6,398 matches
-
mici, băieții învață să-și exprime violența prin jocuri ca o componentă esențială a virilității și afirmării sociale -, pe cînd fetele învață să-și reprime agresivitatea (exprimarea ei fiind o formă de eșec personal sau o patologie dată de o socializare inadecvată). Această reprimare creează stări de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți sînt în conflict cu alții. Această socializare diferită explică de ce bărbații produc mai multe acte criminale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de eșec personal sau o patologie dată de o socializare inadecvată). Această reprimare creează stări de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți sînt în conflict cu alții. Această socializare diferită explică de ce bărbații produc mai multe acte criminale decît femeile și de ce femeile delincvente sînt privite deseori ca victime. Din acest punct de vedere, repartizarea infracțiunilor pe sexe este un indicator important al civilizației carcerale, deoarece impune tratarea diferită
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
arătînd că strada, filmele, discotecile și publicațiile "imorale" exercită o presiune considerabilă asupra lor, acuzînd în acest sens societatea. Presiunea socială delictogenă nu are efecte asupra tuturor tinerilor, ci doar asupra acelora care au cunoscut perturbări grave ale procesului de socializare, pe diferite paliere ale lui: familie, școală, anturaj. În familiile minorilor delincvenți se constată frecvent stiluri educative contradictorii, lipsa de afecțiune a mamei sau, din contră, afecțiunea exagerată, lipsa de autoritate a tatălui sau o autoritate excesivă (fapte ce creează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bandelor concură o serie de factori, printre care cei mai importanți sînt: apropierea domiciliilor, același loc de frecventare școlară, slujbă identică, timp liber asemănător cheltuit, activități distractive comparabile, înțelegere reciprocă facilă. Intrat în bandă, minorul este supus unui proces de socializare negativă, refuzînd integrarea adecvată în societate și acceptînd alte roluri sociale decît cele pentru care fusese inițial "programat", pentru că banda este astfel organizată și structurată încît impune membrilor un "cod" de drepturi și obligații mutuale, care sînt diferite sau opuse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
criminogène, Éditions Calman Lévy, Paris, 1971. Platt, Anthony M., Child Savers: The Invention Of Delinquency, Phoenix Book, The University of Chicago Press, 1969. Petit, Jacques Guy, La prison, le bagne et l'histoire, Libraire des Méridiens, Geneva, 1984. Pop, Octavian, Socializarea și implicațiile ei în apariția și formarea comportamentului predelincvent și delincvent, Editura Ando Tours, Timișoara, 1997. Pop, Octavian, Mediul penitenciar și implicațiile acestuia asupra personalității condamnatului, Editura Mirton, Timișoara, 2003. Pop, Olivian, Trecut și prezent. Centrul de reeducare Găești pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o cultură vastă. Arta de a comunica presupune arta de a dialoga de aceea se va urmări în cadrul proiectării acestui tip de activități sau organizării unei lecții interdisciplinare ca elevii să dobândească nu numai un bagaj de cunoștințe, ci și socializarea unor elevi, prin participarea acestora la realizarea sarcinii de lucru și a lecției. Abordarea interdisciplinară pornește de la ideea că nicio disciplină de învățământ nu constituie un domeniu închis, ci se pot stabili legături interdisciplinare. Succesul în activitatea tinerilor este posibil
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
piloni reprezentați de "ordine, democrație, naționalism și armonie socială"298. Noile partide care se declarau neoliberale, doreau să se delimiteze de Partidul Național Liberal și din punct de vedere ideologic. Necesitatea unei forme regenerate a liberalismului, ideea "echilibrului social", necesitatea socializării proprietății, supralicitarea liberalismului economic în defavoarea celui politic erau, astfel, numai câteva dintre ideile promovate de formațiunile politice românești care se autodefineau ca fiind neoliberale 299. Ca istoric și ca membru al PNL, Gheorghe Brătianu a manifestat interes pentru problemele filosofiei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru că nu toți membrii SD sunt rasiști, ci împo triva rasismului în general, prezent, de altfel, în discursurile liderilor partidului. Soluția: Felicia a creat un eveniment pe Facebook, o funcționalitate la îndemâna oricărui posesor al unui cont pe popularul site de socializare. Evenimentele sunt una dintre modalitățile prin care Facebook încearcă să transfere și în spațiul real activitățile de pe site. „Să ne strângem pentru egalitate; nu luptă, doar IUBIRE!“, a scris Felicia, cu candoarea adolescentului. „Voiam să fie foarte clar că trebuia
