6,537 matches
-
Spune repede adevărul. Cine te-a trimis să iscodești? și ce-ai văzut de când te tot Învârți pe aici? — Domnule cavaler, nu m-a trimis nimeni, vai de mine. Cine să mă trimită? Acum vreo două seri, am și pierdut socoteala când, am nimerit acolo sus, undeva pe o coastă de munte, la o așezare omenească. M-a găzduit preotul, Dumnezeu să-i răsplătească, și mi-a dat o pâine și o ploscă cu vin. A fost ultima ființă omenească pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Își spuseră râzând câteva cuvinte. Doamna Rishawa și-ar fi dat jumătate din viață ca să le audă. Mintea ei de bună gospodină gândi o clipă că a pregătit prea multă mâncare și prea multe chilii de dormit, dar toate aceste socoteli Îi pieriră din minte atunci când, de sub șaluri și Învelitori, apăru o fetiță de vreo zece, unsprezece ani, care privea curioasă În jurul ei. Inima doamnei din Appenweier aproape uitase să bată. Îngenunche În tăcere În fața puternicului stăpân, sărutându-i mâna. Acesta
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
doamnă fusese la Început Îngrozită: copila se arăta total indiferentă față de brocaturile somptuoase și de bonetele de dantelă care, ascunzând părul doamnelor, după moda severă a timpului, le scotea și mai mult În evidență puritatea chipului și finețea trăsăturilor. După socoteala ei, orice făptură de parte femeiască trecută de zece ani trebuia să se Îngrijească de Înfățișarea ei, Însușindu-și arta de a plăcea bărbaților. O fecioară de paisprezece ani era coaptă pentru căsătorie, și cum să-l prindă În mreje
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
un oaspete de Întâmpinat. — Aha, continuă celălalt ironic, deci n-are rost să-i mai ostenim pe bieții călugări. Vezi că pricepi până și tu? Hugo râse scurt, mai căscă o dată și adormi. Așadar, aș teptau pe cineva, Își făcu socoteala Simeon. și se fereau să fie văzuți de călugări, deci puneau la cale o treabă necurată. Cineva urma să fie prins sau ucis, de asta trimisese Eglord banda lui de ticăloși. Nu pricepea Însă ce rol urma el să joace
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
trecură printr-o sală mare, Împărțită În mai multe Încăperi cu ajutorul unor blănuri și tapiserii, după obiceiul timpului, apoi prin coridoare Întunecate, și ajunseră la o scară Îngustă, În spirală. Urcară până sus, cam vreo două sute de trepte, Își făcu socoteala Adelheid, și ajunseră În fața unei uși strâmte, cu o Încuietoare ruginită, pe care călăuza o descuie cu oarecare greutate. Pătrunseră Într-o Încăpere Îngustă, luminată doar de razele palide ale lunii printr-o fereastră Înaltă cu un singur ochi de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Întârzie nici o clipă după ce află vestea cea cumplită. Gândul că fiul lui se afla În primejdie de moarte trezi În el puteri neașteptate și-i dădu aripi. Se ridică cu o sprinteneală de mult uitată de la pupitrul unde verifica niște socoteli cu acea minuție care-l făcuse bogat cu ani În urmă pe bunicul său, azvârlind cu furie pana de gâscă, astfel Încât tot pergamentul se umplu de pete. Trecu ca o vijelie În odă i ța de alături, unde, printre bucoavne
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mărite stăpâne, suntem singuri. Poruncește, știu că n-ai venit degeaba la mine. Ce trebuie să fac? Ascultă bine, Johannes, știu că-l iubești mult pe minis terialul Eglord. Cupa fărădelegilor lui s-a umplut, așa că s-a apropiat timpul socotelilor. știu că aștepți de multă vreme această clipă. Johannes rânji cu cruzime. — De data asta și nobilul meu frate va trebui să se plece În fața adevărului. Până acum l-a apărat de dragul bărbăției lui, dar Eglord nu e un bărbat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și ai delfinului Ludovic se strecurau peste tot, chiar și În palatul episcopal. După cum spuneam, Bertranda era acum și mai primejduită, ca mamă a unui prinț de sânge care mai târziu putea să ridice pretenții la coroană. Mai pune la socoteală și „mânia sfântă“ a papei și a legatului Hugo de Die, care nu putea uita afrontul ce i se făcuse la Conciliul din Reims. Așa că monseniorul a luat o hotărâre grabnică și În același timp cea mai Înțeleaptă cu putință
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de slujitorul mut cu fața Împietrită, care-i aducea o tavă cu de-ale gurii, o punea pe masă și o lua pe cea din ziua precedentă. Apoi dispărea ca și cum ar fi părăsit o odaie goală. La Început, prizoniera ținuse socoteala timpului, zgâriind linii scurte pe perete cu o pietricică scoasă din crăpătura zidului. Apoi Începu să uite dacă trăsese linia sau nu. În disperarea ei, Își spuse că oricum nu mai avea nici o importanță și că nu-i mai rămăsese
