7,762 matches
-
o comisie a MAI condusă de generalul Gheorghe Pintilie (cetățean sovietic, nume real Pantelei Bodnarenko, celebru sub numele de Pantiușa), ministru adjunct În același minister și șeful Securității 40. Deportarea s-a făcut În baza unei „logici” a vinovăției colective, trădând o concepție premodernă asupra dreptului public. Urcați În camioane și trenuri de vite/marfă, cu foarte puține lucruri aupra lor, ei au fost duși În Bărăgan - o stepă din sud-estul țării, cu localități rare, cu climă secetoasă vara, cu furtuni
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de „tezele din iulie” 1971 Înseamnă reforma școlilor de partid și transformarea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă În Consiliul Culturii și Educației Socialiste, organ cu dublă natură, de partid și de stat. Remanierea instituției (echivalentă cu un minister) trădează unitatea de concepție care a stat dintotdeauna la baza tutelării destinelor culturii. Delegată Direcției Presei, monitorizarea culturii rămâne În fapt sub jurisdicția politică a Partidului (și implicit a Securității), care decide totul, de la aprobările de plecare În străinătate la angajările
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
impenetrabili și evazivi”). Lingvista de origine poloneză Anna Wierzbicka face mărturisiri (1997, pp. 119-121) despre „viața dublă” pe care a trăit-o când a trebuit să se adapteze la limba-cultura anglo-australiană și despre sentimentul, pe de o parte, că își trădează limba maternă, iar pe de altă parte, că personalitatea ei se îmbogățește din contactul cu un nou sistem de valori. A învățat că trebuie „să se calmeze”, să fie mai puțin „tăioasă” și „directă”, „mai puțin entuziastă”, „mai puțin categorică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a pătimi; păși; păzi; pedepsi; perfect; picat; pierde; prieten; probleme; profesor; răsplată; ratare; recunoaștere; reface; regăsire; regreta; regretă; repară; rețeta; reuși; rezolvare; rușine; separat; sfadă; soluție; soră; spovadă; sta; stop; stricat; succes; sus; școală; știi; fără știre; tăia; teamă; tot; trăda; trăi; trebuie reparat; trișa; tristețe; uită; uman; urî; urîți; ușa; ușor; vai; vers; vine; vită; vînă; cu voia; voie; fără voie; fără voință; voinici; vrea (1); 778/305/99/206/4 greu: ușor (149); dificil (81); viață (21); muncă (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu ochiul; sine; știu; nu știu; nu am timp; tocmai; tot; trebuie; trebuință; trist; unde; prin urmare; verde; viață; vine; voi pleca; vorbe; vreau; vrut; vuietul; vulpe; în zadar; (1); 744/180/52/128/0 înșela: trădare (41); minți (30); trăda (30); minciună (22); infidelitate (19); amant (16); păcăli (16); infidel (15); bărbat (13); amăgi (12); dezamăgire (12); neîncredere (12); amantă (11); încredere (11); dezamăgi (10); păcat (10); soția (10); trișa (10); fura (9); durere (8); iubit (8); schimba (8); urît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
19); amant (16); păcăli (16); infidel (15); bărbat (13); amăgi (12); dezamăgire (12); neîncredere (12); amantă (11); încredere (11); dezamăgi (10); păcat (10); soția (10); trișa (10); fura (9); durere (8); iubit (8); schimba (8); urît (8); hoț (7); a trăda (7); prostie (7); despărțire (6); femeia (6); greșeală (6); trădător (6); femeie (5); greși (5); a minți (5); nevasta (5); om (5); rău (5); soț (5); adulter (4); a amăgi (4); băiat (4); fidel (4); iubire (4); iubita (4); prietenă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
putere; răufăcător; a fi rău; reacții; rece; regrete; relații; remușcare; repulsie; respinge; ruptură; rușine; a schimba; schimbă; secret; sentimente; sfadă; Simona; sincer; singur; slab; sora; speranțe; a spune minciuni; șiret; cu bună știre; tare; ticăloșie; pe tine; tîlhari; tîmpit; tîrfă; trădat; trădează; tragic; a trișa; trișează; tristă; țeapă; umbla; a umbla; una; urîțenie; ușor; veșnic; viață; viclean; viclenie; victima; vînt; vorbe; pe cine vrei tu; vulpe (1); 787/310/97/213/0 întîlni: vedea (60); cunoaște (52); prieten (36); găsi (28
