5,450 matches
-
a petrecut acolo, În timpul de atunci. La toate ne oprim, ne Închinăm, atingem locul și sărutăm. Și iată-ne ajunși la Biserica Sfântului Mormânt al Domnului. Ne oprim puțin În curtea ei. Privim biserica, curtea și zidurile. Toate spun câte ceva tainic. E atât de sfințitor, Înălțător și transformator, că nu te mai saturi de privit și n-ai mai pleca. Am privit coloana care este crăpată venind Sfânta Lumină Întâi la cei din curte, apoi la cei din biserică. La intrarea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
trei coloane acolo, aproape lipite una de cealaltă, și cea din mijloc e crăpată. Apoi am intrat În biserică. Ne-am oprit la Piatra Ungerii, la vreo 3 m după intrarea În biserică. Cu smerenie am Îngenuncheat, m-am Închinat tainic, am sărutat și am plecat. Urc treptele Golgotei. Sunt cam multișoare. Aveam emoții mari și nu le-am numărat. Azi Îmi pare rău că nu le-am numărat. Ajung sus pe trepte la Golgota. Acolo te cuprinde o sfială, o
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pare rău că nu le-am numărat. Ajung sus pe trepte la Golgota. Acolo te cuprinde o sfială, o tristețe, o durere de nedescris. Vezi Locul unde L-au pironit pe Cruce pe Domnul. Îngenunchezi, săruți Mâinile Întinse, Îți spui tainic ce ai pe suflet și lași În Mâna Domnului toate. Îți spui durerile și dorințele, pomenești pe toți cei din familie, pe prieteni și pe dușmani, te rogi ca Domnul să ne dea ceea ce ne lipsește și ne trebuie la
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
tot felul, de aceea e greu să trăiești În zilele acestea. N-avem credință, n-avem frică de Dumnezeu. Am uitat Poruncile Lui. Să mergem pe Golgota cu inima și sufletul să vedem cum Sângerează și astăzi și ne cheamă tainic pe toți! Să vedem Suferința și Durerea fără de margini! Sângele care curge și astăzi pe Golgota se roagă la Tatăl pentru noi toți: „Iartă-i, că nu știu ce fac!”. Dar ca să știm ce facem putem merge la Izvor, la Sfânta Liturghie
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
altarul ortodox, că e alăturat de cel catolic. Vezi pe Domnul pe Cruce și Sfânta Maică lângă El iar de cealaltă parte este Sf. Ioan Evanghelistul. Este mare Întristare ce poți vedea. Este totul din aur. Am Îngenuncheat rugându-ne tainic, am privit stânca, am atins-o prin acea rozetă de aur special făcută. Am privit cu duioșie și smerenie pe Domnul și Sfânta Mamă, parcă i-am Îmbrățișat cu inima, cu sufletul. Ei mi-au dat ceva tainic: Întărire și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
rugându-ne tainic, am privit stânca, am atins-o prin acea rozetă de aur special făcută. Am privit cu duioșie și smerenie pe Domnul și Sfânta Mamă, parcă i-am Îmbrățișat cu inima, cu sufletul. Ei mi-au dat ceva tainic: Întărire și sfințenie. Nimeni nu-mi poate lua ce mi-au dat mie personal, este al meu și simt ceva bun. Eu mă bucur, dar bucurați-vă cu mine și voi că veți simți acel fior al Duhului care vine
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mie personal, este al meu și simt ceva bun. Eu mă bucur, dar bucurați-vă cu mine și voi că veți simți acel fior al Duhului care vine În inimile tuturor celor care se bucură de El și-L primesc tainic. Un preot mi-a dat niște ulei de la candelele care ard. E ca o binecuvântare. Cu aceste bucurii și emoții cobor treptele Golgotei și mă opresc la Locul unde a leșinat Maica Domnului. E aproape, la câțiva metri. Este frumos
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
că ar fi cel de la ușa mormântului. Am mai privit cu multă uimire la tot ce te Înconjoară În această măreață 156 biserică. A Încăput Dumnezeirea și tot pământul În ea. Deși Dumnezeu este de necuprins, dar și cuprins. E tainic acest Cuvânt și greu de Înțeles. Nu toți pot să-L Înțeleagă. Eu Lam Înțeles, așa a vrut El, și L-am simțit În mine, În inima mea. Slavă Lui pentru toate câte mi-a dat și câte mi s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și de mine, că eu milă n-am prea avut de la mulți oameni. Fiul ei, Domnul Iisus Hristos m-a bucurat și pe mine ca și pe mironosițele femei când le-a zis: „Nu mai plângeți!”. Și mie Îmi spunea tainic: „Ai reușit! Am fost cu tine pentru că M-ai chemat să te ajut. În toate.” În toate, El a fost ajutorul meu. De aceea plâng de multe ori și acum când scriu aceste rânduri cum S-a Îndurat Milostivul Dumnezeu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
