5,413 matches
-
bătălia desfășurându-se în timpul unei puternice furtuni de zăpadă, Corpul VII manevrează într-o direcție greșită, prezentând flancul unei puternice baterii ruse, care decimează Corpul VII. Cazacii ruși intervin prompt și încep să disloce infanteria lui Augereau, care suferă pierderi teribile și este nevoită să se retragă până în apropierea cimitirului de la Eylau. În total, pe parcursul zilei de 8 februarie, Augereau, rănit la rândul său, a pierdut nu mai puțin de 5 000 de oameni: 929 de morți și 4 271 răniți
Bătălia de la Eylau () [Corola-website/Science/312682_a_314011]
-
din cauza frigului. Nouă generali ruși au fost răniți. Prusacii au pierdut în total 900 de oameni. Cu toate acestea, ambele armate urmau să primească întăriri și campania urma să continue, încheindu-se doar după victoria franceză zdrobitoare de la Friedland. « fuse teribilă, atât prin rigoarea anotimpului cât și prin încrâncenarea cu care ne băturăm, atât de o parte cât și de cealaltă. Regimentul pierdu aici opt sute de oameni dintr-un total de o mie două sute, cât și cincizeci de ofițeri. Eu primii
Bătălia de la Eylau () [Corola-website/Science/312682_a_314011]
-
cu aproximativ șase săptămâni. Unii istorici consideră invazia germană din Grecia primul punct de cotitură al războiului, de vreme ce amânarea atacării URSS s-a dovedit dezastruoasă pentru germani, care au fost obligați să lupte împotriva rușilor la la Moscova în condițiile teribilei ierni rusești. Deși invazia germană din Grecia a fost rapidă, armata elenă a opus o rezistență îndârjită în Creta, unde trupele de elită ale parașutiștilor germani ("Fallschirmjäger") au suferit pierderi grele - peste 7.000 de oameni. Aceste pierderi grele a
Istoria militară a Greciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312691_a_314020]
-
menită să dea peste cap linia inamică. Totuși, comandantul Gărzii, Bessières, nu este de găsit, astfel că grenadierii călare refuză să atace fără ordin de la superiorul lor direct, motiv pentru care Masséna este nevoit să se retragă. În 1812, în timpul „teribilei retrageri”, Garda este nevoită să intre în acțiune de mai multe ori. De exemplu, la Gorodnia, cartierul general al Împăratului este atacat de 8,000 de cazaci și doar intervenția „cailor negri ai lui Bessières” îl salvează pe Împărat de la
Garda Imperială Franceză (Primul Imperiu) () [Corola-website/Science/312737_a_314066]
-
anul 6 d.Hr, avea toate motivele să creadă că misiunea principală fusese îndeplinită: triburile germanice fuseseră pacificate. Dar se înșela. Triburile germanice respectau forța, dar au fost tratate cu slăbiciune și prostie. Numirea lui Varus a fost o greșeală teribilă. Înainte fusese guvernatorul Siriei și „era obișnuit mai mult cu viața relaxată de tabără decât cu vicistudinile serviciului real în timp de război”. Înrudit cu împăratul Augustus, numirea lui fusese mai mult o afacere de Curte, pentru că de fapt îi
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
pot folosi tactica superioară. După ce respinge primele valuri germanice, Varus își construiește o tabără fortificată și dă foc căruțelor, devenite inutile în condițiile de umiditate excesivă. Romanii trebuiau să facă față a doua zi atacurilor succesive ale germanicilor, dar ploaia teribilă face arcurile inutile si îmbibă cu apă scuturile legionarilor care devin prea grele pentru a putea fi purtate. Auxiliarii romani - mulți dintre ei germanici - dezertează, iar Arminius, întrezărind victoria, se apropie pentru a începe măcelul. Temându-se să nu fie
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
