5,297 matches
-
statut de constrângere de care drepturile de proprietate s-au bucurat În era statelor-națiune? Va trebui să Începem cu regândirea termenului cetățenie. În mod tradițional, drepturile de care oamenii se bucurau decurgeau din statutul lor de cetățeni ai unei țări suverane. În anii recenți totuși dreptul statului de a conferi cetățenia și de a fi arbitrul final al drepturilor fiecărui cetățean, a fost erodat În mod continuu. Răspândirea identităților multiple a slăbit În mod semnificativ hegemonia statului asupra cetățenilor. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
universale. Carta Tribunalului Militar Internațional care a guvernat procesul criminalilor de război de la Nuremberg, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a fost prima Înțelegere guvernamentală multilaterală care recunoștea drepturile și Îndatoririle Într-o comunitate morală care transcende statele suverane. Statele Unite ale Americii și aliații săi i-au judecat pe criminalii de război naziști pentru „crime Împotriva umanității”. În timp ce oficialii naziști argumentau că ei nu au făcut altceva decât să urmeze ordinele guvernului și nu puteau fi puși sub acuzare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
doilea război mondial, majoritatea țărilor subscriau la doctrina Hobbesiană conform căreia comportamentul uman era, prin Însăși natura lui, agresiv și lacom și, prin urmare, dacă nu era controlat ducea la un război „al tuturor Împotriva tuturor”. Numai stabilind o autoritate suverană care să impună o voință unică și unificată, asupra oamenilor se poate reduce violența și asigura progresul material. Relații asemănătoare există Între state. Prin urmare, singurul mod de a menține pacea era sau ca o țară să obțină hegemonia și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Îngrijorați că teroriștii ar putea intra În posesia armelor de distrugere În masă și ar putea lovi acolo unde vor, Guvernul Statelor Unite ale Americii a spus că nu are altă soluție decât să determine În mod unilateral, dacă este necesar, când drepturile suverane ale Statelor Unite ale Americii sunt În pericol și să acționeze În mod corespunzător fără a trebui să se consulte sau să primească aprobarea anterioară a altor guverne. În virtutea noii politici, Statele Unite ale Americii Își asuma deplina libertate de acțiune să invadeze orice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o organizație internațională”26. Mulți membrii ai Guvernului Statelor Unite ale Americii nu subscriu la o asemenea retorică Înfierbântată. Totuși, realitatea este aceea că doctrina Bush, dacă este dusă la extrem, trece toate Înțelegerile și angajamentele internaționale Într-un plan secundar față de dreptul suveran de a fi arbitrul final al acțiunilor țării. Viziuni divergente asupra lumii Politica externă a Statelor Unite ale Americii este la o distanță de ani lumină față de cea a celor douăzeci și cinci de state care formează Uniunea Europeană. Aceste țări s-au eliberat Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vis Împărtășit de majoritatea europenilor. Cui Îi datorăm În ultimă instanță loialitate? Unde rezidă autoritatea În lumea globalizată? Statele Unite ale Americii se reîntorc la o epoca anterioară În care supunerea este datorată statului-națiune, iar autoritatea finală este deținută de guvernul suveran. Statul conferă totalitatea drepturilor cetățenilor și determină rolul națiunii În comunitatea internațională. Nu există o autoritate superioară. În interiorul statului-națiune, oamenilor li se acordă drepturi civile, politice și sociale, care le permit să obțină proprietăți și să caute fericirea. Visul european
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care le permit să obțină proprietăți și să caute fericirea. Visul european este mult mai cosmopolitan. În timp ce statele Uniunea Europeană dețin o cantitate mică de suveranitate, cetățenii lor sunt de asemenea legați prin drepturile universale ale omului, care subminează prerogativele statului suveran. Dacă doctrina americană a suveranității absolute triumfa, Întreaga noțiune a drepturilor universale omului, Însăși edificiul pe care visul european este construit, s-ar prăbuși. Drepturile universale ale omului sunt o ipocrizie Într-o lume În care statul deține autoritatea supremă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cazul infracțiunilor comise de minori. El se oprește cu atenție și asupra interdicției care, conform art. 439 Cod. civ., putea fi făcută pe bază de "suverani apreciatori" (judecători). Nu se pare oare spune