8,296 matches
-
să scoată cheia de pe inel. Bătrânul încercă să-i explice: - Și-șifonier... În sa-salon... e o cutie! În vreme ce Felix se îndreptă înspre salon, Stănică se mișcă să-l urmeze și chiar făcuse semn acestuia că vine și el. Olimpia îi strică socoteala, fiindcă, fără nici un rost și fără să intuiască situația, îl invită să stea lângă ea, fapt care trezi atenția bolnavului. Stănică își întîrzie dispariția, ochind mereu ușa. Felix luă pe rând fiecare cutie a scrinului. Una era plină cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bâzâitul conversației mărunte, care se părea că tulbură pe bolnav, deoarece se mișca înspre perete. - Oare lui moșu, întrebă Aurica, cu gura plină, nu-i dămnimic de mîncare? - Nimic deocamdată, dimpotrivă, ar trebui... (doctorul lăsăfraza în gol). - Mâncarea prea multă strică, demonstră Stănică, bineînțeles, de la o anumită vârstă. Eu îmi mai dau zece ani de viață normală, și pe urmă, adio, mâncare, adio, femei! Abstinență totală. Călugării cum trăiesc? G. Călinescu - Domnule doctor, întrebă Aglae, am făcut injecții cu iod toată
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un doctor. Otilia aprobă din cap, cu puțină încredere. - Otilia, zise Felix, tu nu pui nici un temei în mine. Aispus că mă iubești și că ai fi gata să te căsătorești cu mine, când ai fi sigură că nu-mi strici viitorul. Poate n-ar fi momentul să-ți spun acum asta, dar în ce chip să-ți arăt devotamentul meu fără să te jignesc? Vreau să-ți fiu un logodnic, iar dacă vrei, numai un frate. Am văzut întîmplător că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-ți fiu un logodnic, iar dacă vrei, numai un frate. Am văzut întîmplător că am un venit de zece mii de lei pe an. Aproape n-aș mai avea nevoie să muncesc, dacă n-aș fi ambițios. Viitorul nu mi-l strici în nici un caz, fiindcă alături de tine aș munci și mai viguros. Vreau să ai încredere în mine, să nu te mai simți așa de singură. - Am încredere în tine, zise Otilia, dar mi-e milă de papa.Cu el am
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
plimbam cu doctorul Stratulat, pe care-l cunoaște Costache, era vorba să ne întîlnim pentru niște chestiuni! Ce întîmplare! Îngăduiți oare să-l aduc înăuntru? - L-a văzut domnul doctor Vasiliad! observă, moale și ostil, Olimpia. - În nici un caz nu strică un consult mai larg. Stratulat eprofesor universitar. Sper că nu vă jenează, se înclină moșierul, cu excesivă politețe, spre doctor. Pascalopol se duse să aducă pe Stratulat, în vreme ce Aglae făcea semn la ceilalți să strângă cărțile de joc. Figura severă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
opoziție, neștiind de existența banilor. Mi-a făgăduit, îți zic, dar știi cât e de greoi Costache, deși are inimă bună. Totuși am smuls un acont bun, încă o dată te rog să nu-i spui nimic lui, nici nimănui, altfel strici totul, am căpătat de la el o sută de mii de lei, cu însărcinarea de a-i pune la o bancă pe numele dumitale. Nu te vei folosi de ei, deocamdată, fiindcă dacă vede lumea că ai bani, intră numaidecât la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
picioarele cu frânghie, că pica de sus cu capul în jos. Mai des visa gândaci mulți, mari și negri. Când se culca după-amiază, vedea mereu un dric cu mulți cai trecând peste el. Deși la începutul lui noiembrie vremea se strică, și ploi mărunte, fumegoase întristară orașul, moș Costache, devenit tare din frică, își puse în gând să iasă din casă. Pentru asta avea nevoie de precauții mari, ca nimeni să nu-i fure banii. Găsi într-un dulap un fel
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
erau slăbite de vechime. Greutatea neașteptată așezată în mijlocul odăii îndoi grinzile sau le făcu să roadă pragurile de moloz pe care ședeau, încît după câteva zile dușumeaua devenise concavă și elastică, asemeni unei șele, și aderența zidului cu tavanul se stricase, lăsând un interstițiu curbat. Moș Costache se înfurie, declară pe meșteri "pu-pungași". Se iviră și conflicte bănești, bătrânul descoperind cu indignare că i se cere mai mult decât crezuse el că prevedea învoiala. Lucrătorii plecară nemulțumiți, înjurînd, iar moș Costache
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