răchită - au fost găsite ulterior de Germanicus, nepotul împăratului Augustus, stârnind oroarea chiar și celor mai duri soldați romani mult timp după aceea. Tacitus scrie despre membre de cai și oameni, cranii și oase bătute în cuie de trunchiurile stejarilor. Teribilul carnagiu din Pădurea Teutoburger este amintit și azi în toponimele din zonele învecinate: „das Winnefeld” (Câmpul Victoriei); „die Knochenbahn” (Aleea Oaselor); „die Knockenleke” (Pârâul Oaselor); „der Mordkessel” (Depresiunea Măcelului). În Roma, semnele erau rău-prevestitoare. Templul lui Marte este lovit de
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
care s-a stabilit cu familia în Germania, la München, unde a lucrat între 1966 și 1990 la postul Europa Liberă și a prezentat emisiunile „Tinerama” și „Cvartet duminical”. După angajarea la Europa Liberă, Max Bănuș a devenit un adversar teribil al regimului comunist. Din acest motiv, Securitatea română l-a urmărit pe Max Bănuș cât timp a lucrat la Europa Liberă. De exemplu, după o deplasare în RFG, avocata Paula Iacob a raportat Securității că "„La Max Bănuș a stat
Max Bănuș () [Corola-website/Science/311538_a_312867]
-
care a participat la toate clasele.<br> Crîngu ne-a învățat atât de multe despre Zborul Liber încât va fi mereu alături de noi... Condoleanțe !” 4. Martin Dilly - BMFA (Federația de Aeromodelism din Marea Britanie) „M-am întristat profund la aflarea veștii teribile a morții lui POPA Crîngu. Știam că este grav bolnav, dar am sperat că o persoană că el, care a contribuit atât de mult la aeromodelismul internațional, să rămână mult mai mult timp alături de noi, atât în lumea aeromodelismului, pe
Crîngu Popa () [Corola-website/Science/311550_a_312879]
-
garnizoana pariziană, privându-și țara de un Corp de armată, în contextul conflictului militar ce se anunța. În testamentul Împăratului Napoleon, numele mareșalului apare alături de alte 3 nume pe o listă a trădătorilor care au dus la înfrângerea Franței, acuzație teribilă de care mareșalul va încerca să se apere tot restul vieții. Ajungând până la urmă să fie dezavuat de chiar regimul regal pe care l-a susținut, Marmont și-a petrecut ultima parte a vieții în exil. În limba franceză a
Auguste de Marmont () [Corola-website/Science/312355_a_313684]
-
de un general atât de loial și valoros, astfel că Bessières participă la Campania din Rusia. Principala sa faptă de arme în timpul acestei campanii este degajarea cartierului general al Împăratului, atacat de 8 000 de cazaci, în dreptul localității Maloiaroslavets. După „teribila retragere”, Bessières devine comandant al întregii cavalerii franceze, în timpul campaniei din Saxa (1813), dar se numără printre primele victime ale campaniei, fiind uciș de o ghiulea, în apropiere de Weissenfels. Numele său este înscris pe Arcul de Triumf din Paris
Jean-Baptiste Bessières () [Corola-website/Science/312370_a_313699]
-
otrăvi după punerea în scenă a tragediei romantice a lui Victor Hugo: "un venin puternic - spune Lucreția - un venin, la gândul căruia orice italian ce cunoaște istoria ultimilor douăzeci de ani, pălește(...). Nimeni pe lumea asta cunoaște antidotul acestei compoziții teribile, nimeni, în afară de Papa, domnul Valentino și de mine". Dar chimiștii și toxicologii din zilele noastre sunt convinși că această "cantarella", otravă capabilă să ucidă cu precizie, este doar o legendă legată de familia Borgia. De-a lungul secolelor figura Lucreției
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