Zosin prea scoborâtă din altă sferă această suverană apreciere și că-i mai omenește, mai pământesc și totodată mai util și mai drept a nu se trece peste părerea experților, singura ce în cazul special s-ar putea socoti suverană?"105 El se pronunță, de asemenea, pentru utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ecleziastice sau, mai exact, erau realizate cu acel cântec ce zilnic era în mâinile muzicienilor, adică melodia gregoriană. Noile posibilități tehnico-expresive au fost încredințate mai întâi profesioniștilor din schola și ulterior din capelele muzicale, care s-au născut în timpul prezenței suveranului pontif la Avignon (1305-1377) și se vor răspândi în întreaga Europă, atingând maxima dezvoltare între secolele XV și XVI. În fața acestor inovații, din punct de vedere interpretativ, cântecul gregorian a trebuit să sufere inevitabile urmări. Monodia a fost pusă în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Independență subliniază semnificația istorică remarcabilă a ambelor acțiuni și a hotărârilor adoptate în 1989-1991, într-un context internațional favorabil afirmării dreptului popoarelor la autodeterminare. În virtutea acestui drept, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi, Republica Moldova era proclamată „stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Declarația garanta exercitarea drepturilor și libertăților democratice pentru toți
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la Hotin și până la Cetatea Albă, erau bine determinate și fixate”. În acel sfârșit de veac s-a stabilit o ordine de drept internă, necesară statului, iar înființarea Mitropoliei Moldovei în anul precedent, 1386, a exprimat consolidarea statutului de stat suveran, statut care se exercita prin persoana domnului. Urmașul lui Petru I, Roman I, a desăvârșit unitatea teritorială a Moldovei. În hrisovul din 30 martie 1392, el se intitula „Marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cele mai tragice perioade n-au pierdut nădejdea de a reveni, de a renaște, de a reafirma Statul lor Moldovenesc. Cea mai grăitoare dovadă că «statul lor este garanția dezvoltării optime a unui popor» îl constituie însăși Republica Moldova - un stat suveran și independent”. Ne întâlnim în paginile următoare și cu alte asemenea afirmații și „judecăți de valoare” referitoare la „destinul” politic al teritoriului carpato-nistrean, scos în afara spațiului românesc, rupt de adevăratul destin, democratic și european, al națiunii române în ansamblul său
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acum „epopeea basarabeană”, contrar voinței naționale exprimată în 1918. „Trăsătura distinctivă pe care evenimentele din anul 1940 se deosebesc de evenimentele anului 1918 este doar aceea că în anul 1940 s-a ajuns la o înțelegere între cele două state suverane [...], pe când în anul 1918 un asemenea acord n-a fost realizat, ceea ce din punct de vedere al dreptului internațional poartă calificativul de «acaparare de teritorii» și constituie un act nelegitim”. În epoca modernă, prin „proclamarea Republicii democratice la 2.12
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de către „Sfatul Țării”, adunare națională, legislativă a Republicii Moldovenești din Basarabia. Această adunare emană din voința națiunii și se găsește a avea astfel aceeași origine ca Rada centrală ucraineană, ea reprezintă în consecință, la fel ca și Rada, o putere suverană care îi dă dreptul să ia hotărâri definitive și de aceeași importanță pentru popoarele Basarabiei, ca acelea ale Radei pentru popoarele Ucrainei. Toate naționalitățile Basarabiei fiind reprezentate în „Sfatul Țării”, în proporția necesară importanței lor economice, minoritățile trebuie să se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, și schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991; PORNIND de la declarația suveranității Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, și de la faptul că populația Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menținerii U.R.S.S.: ȚINÂND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa și în lumea de democratizare, de afirmare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
al săvîrșirii unui act de justiție, în cocordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE. În calitatea sa de STAT SUVERAN ȘI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE. În calitatea sa de STAT SUVERAN ȘI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA: SOLICITĂ tuturor statelor și guvernelor lumii recunoașterea independenței sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al republicii, și își exprimă dorința de a stabili relații politice, economice, culturale și în alte domenii de interes
