6,992 matches
-
care face din narațiunea picturală „locul imaginal” al realității picturale posibile din lumea noastră. Acest Imaginator pictural, rostitorul narativ al celor invizibile din pictură, consideră că dincolo de lumea perceptibilă a tablourilor există, în sensul în care Corbin se referă la spiritualitatea arabă, un alt univers. Mai poate însemna că imaginalul poate fi, în sensul la care se referă Harold Bloom, o arie comună, adică și locul în care Shakespeare își compune poemele, și locul în care rostitorul narativ al celor invizibile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
excepție, deschizîndu-și brațele doar atunci cînd observatorul e dispus să se copilărească: primul concediu - / râul copilăriei / cu două brațe. În această ambianță suverană nu-i de mirare că se coace rotund, înglobînd o lume întreagă, un poem cu arome de spiritualitate mitică, devoalînd felul în care funcționează universul. cric vechi în iarbă - cîntecul greierilor ridică luna Toamna este surprinsă într-o primă ipostază în apogeul ei fabulos, triumfal și oarecum copleșitor: ziua recoltei - / un grăunte de porumb / intră-n mușuroi. Și
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
trebuie să se dezvolte pe aceeași organe , să aibă aceeași cale de a pătrunde în celulele afectate , aceeași durată de incubație , etc.. Introducere Una din cărțile mele de suflet în care am găsit multă mîngîiere, este Pelerinul Rus. Capitolul despre spiritualitate a fost făcut după și în completarea acestei cărți. Datorită unor rațiuni ce nu sunt ușor de înțeles, Filocalia a fost complicată mult și de aceea recomand numai Pelerinul Rus ca studiu împreună cu capitolul despre spiritualitate. În filocalie este prezentat
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Pelerinul Rus. Capitolul despre spiritualitate a fost făcut după și în completarea acestei cărți. Datorită unor rațiuni ce nu sunt ușor de înțeles, Filocalia a fost complicată mult și de aceea recomand numai Pelerinul Rus ca studiu împreună cu capitolul despre spiritualitate. În filocalie este prezentat sec, ce trebuie făcut, fără nici un fel de introducere, fără nici un fel de explicații ajutătoare. De obicei pentru a înțelege ce este prezentat în Filocalie este necesar să mai citești o multitudine de cărți care mai
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
ambii gînditori. În Contra Academicos, Sfîntul Augustin afirmă: .) Aceeași idee apare la Descartes, doar că exprimată mai precis: Un alt aspect ce dezvăluie o identitate aproape perfectă între Descartes și Augustin este cel referitor la dogma metafizică cea mai apropiată cogito-ului, spiritualitatea sufletului, absoluta lui imaterialitate. În De trinitate, capitolul X al cărții a zecea este intitulat “Mens quomodo intelligit quid non sit”, avînd ca scop demonstrarea faptului că sufletul nu este un corp material. Atât în Discurs cât și în Meditații
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dar încercările de a analiza lucid capătă și ele deseori o dimensiune afectivă. Erosul dă naștere la tensiuni spirituale de neimaginat și autorul creator în astfel de cazuri scrie, pictează, compune și redă în forma sa de artă întreaga sa spiritualitate: pentru fiecare limbă, câte un cuvânt și‑a luat sarcina să spună ce conținut rămâne din tot ce e realitate și chiar irealitate, când ai scos din ele orice conținut dat (...). Dar înainte de a explica, interpre‑ ta și compara, este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nou așezământ. Ca urmare, simbolurile pregăteau astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură definitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului. Creștinismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului. Creștinismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea împărăției lui Dumnezeu. De aceea noua spiritualitate rămâne ata‑ șată de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face ca din această perspectivă aproape întreg Vechiul Testament să fie prefigurare a celui Nou. Se elaborează o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