te-o vedea Te cunoaște-n turma Sa! Așa fraților, surori, Că pământul cel cu flori E Sufletele celor ce dorm. Și ne așteaptă-n veșnicie... Cu Iisus În Bucurie! Glas Divin 09.03.2006 Aud clopotul bătând Ne cheamă tainic să venim Să ne uimim cu toți În cor Ca să cântăm și să Slăvim „Jertfa“ ce se frânge... Pe altarul Divin Și mii de glasuri Se unesc În slăvi Cu Îngerii-mpreună Și cete preoțești Și mii de credincioși Ei
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și pământ Este un mare legământ! Biserica Vovidenia 02.12.2012 A Sfintei Marii Cuvinte de Slavă Lui Dumnezeu aducea! Și Maicii Preacurată Și la toți Sfinții laolaltă! Mulțime de lume venea De umplea curtea și Biserica! Din Cer un tainic izvor, De Lumină ne Învăluia. Din glasul părintelui ieșea! Pe mulți ne transforma Ce mare Taină! Părintele ne-a spus: Ca să-L urmăm pe Iisus! Prin viață cu griji și nevoi Iisus este cu noi! Să nu dăm Înapoi Maica
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lumea asta să trăiești Jertfește-l numai pentru Suflet Și lasă grijile lumești! Un singur an, s-au jumătate O lună poate ți-a rămas S-au numai ziua cea de azi! Ba, poate chiar numai un Ceas ! Pe cât de tainic se arată Hotarul vieții pe pământ, Cu atât să-ți pară drumul Ce duce până la mormânt Să! Nu mai cauți la plăcere Prietenilor Trecători Căci ei nu pot să te ajute Atunci când va fi să mori! Prieteni buni, să ai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
atingea pământul când Îl ducea Iuda fără milă. Acum mieluțul era În brațele Domnului Iisus era liniștit și se priveau unul pe celălalt. Domnul Iisus l-a mângâiat apoi l-a sărutat pe boticul lui roz și i-a spus tainic... Azi tu (te jertfeștiă Mâine Eu! și l-a dat să-l pregătească. Nimeni din ucenici nu a vrut să-l taie pe mieluț că le era milă, Iuda a Înșfăcat cuțitul și mieluțul și la tăiat cu mândrie și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Așează... Doamne ce frumusețe era...În glasul clopotelor și lumea cânta, era pe Înserate. Se contopeau Cerul și Pământul, Îngerii și oamenii. Era ceva care ne transforma, o lucrare lăuntrică. Priveai lumea, pe fețele lor tăcute și luminoase, spunea ceva tainic...ochii abia mai puteau ascunde la unii lacrimile. Te trădau, te făcea să privești În tăcere, În taină. Toate vorbeau tainic, aștepta ceva... După ce se s-a Înconjurat biserica cu Icoana Sf Antimis...adică a punerii În mormânt a Domnului
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
oamenii. Era ceva care ne transforma, o lucrare lăuntrică. Priveai lumea, pe fețele lor tăcute și luminoase, spunea ceva tainic...ochii abia mai puteau ascunde la unii lacrimile. Te trădau, te făcea să privești În tăcere, În taină. Toate vorbeau tainic, aștepta ceva... După ce se s-a Înconjurat biserica cu Icoana Sf Antimis...adică a punerii În mormânt a Domnului Iisus(Îngropareaă. Am intrat cu toții În Sf. Biserică cu lumânările de acum stinse(că S-a Înmormântată Părintele a citit rugăciuni
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
veneau foarte mulți. fiecare purta ceva măreț În suflet. Iată ne apropiem cu pași repezi de miezul nopții! Biserica și curtea sunt pline de lume de toate vârstele... parcă mai Întinerisem toți, purtăm și așteptăm cu mult suflet momentul(Sacru)...tainic... Iar preoții și ei trei la număr(Sf. Treime) Îmbrăcați În veșminte albe cu lumânări aprinse În mâini În glasul clopotelor răsunau Împreuna cu glasul preoților ca un fir de bucurie ne trecea pe toți...veniți de primiți Lumină de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu câțiva prieteni viitori Nobel (Unna Fielding, Harzis) premiu care nu i-a putut fi acordat și lui Popa, care murise -, a pus în valoare importanța capitală, nebănuită până atunci, a vascularizației porthipofizare, cheie a cifrului endocrin. Aceeași temperatură interioară, tainică lumină a ființei sale complexe, l-a purtat spre o operă culturală remarcabilă, în capul cărei opere se înscrie, fără îndoială, celebra "Însemnări ieșene" (revistă acum, recent, resuscitată). Aceeași combustie luminoasă l-a împins la acte de curaj considerat, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca pe ceara fierbinte pentru a nu se mai șterge. Am ajuns aproape la capătul cărărei. Când mă uit îndărăpt la calea ce am străbătut și la atâta amar de vreme rămasă în urmă, ruptă din existența mea, simt o tainică emoțiune văzând marea prefacere ce a luat țara în acest răstimp. În cincizeci de ani, ce par mulți în viața unui om, dar cari nu sunt decât un fulger sclipitor în viața unui popor, toate s-au schimbat din temelie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe rând, copil tânăr, naiv, căruia toate îi surâdeau; apoi om matur încărcat cu ceva experiență, dar ușurat de multe iluziuni și în fine încărunțit, împresurat de griji, dus când lin, când furtunos pe oceanul lumei, dar dus implacabil spre tainicul țărm. Reînviind în mintea mea fazele prin care am trecut, mă repun în starea sufletească din acele timpuri; resimt încă o dată emoțiunile, durerile, bucuriile ce au zguduit atunci ființa mea, și aceasta întoarcere retrospectivă este pentru mine cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aici, stăpâne, gata să-ți dau ajutor, Și vânatul ce împușca-vei să-l aduc l-al tău picior. Condus, deci, de-al meu tovarăș, urmărita-m în sudoare Vietățile viclene pe la miriști, prin mohoare; Când și când în cuibul tainic pitpalacul se vestea; Mierla-n frunză mistuită când și când îi răspundea. Iată că, ajuns pe-o culme, eu mă uit și văd în larg Pănă-n zări nemărginite a cămpiilor prelarg. Păduri, râuri, lanuri, sate, toate mi se-nfățișează Liniștite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe noroc. Mai mă-ncumătam pământul pe un umăr să-l râdic Și în dărnicia-mi, viața mi-aș fi dat-o pe nimic. Iată că-ntr-o zi, amice, într-o zi m-am deșteptat Că în inimă un vierme tainic mi s-a furișat, Și cu toată voinicia-mi, mă simții adânc rănit Perdui voia mea cea bună, obiceiul de dormit, Ș-atunci... te-ntâlnii pe tine, călător pe-aceeaș cale, Amândoi în sânul nostru ascundeam aceeași jale, Jale nu, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
este astăzi compus din membri cu totul noi. Și acum când îmi întorc gândul spre cele trecute, când îmi amintesc oarele de adevărat repaos sufletesc petrecute în atmosfera senină a întrunirilor noastre literare din timpul tinereții, mărturisesc că simt o tainică strângere de inimă. Între multe episoade din viața noastră literară de atunci, descrise cu mult spirit de Panu, îmi aduc mai ales aminte cu o nespusă plăcere cum Eminescu, Creangă și eu mergeam regulat în fiecare zi după prânz la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lanuri de porumb și ovese, cu dumbrăvi pline de vietăți, se deștepta acum din somn și din sânul ei se înălța spre ceri prin ciripitul a mii de păseri, prin țârâitul a milioane de insecte, un concert de glasuri, o tainică simfonie, pentru a sărbători binefăcătoarea lumină ce se revarsă asupra pământului. Soarele, după ce a înveselit alte meleaguri, alte popoare, se ivea acum măreț la orizon într-un noian de raze de care parcă se aprinsese bolta cerului, iar pe firele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
același. Din contra, în uniformitatea ei aparentă, marea e infinit de variată. Necontenit își schimbă coloarele după oareel zilei, necontenit își schimbă fața după adierile vântului; acum e lină, drăgălașă, ademenitoare, dulce culcuș de sirene, care-ți deșteaptă doruri de tainice voluptăți, acum e iritată, dezlănțuită, turbată de parcă-ți prevestește sfârșitul lumii; și, necontenit, după capriciile ei îți sugerează alte gânduri, îți spune altă poveste, îți cântă altă simfonie. Răsăritul și asfințitul soarelui, lumina lunei, sclipitul stelelor, fosforescențile nopții produc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iubesc. Și câmpiile, și grădinele, și satele, și târgurile noastre n-or fi ca acele din străinătate; vor fi păstrând poate urme de vechea lor sălbătăcie, dar îmi par frumoase, fiindcă sunt ale noastre. Însuși sălbătăcia lor mă farmecă. Nu știu ce tainice lanșuri mă leagă de ele și îmi dau conștiința că nicăiurea nu voi fi mai bine ca aici ep acest pământ, muncit și aparat de bravii noștri premergători. O! Parcă văd pe multe fețe de-ale tinerilor noștri din școala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]