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
TV Lucian Mîndruță pregătește o emi siune nouă și e îngrijorat că unul dintre copiii săi a făcut febră. Nu este vorba doar de un serviciu care te ajută să ții legătura cu prietenii. Facebook, împreună cu alte site-uri de socializare, ca Twitter, Hi5, LinkedIn sau Google+, laolaltă cu blogurile, site-urile de tip wiki, precum Wikipedia, serviciile de stocare și distri buție video sau foto, cum sunt YouTube, Vimeo ori Flickr, alături de multe altele - adică ceea ce numim social media -, repre
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
trage propriile concluzii. Am scris această carte deoarece pentru mine povestea Facebook e fascinantă, așa cum sunt și povestea Twitter, povestea Groupon, YouTube sau Wikipedia. Poveștile care compun povestea social media, modul în care oamenii se folosesc de site-urile de socializare, modul în care acestea ne influențează sau chiar ne schimbă viața sunt povești care mă interesează ca jurnalist și ca cercetător. Cifrele în sine arată că luăm parte la un fenomen fără precedent. Ultimele date făcute publice de Facebook la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
a câștiga mai mulți utilizatori. Google și Facebook au renunțat la serviciile de shopping social, pe bază de cupoane digitale, prin care încercau să concureze cu siteuri ca Groupon și LivingSocial. Datele privind numărul de utilizatori ai diverselor servicii de socializare online s-au modificat, în unele cazuri dramatic. Averea lui Mark Zuckerberg a continuat să crească, iar cercetătorul Paul Adams, pe care îl citez în această carte și care lucra la Google atunci când am început să o scriu, sa transferat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
vorbește despre investiții financiare, ci despre impactul pe care social media îl au asupra vieții so ciale, economice și politice. E puțin probabil că un debut nefericit la bursă va afecta în mod decisiv viitorul celei mai mari rețele de socializare. Dar, chiar dacă Facebook ar dispărea mâine, ar rămâne schimbările pe care site-ul lui Zuckerberg și tot ce înseamnă social media, de la YouTube și Wikipedia la LinkedIn sau Pinterest, le-au adus în viața noastră. Cu ce se mănâncă social
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
care înseamnă, practic, același lucru și care e folosit acum pe scară largă în forma contrasă, blog. Totuși, Open Diary a apărut în 1998, în timp ce jurnale online existau pe Internet încă de prin 1994.7 Mai mult, prima rețea de socializare online care a funcționat după principiul întâlnit mai apoi la Friendster, MySpace sau Facebook a fost un site creat în 1997, SixDegrees.com, care le permitea utili zatorilor să-și facă profiluri, să alcătuiască liste de prieteni și să navigheze
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
care le permitea utili zatorilor să-și facă profiluri, să alcătuiască liste de prieteni și să navigheze în listele create de prieteni.8 Potrivit lui Kaplan și Haenlein, sintagma social media a început să fie folosită odată cu succesul site urilor de socializare MySpace (apărut în 2003) și Facebook (2004). Dacă social media se referă la procesele de interacțiune socială prin Internet, sintagma Web 2.0, folosită pentru prima dată în 2004, definește o serie de aplicații de Web care le permit utilizatorilor
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
un organism precum Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD) să vină cu o definiție care să stabilească în ce condiții putem vorbi despre UGC: 1. Conținutul să fie publicat pe un site accesibil tuturor sau pe un site de socializare accesibil unui grup de oameni. 2. Să reflecte o doză de efort creator. 3. Să fie creat în afara rutinelor și practicilor profesionale.10 Prima condiție exclude contribuțiile publicate pe e-mail sau pe platformele de mesagerie instant. A doua exclude simpla
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
să lucreze împreună, de la computere diferite, în același document, precum Google Docs, la site urile de tip wiki, cum este și Wikipedia, care facilitează contribuții colective la diverse proiecte; de la bloguri și platforme precum WordPress sau Drupal la rețele de socializare ca Facebook sau Hi5, trecând prin servicii de microblogging cum sunt Twitter, Foursquare sau Cirip; de la site-uri video ca YouTube sau Trilulilu la cele pentru fotografii, ca Flickr și Picasa, de la servicii de transmisie în direct (livecasting) ca Justin
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
