6,034 matches
-
țării, de exemplu liliacul ardelenesc (Siringa josikea), întâlnit doar în nordul Munților Apuseni, sau castanul dulce, în Depresiunea Baia Mare; - speciile de arbori cu vârstă și dimensiuni impresionante cum sunt, spre exemplu, Stejarii seculari de la Cristianul (Brașov), ș.a.; Garofița Pietrei Craiului Teiul lui Eminescu b) existența unor „arii protejate”, de exemplu, Codrii Seculari de la Slătioara (Masivul Rarău), Pădurea Letea („Hasmacul Mare”) ș.a.; c) asocierea unor arbori cu momente sau personalități din istoria și cultura națională. Cele mai cunoscute sunt Teiul lui Eminescu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Pietrei Craiului Teiul lui Eminescu b) existența unor „arii protejate”, de exemplu, Codrii Seculari de la Slătioara (Masivul Rarău), Pădurea Letea („Hasmacul Mare”) ș.a.; c) asocierea unor arbori cu momente sau personalități din istoria și cultura națională. Cele mai cunoscute sunt Teiul lui Eminescu și Plopii fără soț (Iași), Gorunul lui Horea (Țebea), Stejarul Unirii (Roman), ș.a.; d) sărbătorirea unor etape în dezvoltarea vegetației constituie prilej de polarizare a turiștilor în cadrul anumitor manifestări sociale, intrate în conștiința populației din unele locuri, cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
soț (Iași), Gorunul lui Horea (Țebea), Stejarul Unirii (Roman), ș.a.; d) sărbătorirea unor etape în dezvoltarea vegetației constituie prilej de polarizare a turiștilor în cadrul anumitor manifestări sociale, intrate în conștiința populației din unele locuri, cu ocazia înfloririi liliacului, narciselor, salcâmului, teiului etc.. Cea mai reprezentativă formațiune vegetală o reprezintă pădurea. Ea transmite o influență binefăcătoare asupra stării generale a organismului prin efectul calmant, prin varietatea culorii și prin muzicalitatea sa. Atractivitatea pădurii sporește prin topoclimatul specific, cu umezeală mai mare, temperaturi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
conștiința populației din acele locuri. Se remarcă: înflorirea liliacului la Ponoare (în Podișul Mehedinți), înflorirea bujorului (în Fânațele Clujului), înflorirea narciselor în Poiana Narciselor (Munții Apuseni) sau la Dumbrava Vadului (Brașov), sărbătoarea salcâmului în unele localități de pe Valea Dunării, sărbătoarea teiului, recoltarea castanelor etc.. Se adaugă, sărbătorile prilejuite de anumite activități specifice unor comunități, precum Sâmbra oilor, în Maramureș, pe 3 mai ș.a.. 2. Târgurile sunt activități comerciale desfășurate la date fixe (săptămânale, lunare, anuale), desfășurat la București ce atrag turiștii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o geografie incertă, undeva între o regiune din Africa și un stat caucazian. Nu mă gândeam nici o clipă că ecuatorul acestei lumi trece deopotrivă prin România. Cartierul Cotroceni, cărțile mele, prietenii mei, masa la care scriam, iubirile mele, parfumul de tei care îmi intra în odaie la sfârșit de mai însoțindu-mi de fiecare dată "ziua de naștere" ― cădeau ca o perdea groasă de fum peste privirea și înțelegerea mea. Văzută dintre pereții de vată ai vieții mele, România ― nu exista
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
claca după primul an. Erau mulți care renunțau și se întorceau acasă. Aș fi făcut, neîndoielnic, parte dintre ei. Fiul meu avea însă câteva atuuri față de mine. El nu crescuse în Cotroceni, înconjurat de o familie numeroasă, și parfumul de tei nu-l îmbăta an de an, la sfârșit de mai, de câte ori era ziua lui. Când a plecat din România, lăsa în urmă un apartament de bloc din Șoseaua Iancului în care vara te sufocai, un lift sordid cu geamul veșnic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile Vestice, la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița. Etajul fagului- Fagul reprezintă o specie principală în Munții Banatului. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte[ Ulmus Montana], paltinul[Acer pseudoplatanus], iar în partea superioară se
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Fiind legate de arealele cu relief accidentat, litosolurile sunt prezente în toate unitățile de soluri din munte, evoluând în funcție de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe versanții foarte puternic înclinați se asociază cu stâncărie și grohotișuri (Dealul Viilor, Dealul Teiul Moșului în bazinul Ieșelniței, Dealul Streneac în bazinul Liuborajdei). Litosoluri apar pe versanții abrupți dinspre valea Dunării ai Munților Locvei între Baziaș și Divici, ai Munților Almăj între Cozla și Ieșelnița, precum și la Porțile de Fier sau pe unele văi