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Arhivelor Statului din București, a tipărit diferite documente istorice. Din 1866 îl va adăposti în casa sa pe D. Bolintineanu, pe care îl va îngriji cu devotament în timpul bolii. La începuturi prezent în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Popolul suveran” (unde va fi, în absența lui D. Bolintineanu, și redactor responsabil) și „Învățătorul satului”, mai târziu colaborează la „Românul”, „Albina Pindului”. În 1859 intenționa să scoată un dicționar istoric și geografic al României, după un an fondează împreună cu Carol Popp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
Catilina, București, 1875. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 46; Rosetti, Dicț. cont., 202; Encicl. rom., III, 1263-1264; D. Bolintineanu, Scrisori din exil, NRL, 1909, 463-471, 514-519; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 63-64; Alexandru Zanne, DML, I, 132; Teodor Vârgolici, D. Bolintineanu la „Popolul suveran”, RITL, 1969, 1; Christina Zanne, Alexandru Zanne și „Popolul suveran”, RL, 1973, 25; Dicț. lit. 1900, 933. L. Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
Dicț. cont., 202; Encicl. rom., III, 1263-1264; D. Bolintineanu, Scrisori din exil, NRL, 1909, 463-471, 514-519; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 63-64; Alexandru Zanne, DML, I, 132; Teodor Vârgolici, D. Bolintineanu la „Popolul suveran”, RITL, 1969, 1; Christina Zanne, Alexandru Zanne și „Popolul suveran”, RL, 1973, 25; Dicț. lit. 1900, 933. L. Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
model trans-individual. în Grecia veche, eleutheria pare să aibă, potrivit etimologiei sale, două dominante semantice. Ea exprimă, pe de o parte, ideea de alegere pusă în relație cu voința. în limitele condiției umane și ale legilor cetății, voința omului e suverană, neconstrînsă, nestînjenită în opțiunile ei. Libertatea revine la a merge unde vrei (Sofocle, în Antigona, versurile 444-445 ; Epictet, Lucrețiu), la a-ți orîndui propriul fel de viață, după cum îți e pe plac, cel puțin în regimul democratic (Republica, 557b și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
praguri mobilizatoare ale unei nesfîrșite transcenderi. Autorii creștini au folosit numeroase imagini simbolice pentru a caracteriza trăsăturile acestei libertăți : a) faptul că ea reprezintă o individ în totalitatea lui, identificînd interesele diferitelor lui aspecte, numai ele sînt cu adevărat autonome, suverane, neavînd de dat seamă nici unei instanțe străine, exterioare. depășire de sine a umanului prin adeziunea la Principiul lui infinit ; b) faptul că Principiul este cel care își manifestă în om libertatea și îl face capabil de ea ; c) faptul că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a laicizat dinamica istoriei, politica i-a legiferat autonomia față de transcendent, iar științele aplicate și tehnologia au accelerat această dinamică prin rezultatele lor. Toată umanitatea trebuia să ajungă la o civilizație de tip occidental modern, în care rațiunea omului e suverană, în care omul e pe deplin în stare să aibă grijă de destinul lui. Dogma privind evoluția liniară a istoriei se regăsește pînă tîrziu, în teoriile secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noastre pluraliste. Dar acest prestigiu e pus astăzi la dispoziția subiectului uman. Individului îi este recunoscut dreptul de a-și forma singur o concepție (eventual coerentă) despre lume, de a produce o reprezentare unitară a realului, de a fi athanorul suveran de elaborare a sensurilor. Prestigiul unității rămîne un dat atît de natural, încît individul de oriunde și oricînd nu se poate împiedica să nu se comporte ca un centru : să observe și să judece realul ca și cum ar fi în centrul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a dezobișnuit să o portretizăm recurgînd la analogii directe, care să o învestească cu atributele magnificenței, forței, dominației, legii. Luînd această stare de fapt ca pe un material simbolic, am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului polar, suveran față de mișcările lumii și totodată prezent în interiorul ei sub un chip discret, slab, străin, care nu face uz de prestigiu, de putere, de categoriile pozitive și, în fond, pozitiviste ale mentalității comune. Am putea presimți, pe această linie, paradoxul Principiului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]