platformele de divertisment, precum lumile și jocurile virtuale, unde sute de mii de persoane interacționează simultan. A.M. Kaplan și M. Haenlein împart social media în șase mari tipuri 13: proiecte de colaborare, bloguri, comunități pentr producerea de conținut, rețele de socializare online, lumi virtuale ( jocuri) și societăți virtuale. 1. Proiecte de colaborare. Wiki-urile, platforme ce permit oricărui utilizator să intervină asupra unei pagini de Web și să o schimbe cum dorește, sunt printre exemplele cel mai des citate. Vedeta absolută e
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
orice site, indiferent de specificul său, poate fi utilizat pentru acțiuni comune. Jurnalistul Cătălin Tolontan se folosește uneori de blogul său pentru a scrie articole alături de cititori. Un alt jurnalist, Cristian Lupșa, făcut același lucru pe Facebook. Site-urile de socializare pot juca un rol important în mobilizarea oamenilor pentru o cauză și au contribuit la mișcări populare în Columbia, Republica Moldova, Tunisia, Egipt sau în alte țări. Profesorul american Clay Shirky a scris o întreagă carte, Cognitive Surplus (Surplusul cognitiv), despre
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
este, practic, un serviciu de blogging redus la esență (microblogging). Utilizatorii nici măcar nu mai au nevoie de un site propriu, ci fac actualizări concise în același loc. Tot acolo se abonează la fluxurile altora. Facebook și alte site-uri de socializare au funcționalități similare. Wall-ul sau peretele pe care posesorii unui profil de Facebook lasă și primesc mesaje text, fotografii, clipuri video și audio și link-uri este, la rândul său, un blog simplificat. Probabil că în viitor utilizatorii care nu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și link-uri este, la rândul său, un blog simplificat. Probabil că în viitor utilizatorii care nu intenționează să aibă profit din ceea ce publică pe Internet vor prefera, într-o măsură din ce în ce mai mare, să se folosească de site-uri de socializare în locul platformelor de blogging. 3. Comunități dedicate producției de conținut. A.M. Kaplan și M. Haenlein includ aici toate tipurile de site-uri prin care utilizatorii pot produce și distribui diverse tipuri de media. Flickr și Picasa pentru fotografii, YouTube sau
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
TextNovel e un site în care scriitorii amatori și profesioniști își pot încărca romanele în curs de scriere sau definitivate. Autorii pot să adune susținători, să câștige premii și chiar să semneze contracte de publicare cu edituri. 4. Rețele de socializare online. Facebook este în titlul și în primpla nul acestei cărți pentru că e cel mai mare dintre ele, însă fenomenul site-urilor de socializare n-a început și probabil nu se va termina cu site-ul lui Mark Zuckerberg. E
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
susținători, să câștige premii și chiar să semneze contracte de publicare cu edituri. 4. Rețele de socializare online. Facebook este în titlul și în primpla nul acestei cărți pentru că e cel mai mare dintre ele, însă fenomenul site-urilor de socializare n-a început și probabil nu se va termina cu site-ul lui Mark Zuckerberg. E drept însă că Facebook a făcut din rețelele de socializare online un fenomen cu adevărat global. Nici un alt site de până la el n-a
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
acestei cărți pentru că e cel mai mare dintre ele, însă fenomenul site-urilor de socializare n-a început și probabil nu se va termina cu site-ul lui Mark Zuckerberg. E drept însă că Facebook a făcut din rețelele de socializare online un fenomen cu adevărat global. Nici un alt site de până la el n-a adunat atât de mulți utilizatori într-un timp atât de scurt. În România, creșterea a fost de-a dreptul bulversantă. În martie 2011, deja erau peste
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
orice identitate (și oricâte identități) și plătesc oameni a căror sarcină este să-și construiască profiluri false și să posteze la comandă. În jargonul internauților, acest tip de utilizator e cunoscut drept postac. Sigur, Facebook și alte site uri de socializare nu rezolvă neapărat această problemă. și aici utilizatorii își pot asuma indentități false. Însă acestea sunt mult mai ușor de depistat, iar faptul că majoritatea utilizatorilor au în rețeaua online persoane pe care le cunosc și în viața reală contribuie
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Talk, cel din urmă fiind integrat și în serviciul Gmail. Deși scopul primar al acestui tip de aplicații sunt conversațiile în doi, ele au multe dintre funcționalitățile site-urilor social media. Spre exemplu, la fel ca la site-urile de socializare, utilizatorii pot afișa un scurt mesaj generic, de status, vizibil pentru toți cei din lista de contacte. De asemenea, pot trimite mesaje care să ajungă simultan la toate contactele din listă sau pot folosi serviciul ca platformă de conferință. De
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]