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de duminică până marți. Tradiția spune că înainte ,în dimineața Rusaliilor, prima zi de nedeie după măturatul drumului, ferestrele caselor erau împodobite cu pături Țesute în casă< ponevi> și <perini> lucrate manual. Tot atunci se puneau crengi de nuc sau tei și cine vroia sădea chiar și câte o creangă mare în fața casei.Din acest obicei nu s-a mai păstrat decât acela de a pune frunze de nuc în ferestrele caselor.Un alt obicei care cu ocazia nedeii s-a
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ei, dăscălimea era de-a binelea gratulată, cu flori și premii, c-un cuvânt de slavă pentru munca ei, de cele mai multe ori - răbdătoare și anonimă. La Ziua Învățătorului. Omagiu pururea Domnului Trandafir. Carevasăzică... Îmi place Iunie, zău !, pentru că e luna teilor înfloriți și soroc de moarte la Eminescu. Acum, altă făină se macină la moară. Lumea e grăbită, tonul repezit. Luciditatea și înțelepciunea - în avarie. Iar dacă nu ții pasul cu Istoria, riști să rămâi de căruță... Glose și... note Noua
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Mai curînd chestia cu cărămida, am zis eu, cu toate că n-am eliminat cu totul ipoteza Încălzelii. — Atunci Înseamnă că problema trebuiește luată În serios. Bată-te Dumnezeu să te bată... Hai, stai jos și-o să-ți fac un ceai de tei. Ne-am așezat la masa din spatele prăvăliei, Înconjurați de cărți și de tăcere. Orașul dormea, iar librăria părea o corabie În derivă, pe un ocean de pace și de Întuneric. Fermín Îmi Întinse o ceașcă aburindă și Îmi zîmbi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
șaizeci de copeici un obiect cu mânerul din corn de cerb. Ciudatul și teribilul demon se agățase definitiv de el și nu mai voia să-l lase în pace. Acest demon îi șoptise în Grădina de Vară, când stătea sub tei, cufundat în gândurile lui, că, dacă Rogojin ține atât de mult să-l urmărească de dimineață pas cu pas, atunci, dându-și seama că nu pleacă la Pavlovsk (ceea ce, desigur, ar fi fost o descoperire fatală pentru Rogojin), acesta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cerul coboară printre noi” și patria devine ,,Soarele umblă prin păduri verzi”, ,,Legenda umbrei de fildeș stă uitată În cerul Înfricoșat”. Cât privește ,,Vânătorii de umbre/ Din codrii furtunii/ Le aruncă dincolo de timp/ Aurul topit În rănile cerului” (Lacrima Ironică); ,, Teiul din Copou este plin de stele” (Oră de istorie literară); Liniștea prin umbră de luna” (Tremurul nopții). Despre poezia lui Alexandru Malin Tăcu are cuvinte de Înaripare și scriitorul Aurel Ștefanachi care, la ,,Călătorul profund” Își intitulează tabletă simplu: ,,Sandu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
că un trandafir albastru de câmp. Avea numai 17 ani! Poezia abia Îl atinsese cu aripa, Înfiorându-l de moarte!” Și reda un buchet din creația celui adormit Intru liniște: ,,Umbrele copacilor strălucesc În stele Diminețile se gandesc la oglinzi Teiul din Copou Este un om minune, al lumii Întregi Florile au adormit de liniște Peste Iași trec poeziile Ca niște vulturi. Poezia În facsimil În voia pădurii curg căi de azur Și apele chiue-n crengi că o nuntă Fulgera tropot
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de tânărul Malin Tăcu, elev, poet premiat, demonstrează că, dacă trăia, avea să cocheteze și cu jurnalistică: În viața culturală a Iașului, de curând, a avut loc un eveniment de primă importantă: Centrul Expozițional ,,Mihai Eminescu”, În Grădina Copou, lângă teiul cel elegiac. Însoțit de parfumul teilor și limpezimea unei dimineți de iunie, am pornit cu sufletul curat să port un dialog cu Dumitru Grumăzescu, mentor al acestei instituții și posesorul al celei mai mari colecții Eminescu, expusă aici. Impresionat de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
premiat, demonstrează că, dacă trăia, avea să cocheteze și cu jurnalistică: În viața culturală a Iașului, de curând, a avut loc un eveniment de primă importantă: Centrul Expozițional ,,Mihai Eminescu”, În Grădina Copou, lângă teiul cel elegiac. Însoțit de parfumul teilor și limpezimea unei dimineți de iunie, am pornit cu sufletul curat să port un dialog cu Dumitru Grumăzescu, mentor al acestei instituții și posesorul al celei mai mari colecții Eminescu, expusă aici. Impresionat de ceea ce am văzut, am Început să