Chevalier de Lorraine (marea dragoste a lui Filip), intrigant notoriu și lipsit de scrupule și marchizul d'Effiat ar fi fost complici și ar fi otrăvit-o pe Henrietta. Unii martori au spus că "Madame" a fost cuprinsă de dureri teribile imediat după ce a băut ceașca cu cicoare. Ipoteze recente sugerează posibilitate unei porfirii acute intermitente, ceea ce ar explica sintomele. Teoria otrăvii, pusă nu în băutură, ci pe pereții ceștii (ca toți prinții de sânge "Madame" avea propria veselă, pe care
Anne Henrietta a Angliei () [Corola-website/Science/312838_a_314167]
-
ar fi putut avea loc nu în 853 î.Hr. în preajma morții lui Ahab, ci mai curând în timpul unuia din fiii lui Ahab, regele Iehoram. După moartea lui Ahab în lupta din Ramot Gil'ad, potrivit legendei, s-a împlinit profeția teribilă a sfântului Ilie din Teșev (Ilie tesviteanul, Eliyahu Ha'Tișbi) și „câinii i-au lins sângele și curvele s-au scăldat în el”. Pe tronul Israelului s-a așezat fiul său "Ahazia". Istoricii pun și versiunea aceasta, din "Cartea regilor
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. În opinia lui, Seria „Brigada Diverse” ar fi fost realizată la inițiativa autorităților politice ca o contrapondere la filmul "Reconstituirea" (1970). Acțiunea filmului are loc în „socialismul consolidat” în care nu există „crime teribile, hoții de mare anvergură, comploturi antistatale, pentru simplul motiv că așa ceva nu se poate întâmpla în Republica Socialistă România, unde covârșitoarea majoritate a cetățenilor muncesc cinstit”. Din cauza lipsei marilor infracțiuni, Brigada Diverse este forțată să se ocupe cu mici găinării
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
manifesta atât în orașe cât și în zonele rurale, în mod special după nașterea mișcării maquis în primăvara anului 1943. Armata nevăzută a adunat în rândurile ei oameni din toate straturile sociale și toate meseriile și a fost ținta represiunii teribile din partea RSHA (din care făcea parte și Gestapoul), Abwehrului, Wehrmachtului, dar și din partea Milice française, (poliția așanumitului Etat français - Regimul de la Vichy). Deși Rezistența activă și organizată nu au reprezentat niciodată niciodată mai mult de 2 - 3% din populația franceză
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
Inel și hobbit, iar Glorfindel prezice modul în care va pieri Regele-vrăjitor. Mandos a prezis blestemul ce poartă numele de Blestemul lui Mandos Noldorilor. Orice jurământ al lui Eru Ilúvatar sau al Valarilor includea și un fel de magie, precum și teribilul jurământ al lui Fëanor. Magia are de asemenea un efect și asupra lumii însăși: în Eregion, pietrele "comunica" între ele și mai ales dezvăluie lucruri de mult apuse (animism). Și, desigur, în Pământul de Mijloc, creaturi precum dragoni, orci, gnomi
Magie (Pământul de Mijloc) () [Corola-website/Science/309700_a_311029]
-
UNESCO a locurilor din patrimoniul mondial în anul 1997. În înseamnă "Digul copilului". În timpul "Sint-Elisabethsvloed" (inundația din ziua Sfintei Elisabeta a anului 1421), Grote Hollandse Waard a fost inundat, dar polderul Alblasserwaard a rămas neinundat. Se spune că atunci când ploaia teribilă s-a domolit, cineva a venit la digul dintre aceste două zone să vadă ce mai putea fi salvat. A văzut că departe, plutea un leagăn de lemn. Nu era nici o speranță ca ceva să fi scăpat cu viață în
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
și un titlul princiar. La comanda Corpului III al Marii Armate, Mareșalul duce de Elchingen manevrează mai întâi cu pasivitate, mai ales la Valutina, dar apoi se acoperă de glorie la Smolensk și Moskova, apoi a condus ariegarda franceză, în timpul „teribilei retrageri”, fiind eroul acestei disperate operațiuni. Prinț de Moskova de pe 25 martie 1813, Mareșalul Ney a participat la campaniile celei de-a Șasea Coaliții, în Saxonia, luptând în bătăliile de la Lützen și Bătălia de la Bautzen dar fiind învins apoi la