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sau moartea. Conrad, acest câine blestemat, nu va avea nici o milă dacă mă va prinde, și nici Împăratul, nici altcineva n-ar cuteza să pună o vorbă pentru mine. Pe când dacă aș fi soțul domniței Adelheid... Ehei, alta ar fi socoteala. Conrad n-ar Îndrăzni să Înfiereze În public o rubedenie, mai mult, pe soțul singurei sale nepoate, unica fiică a lui Bertold, mai ales că acesta e mort... S-ar spune că se răfuiește cu rudele răposatului... Nu, e prea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
București, a luat contact cu mine, și-a luat toate informațiile și recomandările și În toamna anului 1935 eram cu bagajele gata pentru a porni spre SUA. Americanii (SUA) sunt foarte grijulii. Nimeni nu aplică mai mult ca ei dictonul: „socoteala bună face amiciție bună”. Mă prezint la legație pentru Îndeplinirea formalităților. După ce le arăt că sunt invitatul și bursierul fundației Rockefeller, o domnișoară se prezintă cu un lung formular-chestionar. Sunteți căsătorit? - Da. - Plecați cu soția? - Încă nu știu. Aștept răspunsul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din insula mare a Brăilei. Dar aceștia de aci, sunt departe de a fi harnicii oameni ai bălții brăilene. Aceia i-au speriat pe nemți prin puterea lor de muncă, prin sobrietatea lor, prin inteligența lor. Am făcut cuiva, odată, socoteală de munca băltărețului. Muncea toată ziua cu năvodul la pescuit. Noaptea pe la ora 9, venea cu carul de pește la VÎlciu, la cântărit peștele și luarea avizului. Încărca peștele În lotcă și pleca cu el la vale la Brăila, cale
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Remus Opreanu, ing. Moțoi și Medigreceanu. Primeam pământul și dădeam În schimb o treime din recolta de boabe, fără paie și coceni. Pentru vecinii mei sistemul era de neconceput, Întrucât o treime din recoltă reprezenta mult. Eu Însă nu făceam socoteala În bani a recoltei ce o dam, ci calculam valoarea muncilor ce le depuneam, pentru a recolta o treime din suprafață. Sistemul Îmbrățisa cu totul alt aspect. În plus eram 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 92
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
să țineți crucea, iar în cealaltă pistolul. Voi va trebui să ajungeți până acolo încât să rupeți cu dinții gratiile acestea și să vă duceți la Aiud, unde vă sunt șefii, să-i luați de beregată și să le cereți socoteală pentru ceea ce au făcut din voi. Uitați-vă la Nuty ['Nutti' Pătrășcanu-n.n.]: a făcut ce-a făcut afară, a făcut ce-a făcut în penitenciar, dar s-a rupt hotărât de trecut și a avut o atitudine frumoasă; de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și amenințat că va fi izolat și ținut în picioare până la stingere, Dimitrov a spart geamul de la ușă cu galenții din picioare și a strigat: 'Săriți, mă omoară!', provocând vâlvă printre ceilalți deținuți. Dimitrov le-a strigat: 'Asasinilor, o să dați socoteală mâine pentru ceea ce faceți acum'. Au sosit imediat Șleam, directorul, gardienii și doi reprezentanți ai Securității. Șleam l-a certat pe Dimitrov pentru că a spart geamul și că a strigat, iar Pătrășcanu spune că securiștii nu înțelegeau ce se întâmpla
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost transferat la camera 3-biserică de la parter, în care avea să fie torturat. Căpitanul Simescu, care luptase pe front, l-a înfruntat aici pe Juberian, căruia i-a spus că este un căcăcios, care nu are dreptul să îi ceară socoteală pentru faptele sale de pe front. Juberian a intenționat să îl lovească, dar Simescu a fost mai rapid și i-a aplicat un pumn în plex, moment în care Juberian a dat semnalul și a început agresiunea asupra nou-veniților. Davidescu a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1956 a fost arestat a treia oară. Când cineva din lot a întrebat un procuror militar când se vor termina rejudecările, acesta i-a răspuns: 'De câte ori vom considera că deveniți periculoși pentru societate, tot de atâtea ori vă vom cere socoteală pentru faptele săvârșite! Toată viața. Până când veți muri!', recunoscând practica Securității de a aresta nu în funcție de fapte, ci de momentele în care considera că ar putea urma tulburări sociale. A fost închis la Jilava, unde a stat în celulă cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fetița de la etajul 4, tot timpul am genunchii juliți, mă dojenește mama, mă ceartă tata... toți sunt mai mereu cu gura pe mine. Vine însă scadența, luna decembrie, luna mult așteptată, cu speranțe, dar și cu teamă: trebuie să dau socoteală, să schimb impresia pe ultima sută de metri, doar îl aștept pe Moș Crăciun! Cum va înclina balanța de data aceasta? Va mai fi Moșul îngăduitor? Va șterge din nou cu buretele faptele rele, în speranța că anul ce vine