juca? Saltă și tebucură, Sioane", zice Scriptura. La Sfânta taină a căsătoriei nu G. Călinescu dănțuim? Orice petrecere cinstită, cu suflet curat, este îngăduită omului. Mi se pare mie, Stănică, de nu mă-nșel, că ești de ăștia noi, care strică legea, îmbolnăviți de spurcăciunea ateismului. "Zis-a cel nebun întru inima sa: nu este Dumnezeu." Părintele mușcă dintr-o bucată de cașcaval, iar popa Țuică, partener obișnuit în astfel de nevinovate dialoguri sfinte, privi cu tristețe la ceașca goală de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mi-au căzut ochelarii de pe nas. Spune-mi, puică, n-ai mărturisit strîmb? n-ai călcat vreo făgăduință, care te-ai făgăduit lui Dumnezeu...? aș, de unde să faci tu de astea, găinușo, că ești crudă! Spune-mi, nu ți-ai stricat fecioria ta cu... hm... vorbă tare, asta e pentru bărbați, bogheana taichii, stai să vedem ce mai vine, mda! n-ai căzut cu cineva din rudenii, sau cu vreo oarecare față, sau cu cumătra ta? n-ai umblat cu femeie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
da. Felix luă pe Otilia în brațe și o năpădi cu sărutări, o învîrti prin odaie, o puse la loc, o bombardă din nou cu sărutări, în vreme ce fata își apăra obrajii cu amândouă palmele. - Pentru numele lui Dumnezeu, Felix, îmi strici tenul.Trebuie să stabilim o înțelegere în privința asta. G. Călinescu După ce Felix se mai liniști, Otilia zise, gînditoare: - Singurul lucru de care mă tem este că eu nu sunt laînălțimea ta, din punct de vedere sentimental. Da, te iubesc, dar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
neurmat deloc de ceilalți: - Domnule doctor, sunteți providența noastră, încă o dată ați săvârșit o minune, redîndu-ne pe bunul nostru unchi. Vă vom fi în veci recunoscători. ("Mama ta de pezevenghi, gândi Stănică, în sinea lui, te-a adus grecoteiul să strici viitorul meu!") - Bătrânul, explică Pascalopol doctorului, în trăsură, are o familie lacomă, care-l pândește pas cu pas, ca nu cumva să lase averea domnișoarei pe care ai văzut-o și care e fata lui vitregă, din a doua căsătorie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
căsătorit ele cu doi cărăbuși, probabil ca să le strălumineze ăia fofoloancele, ca pe niște vitrine. Și să crape de necaz alălalte fete de împărat care n-a întîlnit în viața lor cărăbuși. Dar eu crez că nu se merită, să strici vreun cărăbuș cu nestemate, pentru nici o coardă de împărat... Mai bine, dacă l-ai găsit, urci pe Stoian Militaru, faci la stânga, suni la numărul 245... 54 DANIEL BĂNULESCU pe tranșee! Asta, de groaza noastră, vede ea totul în roșu și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a trecut aiurea anul ăsta. Până o fi ne arăți unde stă madam Nicolici... Rar își descleșta Țaca gurița să mărturisească despre toate putorile, că nu le băga, neapărat, direct în viteza a IV-a. Ploile de împreunare i le stricară însă clămpănitul unui clopot, agitat cu bruschețe, de undeva din adâncurile de velur ale casei, ca de pe platforma unui tramvai cu cai. Dangăt de clopot, însoțit de o voce tăioasă, ce ar fi putut trece cu greu drept una de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
icoană. Casa neputinței lui va fi închinarea la muiere. An iute, acesta, probabil, în care îl vei apuca... ...Primăvară amestecată, cu nădejde de moină. Oamenii din case împărătești se vor schimba. Căldură în pântece la dobitoace. Gângănii puține... Viermii nu strică prea mult la grădini. Marea înțepenită între liniște, până ce o pasăre neobișnuită își va scoate puii deasupra ei. Și de la dânșii va zbura. Între oameni, gâlceavă și sfadă... În orașe, foamete și greutate... - Iar la taximetriști, buzunarele doldora și fofoloance
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
plasîndu-și, ca pe un pistolet, unul dintre interminabilele ei arătătoare la tâmplă, clănțăni șmecherește din buze, ca pentru a celebra că favoritul său rămăsese, și în fața morții, același șarmant țăcănit. - "Terțio: O ultimă dădăceală. Grija comună a testamentarilor de-a strica primele bucurii ale supraviețuitorilor. E o dădăceală neplăcută și înțeleaptă. Colecția mea de tablouri să nu părăsească Regatul. Dădăceală fiind, ești chiar obligat să n-o urmezi. Respect-o totuși, fiind în interesul nostru comun ca, donând imediat colecția guvernului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Păi, așteptam să observe și ea, să observe și pielea aia a ei, că atunci când ăla o bate, când îi prinde ca o fiară palma în ușă și strânge, că pielea, oricât ar fi de catifelată și de elastică, se strică. Umbla cu pielea stricată peste tot, de câte scatoalce, în față și la dos, căpătase și mai și susțineau amândoi că ăla o iubește. Păi, cum s-o iubească dacă o ținea atârnată de lustră cu capul în jos, când