om după chipul său; după chipul lui Dumnezeu l‑a făcut 51. 5. Despre imagine, reprezentare, asemănare Interdicția vetero‑testamentară a folosirii ,,chipurilor cioplite” în cultul mozaic a exercitat o influență profundă asupra întregii tradiții biblice, în teo‑ logie și spiritualitate. Dumnezeu nu putea fi reprezentat într‑o formă vizuală care să fie demnă de venerare și închinare. Oricât de mult s‑a făcut Dumnezeu cunoscut oamenilor din perioada vetero‑testamentară, El rămânea încă un Dumnezeu ascuns, mai presus de puterea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Cristos. În El, chipul lui Dumnezeu s‑a descoperit în mod desăvârșit. Dumnezeu, pentru a se revela în perioadele Vechiului și Noului Testament, s‑a folosit de un limbaj care nu era alcătuit numai din cuvinte. Limbajul teo‑ logiei și spiritualității trebuie să exprime ceea ce este dincolo de ordinea obiș‑ nuită a vieții și experienței umane și totuși să rămână legat de aceasta. Folosind cuvinte obișnuite, se face în același timp uz și de un voca bular bogat în simboluri, care ne
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din tradiția biblică alte tipuri de imagini. E foarte posibil ca interdicția referitoare la chipurile cioplite să fi fost un stimul în direcția dezvoltării unui material bogat în imagini verbale și poetice, con‑ cepte și idei în sânul teologiei și spiritualității biblice. O parte din imageria 52 verbală și din simbolismul biblic se regăsește în tradiția creștină sub formă de cuvinte și imagini verbale, redate uneori în arta decorativă a bisericilor. În acest sens, apa, vinul, pâinea, piatra, stânca și focul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de fapt cei de la curtea imperială, armata și o parte din cler mai apropiată împăratului; în favoarea picturii religioase erau monahii, clerul minor, și marea parte a poporului. Iconoclaștii doreau să purifice cultul de fetișism,iar divinitatea să‑și con‑ serve spiritualitatea sa. Pictând pe Cristos spuneau: arătăm doar natura sa umană dat fiind că cea divină nu se poate reprezenta. Pentru Biserica orienta‑ lă în schimb, posibilitatea de a‑l reprezenta pe Cristos, arăta realitatea întru‑ pării sale: dacă Isus și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților și martirilor care trebu‑ iau să fie interpretate de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
celui reprezentat fix, ființă sau alt lucru; este un fenomen care se regăsește în omul care stă în rugăciune așa încât, între obiectivul devoțiunii și omul credincios, să fie o unire nedespărți‑ tă constituită printr‑o însumare de raze vizibile specifice spiritualității imagi‑ nii: mobilitatea figurii arată că persoana cucerită de o spiritualitate divină bogată era în pace cu sine însăși, în comparație cu celelalte instabilități și tensiuni nervoase care trădau lipsa harului. Așadar pictura sfinților se păs‑ trează în redarea unei stări contemplative
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
se regăsește în omul care stă în rugăciune așa încât, între obiectivul devoțiunii și omul credincios, să fie o unire nedespărți‑ tă constituită printr‑o însumare de raze vizibile specifice spiritualității imagi‑ nii: mobilitatea figurii arată că persoana cucerită de o spiritualitate divină bogată era în pace cu sine însăși, în comparație cu celelalte instabilități și tensiuni nervoase care trădau lipsa harului. Așadar pictura sfinților se păs‑ trează în redarea unei stări contemplative, impasibile și lipsite de dinamism fizic după idealul meditației pasive. La
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia sa, din haos creează cosmosul care în traducere înseamnă frumusețe, armonie. De la Confesiunile sfântului Augustin până la Itinerarium‑ul sfântului Bo‑ naventura, în spiritualitatea creștină se afirmă fără încetare că nici un lucru nu ar fi frumos dacă nu ar veni de la Dumnezeu. Frumusețea unei creaturi nu este altceva decât o asemănare cu frumuse‑ țea divină la care lucrurile devin părtașe 85. Lucrarea cea mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