Michel Ney () [Corola-website/Science/310322_a_311651]
-
la Institutul Literar Maxim Gorky în Moscova. În timpul regimului comunist, Kadare a lansat o serie de cărți care aduceau o numeroase critici totalitarismului și doctrinelor socialiste. Printre acestea, se numără și “Palatul viselor”, descrisă de Andre Clavel drept “cea mai teribilă și nemiloasă caricatură a totalitarismului în descompunere”, și care a fost interzisă de regimul comunist imediat după lansare. Cunoaște debutul editorial timpuriu: În 1954 îi apare primul volum de versuri intitulat "Inspirații juvenile", urmat, trei ani mai târziu, de "Visări
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
independente ale sale ca rege, Carol a creat o "Junta Magna" (Mare Consiliu), pentru a examina și investiga Inchiziția spaniolă. Raportul a fost atât de incriminator la adresa „Sfântului Oficiu”, încât Inchizitorul General l-a convins pe monarhul decrepit să „"destineze teribilul rechizitoriu flăcărilor"” (Durants, 1963). Când Filip al V-lea a ajuns pe tron, a cerut să i se aducă raportul, dar nu s-a putut găsi nicio copie. În 1679, la 18 ani, Carol al II-lea s-a căsătorit
Carol al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310732_a_312061]
-
Al patrulea tip de cuțit a fost acțiunea care a dus la îndeplinire toate intențiile lor blestemate, pentru că au făcut împotriva lui tot ceea ce au vrut."" Al cincelea tip din cuțitele care L-au străpuns pe Christos au fost cuiele teribile prin care L-au fixat de cruce."" După Angela da Foligno, au existat trei tipuri de dureri care au fost asociate de întreaga viață a lui Christos: ""Dumnezeu Tatăl voise ca Fiul Său să aibe în această lume, cea mai
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
operă compusă de Marc-Antoine Charpentier. Autorul libretului, care are la bază "Metamorfozele" lui Ovidiu, nu este cunoscut. Pentru multi compozitori mitului orfeic a reprezentat un subiect interesant de operă. Pe deoparte este o poveste de dragoste înduioșătoare și o tragedie teribilă, dar mai important pentru muzicieni este rolul muzicii în această legendă, puterea ei de a supune până și pe zei. Charpentier a studiat muzică în Italia unde existau deja mai multe opere pe această temă de exemplu L'Orfeo a
La descente d'Orphée aux enfers () [Corola-website/Science/308877_a_310206]
-
mai rămăsese din principat. Până în 1430, aproape tot sudul Greciei fusese curățat de cârmuitorii străini și restituit stăpânirii bizantine, mai puțin porturile și coloniile venețiene de la Argos, Nauplia, Modon și Coron. Succesele lui Constantin au reprezentat o compensație pentru știrile teribile ajunse la împărat din alte părți. În martie 1430, sultanul Murad a pus capăt, în chip sângeros, regimului venețian din Tesalonic. Durase doar 7 ani. Tesalonicul a devenit turcesc. În luna oct a aceluiași an, orașul Ianina, din N-V
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
ceremonialul tradițional, specific momentului. Ghenadie n-a lăsat o relatare detaliată despre cucerirea turcească a cetății sale și despre moartea împăratului ei, Constantin. Dar a făcut, pe parcurs, o serie de observații cronologice, în care se putea vedea că evenimentele teribile din timpul vieții sale fuseseră influențate de brațul providenței. A consemnat că imperiul creștin al romanilor se trăgea de la împăratul Constantin și mama lui Elena și că se sfârșise pe când era împărat un alt Constantin, fiu al Elenei, ucis în timpul
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]