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și ea, să observe și pielea aia a ei, că atunci când ăla o bate, când îi prinde ca o fiară palma în ușă și strânge, că pielea, oricât ar fi de catifelată și de elastică, se strică. Umbla cu pielea stricată peste tot, de câte scatoalce, în față și la dos, căpătase și mai și susțineau amândoi că ăla o iubește. Păi, cum s-o iubească dacă o ținea atârnată de lustră cu capul în jos, când nu-i găsea Carpați
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o iubea!" Am stat câteva bune minute s-ascult, dar nu se mai deslușea nici un glas. Am repetat. Am dus palmele pâlnie în jurul urechii și-am așteptat. Tot nimic. Cineva, nepriceput, trecuse cu șurubelnița prin mica noastră discuție și-o stricase. M-am sprijinit mai bine pe genunchi și am spus: "Fii atent! Nu ți-am cerut toată viața nimic. Când ai vrut TU, m-ai ajutat și când n-ai vrut, cine a fost să Ți se pună-mpotrivă?! Te-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
privind situația sa. Îi era clar că madam Nicolici, în afară de profesoară de română și de engleză, era și țicnită, însă atât de tare o zdruncinase vestea că el va deveni poet, încît i s-ar fi părut necuvincios să-i strice o așa mare bucurie din prima. El nu era necuviincios. Se răsuci prin pat și își îmbrăcă, în fața portiței, pe dedesubt, un maieu vernil și-o izmană culoarea oului de rață, cu cracii prea lungi, căreia îi îndoi, de două
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prima. El nu era necuviincios. Se răsuci prin pat și își îmbrăcă, în fața portiței, pe dedesubt, un maieu vernil și-o izmană culoarea oului de rață, cu cracii prea lungi, căreia îi îndoi, de două ori, manșetele. Perfect. Îi va strica totuși bucuria dintr-a doua. 370 DANIEL BĂNULESCU "Doinește numai de jale?... sau, din adâncul sufletului, doinește și de viață lungă?" "Ăă... Orișicum... Doinește cum îl poartă inspirația. E, să vedeți, un foarte mare artist..." "Ori așa ceva nu ne-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
am negat mult timp calitățile de romancier, considerîndu-l unul dintre cei mai importanți poeți de azi, fondator al senzaționalei triade nouăzeciste, alături de Cristian Popescu și Ioan Es. Pop. Din cauza primului său roman - Te pup în fund, Conducător iubit! - era să stric una dintre cele mai vechi (și puținele mele) prietenii. Simplul fapt că mi-am intitulat cronica "Daniel Bănulescu, poet" l-a făcut pe autor să nu-mi mai vorbească vreo șase luni. Aș risca și acum, afirmând că cel mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
La sfârșitul orei era femeia puternică pe care o știa, diriginta! A fost materia preferată a lui Victor, considerat pe drept chimistul clasei. În ultima perioadă, Stani s-a mutat în bancă cu Vasilică, iar Kemi cu Magi să nu strice tandemul. Diriginta nu le-a spus nimic nu mai ținea cont de toate amănuntele. Își descoperise talente ascunse de epigramist, dar ca în orice lucru în viață, exista concurența. Vasilică îl admira pentru dibăcia cu care găsea rimele la epigrame
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
voi de altfel dar ce vroiați să faceți cu ea ? - Îi puneam un cearșaf în cap și ne făceam treaba! găsește repede soluția un coleg. A dat din mână a lehamite, dar colegii toată ziua lau acuzat că le-a stricat ploile. Au dat chiar și cu miresme prin clasă, însă doamna profesoară de istorie Martinov a simțit ceva necurat și a plecat amenințând că îi va spune dirigintei. Era alergică la arome, mai ales la cele parfumate din abundență iar
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
nu apăruse. Ea și Malvina parcă și-au dat întâlnire la o oră fixată, au apărut din direcții diferite în același timp. Flora a venit cu o rochie asemănătoare cu cea din seara precedentă; se gândea zâmbind că își va strica toată garderoba dacă continuă să o schimbe în fiecare seară; le hărtănesc când le aruncă în jurul lor și le fac într-un hal fără de hal, însă se pare că fetei nu-i păsa. S-au așezat direct pe trotuar
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]