planul; dar, deși capul său se află pe axa orizontală de echilibru, scena întâlnirii sale cu Magdalena este, să spunem așa, închisă în jumătatea de jos a tabloului. Această regiune de jos este separată de orizont prin zona superioară a spiritualității libere, în care copacul și clădirile de pe deal ajung până la cer. Deși Hristos ieșise de-acum din existența pământească, el este prezentat de Tițian ca participând încă la ea împreună cu Magdalena în această ultimă întâlnire. El este încă supus forțelor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică, i-am descoperit publicistica, în care îl înlâlnim ca om deplin al culturii române, interesat total de cel ce, în scurta lui viață, a fulgerat o lumină nepieritoare în constelația spiritualității noastre. Tot întrebân du-mă cum arăta Poetul, am ajuns, astfel, să imaginez eu însumi un Chip al lui. Iar cum rezultatul acelei strădanii nu m a mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în timp, nu o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat să refac trei ipostaze lăuntrice ale acestui destin singular de poet român. Un destin tragic, de excepție, atât în orizontul spiritualității noastre, cât și în cel al lumii. Așa am ajuns să mă gândesc, prin Eminescu, la Byron, Pușkin, Villon, poeți ce și-au plătit în același fel verva, zvâcnirea ideii, zbaterea inimii. Scenariul difuzat de Radio București are vreo legătura
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cercetări cu românii de peste hotare sunt încă foarte puține și ar trebui, chiar dacă este foarte târziu, să se întreprindă mult mai multe lucruri în acest sens. Felicitându-vă pentru tot ceea ce ați realizat până acum în acest domeniu deosebit al spiritualității românești, permiteți-mi să vă adresez o ultimă întrebare: Ce reprezintă pentru dumneavoastră recentul volum încununat cu unul din Premiile Academiei? 72 Folclorul copiilor e cartea vieții mele. Foarte mare parte din materialul adunat, începând de prin ’33-’34, l-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică, i-am descoperit publicistica, în care îl înlâlnim ca om deplin al culturii române, interesat total de cel ce, în scurta lui viață, a fulgerat o lumină nepieritoare în constelația spiritualității noastre. Tot întrebân du-mă cum arăta Poetul, am ajuns, astfel, să imaginez eu însumi un Chip al lui. Iar cum rezultatul acelei strădanii nu m a mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în timp, nu o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat să refac trei ipostaze lăuntrice ale acestui destin singular de poet român. Un destin tragic, de excepție, atât în orizontul spiritualității noastre, cât și în cel al lumii. Așa am ajuns să mă gândesc, prin Eminescu, la Byron, Pușkin, Villon, poeți ce și-au plătit în același fel verva, zvâcnirea ideii, zbaterea inimii. Scenariul difuzat de Radio București are vreo legătura
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cercetări cu românii de peste hotare sunt încă foarte puține și ar trebui, chiar dacă este foarte târziu, să se întreprindă mult mai multe lucruri în acest sens. Felicitându-vă pentru tot ceea ce ați realizat până acum în acest domeniu deosebit al spiritualității românești, permiteți-mi să vă adresez o ultimă întrebare: Ce reprezintă pentru dumneavoastră recentul volum încununat cu unul din Premiile Academiei? 72 Folclorul copiilor e cartea vieții mele. Foarte mare parte din materialul adunat, începând de prin ’33-’34, l-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
așadar, nu imposibilul depășirii unei limite era un stimulent, ci imposibilul atingerii ei. „Încercarea“ limitei ca limită care trebuie atinsă este elementul dinamic al scenariului peratologic în momentul nașterii lui. Această marcă a începutului va rămâne o constantă în universul spiritualității eline, pe care o vom regăsi deopotrivă în gândirea cosmologică a presocraticilor, în conceptul aristotelic de prudență (phronesis), ca modalitate comportamentală care face din cunoașterea limitelor proprii un reper existențial suprem<ref id=”1”>Vezi, în acest sens, P. Aubenque
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
culturală. Existența sau studiile în Iași, după cum recunosc mulți români și străini, devin un privilegiu, transformă, dar și impun conduite și trasee profesionale demne de renumele orașului și al universităților sale. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” poartă emblema acestei bogate spiritualități contribuind, în cei aproape 170 de ani de existență, la formarea generațiilor de cărturari și savanți sau de absolvenți obișnuiți, care au avut un cuvânt greu de spus în istoria culturii și științei românești. Aici și-au desfășurat activitatea, ca
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]