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
15 ianuarie. A.M.P. : Deci toată lumea se bucura că a scăpat de Ceaușescu, dar, în același timp, nu era greu să-i ameninți pe oameni că vine o alternativă foarte radicală, în care fiecare dintre noi va trebui să dea socoteală pentru ce a făcut înainte de 1989. Și așa ne-am trezit cu această amenințare, pe care Iliescu și ai lui, cu multă abilitate, au lansat-o și la care au contribuit, trebuie spus, foarte mult Corneliu Coposu și țărĂniștii, ale
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
primarului raport de activitate ? Nu ? PĂi, mă duc eu“. S-a dus, a depus o cerere și, a doua zi, seara, primarul și-a publicat raportul de activitate, când a văzut că există un cetățean în Brăila care îi cere socoteală. De-asta am făcut România Curată, dar asta mult mai târziu, prin 2010. V.A. : Ce este această acțiune România Curată ? SĂ vedem ce a vrut să fie și ce a reușit să facă. A.M.P. : SAR a fost un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Gavril Drelliuc din Frasin care „ până și în banii bisericii și-ar fi băgat mâna”: „Părintele nostru s-a oferit ca să termine lucrarea bisericii cu suma de 200.000 lei, dar primarul punându-se în legătură cu anumiți pictori au făcut o socoteală de 620.000 lei, apoi a avut nerușinarea ca să se prezinte la bătrânul și cinstitul părinte Bocca și să-l îmbie cu 40.000 lei bacșiș numai să tacă, să-i lase lui mână liberă să gătească biserica, având nădejdea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
O publicație care se citește cu interes. * Lupta Lupta, organul partidului socialdemocrat din Bucovina, apare la 1 mai 1906 și are deviza: „Muncitori din toate părțile unițivă!” Are un program scris într-o românească curată și are în foileton lucrarea „Socoteala” de Al. Vlahuță. 128 Luptătorul, organ independent de nouă îndrumare politică, apare la Cernăuți la 13 septembrie 1931, ca săptămânal, cu redacția și administrația în strada I. Flondor nr. 24, iar după 12 iunie 1932, „după o întrerupere forțată exact
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pus mâna pe Centrală”; despre adunarea preoților români pentru o organizare mai sistematică a lor, despre gazeta Freielhareazeitung care „s-a năpustit asupra dlui inspector Simionovici pentru că a cutezat să fie în afacerea decretării noilor inspectori școlari districtuali de altă socoteală decât alții”, cu rubrici de informații diverse, revista politică, știri mărunte, invitare la abonamente dar și la colaborare pentru scoaterea ziarului, plus ceva reclamă comercială. Ziarul următor (13 ianuarie 1913) aducea Salut noului șef al țării - contele dr. Rudolf de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
corespondență, cu nume atras, ci totul... Ieremia Nechita. Dacă vroia, cititorul afla de la proprietarul Almanahului și „Cum iubesc diferite femei: Românca - Din toată inima, Italianca - Cu foc, Engleza - Igienic, Spaniola - cu pasiune, Germana - cu senzualitate, Rusoaica - cu patimă, Americanca - cu socoteală, Evreica cu interes, Franceza din curiozitate, Polona - după întâmplare, Țiganca - în continuu, Unguroaica - iute, Sârboaica - din când în când și vecinic cântând, Elinela (din Grecia) - Nu pot iubi.” * Împrumutând cronologia datelor istorice din „Calendarul poporului bucovinean” pe anul ordinariu 1906
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ținutul Rădăuților; D. Constant. Andrievici - Suceava; D.D. Dimitrie Cozub și Dimitrie VasilicoCotmani, Zastavna și Sadagura; D.D. Eugeniu Stârcea și Demetriu Popovici - Storojineț; D. Artemiu Ieremievici - Cernăuți; D.D. Iorgu de Cerneschi, Ion Levicki și Alesandru Costin pentru ținutul Siretului. Pentru cercetarea socotelilor fostei Reuniuni se alege un Comitet format din: D.D. Nicolai Vasilco, Artemeiu Ieremievici și Paul Paicu. Cele 12 numere din Foae, apărute în 1865, totalizau 296 de pagini, iar în anul II, 1866, încă 211 pagini, în numerele 1-7, la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]