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ieșenii, poate Întreaga societate românească, pierduse nu numai un om ci și un poet În formare, făcând ca pe obrajii multora să se mai Înșiruie alte lacrimi, publicând necrologul pomenit Într-un capitol anterior. Și urmau versuri, multe versuri. Cu ,,Teiul lui Eminescu”, ,,Primul avion” și... ,,Trandafirul de câmp”. Trandafirul albastru de câmp care, atunci când Îi vine vremea ori inoportun se vestejește că și... Malin. Sandu Malin Tăcu, devenit un gând, o amintire, se odihnește impasibil, Într-o altă lume, tot
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
frenezia unui atlet olimpic În fața mea aleargă Dezbrăcată și pură O magnolie Înflorita. Aici, admirabil Tăcut, din fire aruncă prin frunze Stropii de lumină ai dimineții Buclă solară Începe din vârful atletic Vă prezint cu aroganță Pe cel mai Înalt tei din Copou Iubitele lui fugare Îmi lovesc geamul Cu gleznă fulguranta a inocentei Florile sângelui Și tot ce auzeam Era doar vârful ochilor mei. Abia Începusem să cunosc niște lucruri uitate Filosofia șotronului scrisă cu creta pe asfalt În clipa
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și Gheorghe Puiu și postfațat de alcătuitorul ediției, Liviu Antonesei. Poetul Alexandru Malin Tăcu a reușit, destul de repede, după prima etapă de creație (cea până la 12-13 ani) să se desprindă de clișeele lirice ale vremii (poezii despre domnitori, România sau teiul lui Eminescu) și, copleșit fiind de ,,furtună de sensuri”, să dea frâu liber unui imaginativ ce nu-și trădează vârstă adolescentina, a aceluia ce se mărturisește Într-o ars poetica: ,,Port sub braț caietul de caligrafie al privighetorii” (,,Suflet de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
înșiși sințianțî (din Sințian), harbințî (in Harbin), turceane (din Turcia), rumânî (din România), după aria de tranziție din care provin. În legătură cu originea termenului lipovean sunt vehiculate mai multe ipoteze, iar dintre acestea două au o răspândire mai mare : 1. Ipoteza teiului. Cea mai plauzibilă interpretare îi aparține lui Chirilă F. (1993) care consideră că “termenul de lipoveni provine de la denumirea rusească a pădurii de tei (lipa) -locul unde sau așezat primii staroveri, mai întâi în Bucovina, pe pământurile mănăstirii Dragomirna”. Deci
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sunt vehiculate mai multe ipoteze, iar dintre acestea două au o răspândire mai mare : 1. Ipoteza teiului. Cea mai plauzibilă interpretare îi aparține lui Chirilă F. (1993) care consideră că “termenul de lipoveni provine de la denumirea rusească a pădurii de tei (lipa) -locul unde sau așezat primii staroveri, mai întâi în Bucovina, pe pământurile mănăstirii Dragomirna”. Deci, numele de lipoveni nu e o “autodenumire” ci un etnonim dat de alții. Prin urmare, acest termen este de formație românească, realizat de la substantivul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
actual al României. Aici, membrii acestei comunități sunt cunoscuți sub denumirea de lipoveni sau de ruși-lipoveni, iar între ei se autodenumesc “staroveri” (de credință veche) sau “staroobreadțî”(de rit vechi). Denumirea de lipoveni provine de la numele rusesc al pădurii de tei (lipa= tei) , locul unde s-au așezat primii ruși de rit vechi, la care se adaugă sufixele românești -ovan, -ovean, -oveni, după modelul moldovan, moldovean, moldoveni. Marea majoritate a lipovenilor din România aparține ierarhiei de Fântâna Albă, în prezent cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
României. Aici, membrii acestei comunități sunt cunoscuți sub denumirea de lipoveni sau de ruși-lipoveni, iar între ei se autodenumesc “staroveri” (de credință veche) sau “staroobreadțî”(de rit vechi). Denumirea de lipoveni provine de la numele rusesc al pădurii de tei (lipa= tei) , locul unde s-au așezat primii ruși de rit vechi, la care se adaugă sufixele românești -ovan, -ovean, -oveni, după modelul moldovan, moldovean, moldoveni. Marea majoritate a lipovenilor din România aparține ierarhiei de Fântâna Albă, în prezent cu sediul la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
crezut că poate fi ținută în mână deja o structură politică de o asemenea amploare. V.S. Vreau să vă spun că, pe lângă atmosfera care există în momentul de față în PSD, atmosfera politică existentă în Alianța PNL-PD este parfum de tei. R.T. Sunteți în opoziție, domnule Stoica, stați să vedeți ce înseamnă când ajungeți la putere. V.S. Vreau să vă spun că în Partidul Național Liberal și în Partidul Democrat nu există luptele de putere care există în PSD, pentru că PSD
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]