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răufăcător; a fi rău; reacții; rece; regrete; relații; remușcare; repulsie; respinge; ruptură; rușine; a schimba; schimbă; secret; sentimente; sfadă; Simona; sincer; singur; slab; sora; speranțe; a spune minciuni; șiret; cu bună știre; tare; ticăloșie; pe tine; tîlhari; tîmpit; tîrfă; trădat; trădează; tragic; a trișa; trișează; tristă; țeapă; umbla; a umbla; una; urîțenie; ușor; veșnic; viață; viclean; viclenie; victima; vînt; vorbe; pe cine vrei tu; vulpe (1); 787/310/97/213/0 întîlni: vedea (60); cunoaște (52); prieten (36); găsi (28); prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); răutate (4); a scăpa (4); trădare (4); abandon (3); alb (3); biserică (3); copilul (3); credință (3); da (3); dezbrăca (3); haina (3); haină (3); lăsă (3); lipsi (3); păcate (3); renega (3); renunță (3); scăpare (3); singur (3); trăda (3); viciu (3); apă (2); aruncat (2); boală (2); bun (2); copii (2); a da (2); a da jos (2); dă (2); delăsare (2); despărți (2); detașare (2); diavol (2); disperare (2); divorț (2); Dumnezeu (2); durere (2); eliberare (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plec; pleca de lîngă cineva; plecai; primăvara; primăvară; problemă; pustiu; rămas-bun; rămîne; refugiu; reîntoarce; reveni; rîndunică; rîndunici; ruină; sărăcăcios; sărăci; scapă; scăpa; scăpare; secat; sfînt; singură; slab; solo; spate; stol; stradă; Stratin Cristina; suspine; a susține; școală; a termina; toamnă; trăda; trădător; a trece mai departe; trup; țărm; uită; urît; viața; viață fizică; viitor; zboară; în zbor; zbura (1); 794/274/91/183/1 părea: aparență (39); iluzie (32); impresie (29); arăta (16); frumos (15); opinie (14); semăna (14); parcă (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
posomorî; prietena; priveliște; problemă; profesor; prostie; provoacă; rană; ranchiună; răni; rănire; reacție; regret; reuși; revoltă; rîde; rîs; roși; scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu știu; tachina; teamă; test; timid; pe tine; ceva trist; tot; a trăda; țintă; ușor; vecin; vecina; vecinul; verb; vesel; veselie; veste; vină; viola; vorbă; vorbe; a vorbi cinstit; vulnerabil; zbucium; zgomot (1); 780/296/89/ 207/0 supărare: tristețe (194); necaz (52); trist (37); durere (27); lacrimi (20); mare (18); ură (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
9); casa (8); bunuri (7); negustor (7); trădare (7); comercializează (6); carne (5); a cumpăra (5); legume (5); mîncare (5); preț (5); business (4); cartofi (4); comerciant (4); cumpărături (4); dulciuri (4); fructe (4); mașină (4); schimb (4); tranzacție (4); trăda (4); afaceri (3); alimente (3); aur (3); casă (3); cireșe (3); dăruire (3); Mall (3); mere (3); negociere (3); pîine (3); sărăcie (3); telefon (3); tot (3); țigări (3); aduce (2); castraveți (2); ceva (2); cîștiga (2); cumpăr (2); evreu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
portocale; a preda; a prelua; prezent; prieten; produs; prune; realiza; recompensă; renunțare; repede; rochie; roșii; roși; sacru; sărăcire; scapă; scăpa; a scăpa; scump; servici; set; spune; suc; suflet; suflete; sufletul; tată; taxă; telefoane; telefonul; tîrg; tîrgui; tîrguiește; totul; trai; a trăda; troc; trudă; valoare; vechi; venit; viața; vînzătoare; vorbe; vrea; zahăr; ziar (1); 791/236/73/163/0 violet: mov (141); culoare (127); floare (56); flacără (21); flori (18); liliac (18); frumos (16); albastru (15); curcubeu (13); roșu (10); agresiv (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndelungată din viața mea nu am simțit că sunt special(ă) pentru cineva. 50 Mă tem că oamenii de care mă simt apropiat(ă) mă vor părăsi sau abandona. 51 Este doar o problemă de timp până când cineva mă va trăda (înșela). 52 Locul meu nu e aici; sunt singuratic(ă). 53 Nu merit dragostea, atenția și respectul celorlalți. 54 Propriile realizări sunt mai valoroase pentru mine dacă oamenii le observă. 55 Mă simt mai bine pretinzând că lucrurile nu-mi vor merge
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
în comun cu moda decât cu tradiția durabilă. Instabilitatea ei crește pe măsură ce valorile sunt preluate mai degrabă prin ecranul televizorului sau monitorului decât p rin modelele în carne și oase. Este mult mai ușor și mult mai puțin riscant să trădezi televizorul sau calculatorul, decât să ți trădezi părinții, prietenii sau mentorii. „Amenințările” induse de NTI, adică reversul medaliei în dezvoltarea umană, includ depersonalizarea (prin standardizare și nei mplicare), diminuarea capacității de relaționare directă, degenerarea simțurilor, cr eșterea agresivității (este știut
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
durabilă. Instabilitatea ei crește pe măsură ce valorile sunt preluate mai degrabă prin ecranul televizorului sau monitorului decât p rin modelele în carne și oase. Este mult mai ușor și mult mai puțin riscant să trădezi televizorul sau calculatorul, decât să ți trădezi părinții, prietenii sau mentorii. „Amenințările” induse de NTI, adică reversul medaliei în dezvoltarea umană, includ depersonalizarea (prin standardizare și nei mplicare), diminuarea capacității de relaționare directă, degenerarea simțurilor, cr eșterea agresivității (este știut deja că, psihologic, poți ucide mai ușor
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
