând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
senzual direct, femeia zâmbește, iar acest zâmbet purtător al unei lascivități deconcertante se însoțește cu teroarea, craniul triunghiular, terifiant al reptilei, așa cum corpul acesteia se află alături de corpul șarpelui într-un acord perfect care sugerează înrudirea celor două naturi. Șarpele simbolizează păcatul originar travestit în putere malefică incorporată la nivelul sexualității feminine pe care o desemnează simbolic. Scenariul decadent nu le mai asociază doar în plan formal, așa cum mărul sugerează de o manieră gingașă acordul dat tentației, ci construiește o tensiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îi insularizează, ei execută uneori o serie de misterioase mișcări euritmice în acord cu propria interioritate și cu tot ceea ce se află în jur, așa cum vedem la statuile khmere ale lui Budha, sau la divinitățile hinduse. Acestă mică platformă poate simboliza și pământul, Geea, Terra Matter. Atitudinea lor respiră spiritualitate, iar Serrafina Brukner vede aici și o influență a filozofiei alexandrine, contemplativii asociind în ființa lor visarea și meditația: Prin privirea, ținuta și extazul lor, artista le conferă acestor siluete extatice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și frumusețea delicată a nudului. La aceasta se adaugă și podoabele pe care le poartă, pieptănătura complicată, diferită de cea uniformizată și mai degrabă austeră a celorlalte personaje din anturaj. Tot în fundal se pot vedea vârfurile unor chiparoși, arbori simbolizând moartea, făcând parte din recuzita simbolisto-decadentă, ceea ce dovedește încă odată familiaritatea pictoriței cu secesionismul de factură simbolistă al picturii germane. Nuditatea femeii la Cecilia Cuțescu -Storck nu este sursă a senzualității, cu toate că în context ea reprezintă simbolic păcatul, gesturile confirmând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
presărat cu numeroase cruci. Acest desen relevă o altă posibilă interpretare a tabloului lui Loghi: pe de o parte, imaginea laureatului postmortem ar reprezenta destinul trist al omului de geniu, pe de alta, craniul care apare în poala fetei ar simboliza Mors Syphilitica. Comentariul lui Bram Djikstra face referire și la afișul lui Louis Raemaekers: Aparent, intenția sa a fost să comenteze cu privire la faptul trist că lauda tinde să vină la omul de geniu numai după moartea lui, dar ceea ce Louis
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]