a ajunge la ceea ce și-a propus, iar pacientul trebuie să înțeleagă faptul că nerespectarea planului terapeutic propus îl poate duce acolo de unde a plecat. Pacientul lombalgic trebuie să conștientizeze faptul că, din moment ce în viața sa coloana vertebrală l-a trădat o dată, recidiva este oricând posibilă, dacă spatele, în tot ansamblul său, nu va ține cont de anumite restricții. Acestea vizează evitarea întinderilor ligamentare și compresiunile discale, expunerile coloanei la solicitări fizice mari, precum și flexia sau înclinarea laterală a trunchiului, atunci când
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
poate, nu sunt o femeie absurdă), se alegea praful. Dar să te ții scandal când aduceam acasă vreo nouă carte de bucate! Se prindea imediat. Nici nu trebuia s-o vadă ca să știe că am cumpărat-o. Cred că mă trăda privirea... Degeaba îi spuneam că am primit-o cadou de la colege, nu mă credea și imediat începea cu reproșurile stupide: avea impresia că din cauza prea multor cărți de bucate nu pot găti ceva comestibil, zicea că mă rătăcesc printre detalii
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
gust Felul III - dacă e cazul, completați cu alte bucăți de pâine Desert - dulciuri preambalate, prăjituri*/ torturi cumpărate de la cofetării, fructe (autohtone sau exotice, dar numai din cele pe care le cunoașteți!) * Deși mă mințea în ultimul hal și mă trăda, culmea, cu fosta lui nevastă, extraterestrul numărul șase a avut un aport incontestabil în pregătirea mea teoretică de gospodină; e singurul care mi-a vorbit despre urzici umplute, ca să dau numai un exemplu; și, dacă tot vorbim despre deserturi, aș
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
oricum, așteptam plină de încântare ceea ce urma; de când începuse să rămână peste noapte la mine și îi observasem țicneala cu gunoiul, performanțele sale în pat suferiseră o transformare miraculoasă. Până să ne încălzim un pic, doar tremurul mâinilor îi mai trăda neliniștea puberală, aveam în continuare senzația că inițiez în tainele amorului vreun licean nedus la fete. Mă tot plictisea cu întrebări de genul „Stai comod, mami?“, „Aici e voie, mami?“, „Pot să intru, mami?“, dar și când începea făcea prăpăd
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
bugetul unui județ mai modest... Și numărul șapte câștiga mai bine ca mine, dar soțul meu îl depășește de departe... Are relații peste tot - operează numai pe firul scurt, de la secretar de stat în sus -, e grijuliu și, chiar dacă mă trădează tot mai des, măcar o face cu gust: fetele lui folosesc doar rujuri de firmă, se vede pe cămăși... E el un pic mai uzat și hiperponderal (atributul „supraponderal“ nu prea-l mai încape), dar îl respect din tot sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
căzut în mână, ore în șir, în fiecare zi. Nu m-am ales cu nimic concret, decât că am reușit să-mi întrețin o iluzie de activitate. Când eram foarte tânăr, nu mă atrăgeau decât bibliotecile și bordelurile. Acum... mă trădează ochii. Am tulburări de vedere care mă fac să urăsc toate cărțile pe care le-am citit” (15 ianuarie 1975 Ă 606). Un umorist și un melancolic. De nu cumva, scrisul e mai degrabă consecința și expresia umoristului decât a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și, prin asta, un anonim real, fuge Ă să-l urmărească, asemenea munților din țară: ca o remușcare. Iată cum își încheie scrisoarea către Wolf Aichelburg din 26 iunie 1973: „Hotărât lucru, Carpații mă urmăresc ca o remușcare. Mi-am trădat originile, dar originile mele rămân acolo” (503). Treptat, se teme că ar putea face „nebunia” Ă așa o numește Ă de a se întoarce să-și revadă locurile tinereții. Simte, însă, că numai acolo, acasă, ar putea fi cu adevărat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nostalgia provinciei, spune, or Sibiul e încarnarea perfectă a ei” (1 aprilie 1971 Ă 494). Privind niște fotografii de-acasă, recunoaște: „Nimic nu mă tulbură mai mult ca vârfurile golașe. Hotărât lucru, Carpații mă urmăresc ca o remușcare. Mi-am trădat originile, dar originile mele rămân acolo” (26 iunie 1973 Ă 503). Pe același motiv, alte câteva contexte merită invocate, cu atât mai mult cu cât, născute din nostalgie, ele fac și dovada faptului că, până și pentru Cioran, timpul există
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-i spun? țin mult la el, dar e mai bine să nu ne vorbim. E atât de discret! Or, conversația cere un minim de dezinvoltură și de cabotinaj. Este un joc Ă de care Sam e incapabil. Totul la el trădează omul monologului mut” (II, 345). În fine, ar fi putut fi Cioran trișor în tinerețe? Avem, în general, impresia că dimpotrivă. Dar poate că tocmai excesul de vitalitate era, în tinerețe, o mască: masca celui care voia să fie altul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]