5,483 matches
-
născut în Çermik, provincia Diyarbakır, numele tatălui său fiind Mehmet Tevfik (1851-1890), iar al mamei sale Zeliha (1856-1923). Diyarbakır, care până în secolul al XVI-lea se aflase sub conducere arabă și persană devine scena unor confruntări naționale desfășurate între comunitatea turcă, kurdă și armeană. S-a susținut faptul că acest mediu cultural i-ar fi stârnit simțul identității naționale. Apoi, atunci când adversarii politici au pretins că este de origine kurdă, Gökalp a precizat că, odată ce este convins de moștenirea sa pe
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
a susținut faptul că acest mediu cultural i-ar fi stârnit simțul identității naționale. Apoi, atunci când adversarii politici au pretins că este de origine kurdă, Gökalp a precizat că, odată ce este convins de moștenirea sa pe linie paternă a rasei turce, acest lucru nu mai are nicio importanță, spunând : „Am învățat din studiile sociologice pe care le-am făcut că naționalitatea se bazează exclusiv pe educație.‟ Cu toate acestea, unii istorici îl consideră a fi de sorginte kurdă. Și-a început
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
oferindu-le chiar celor din jurul său cursuri de [[sociologie]] și [[filozofie]]. Publică diverse scrieri în revista de filozofie apărută la Salonic, sub diverse [[pseudonim]]e, precum Tevfik Sedat, Demirtaș sau Gökalp. Mehmet Ziya, care își propune să întemeieze un stat turc puternic, care să unească turcii de pretutindeni, publică în anul [[1911]], în revista "Genç Kalemler" („Tinere condeie‟), opera "Altun Destanı" („Povestea de aur‟), în care își prezintă acest ideal. În anul [[1912]], pentru că sediul Comitetului se mută la [[Istanbul]], Ziya
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
ajunge la Istanbul, intră în rândul fondatorilor organizației "Türk Ocakları" Publică scrieri în periodicele "Türk Yurdu", "Halka Doğru", "İslâm Mecmuası", "Millî Tetebbûlar Mecmuası", "İktisadiyat Mecmuası", "İçtimaiyat Mecmuası", "Yeni Mecmua". Face parte din corpul de conducere al revistei "Türk Yurdu" („Patria turcă‟), de dinaintea începerii [[Războaiele Balcanice|Primului Război Balcanic]] și până la începutul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], oferind în fiecare pagină a revistei câte o poezie și un articol. Printre aceste scrieri, un loc foarte important îl ocupă cele pe scrise pe linia
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
această perioadă, pe care le va include mai apoi într-o carte, intitulată "Limni ve Malta Mektupları" („Scrisorile din Lemnos și Malta‟). Aceasta va rămâne singura operă care prezintă condițiile de viață ale celor surghiuniți în Malta. Odată cu eliberarea prizonierilor turci din Malta, în schimbul englezilor luați prizonieri în lupta de la [[Kars]], Ziya Gökalp se întoarce în țară după doi ani de surghiun și se stabilește la Diyarbakır, după ce petrecuse o lună în [[Ankara]], alături de familie. În anul [[1922]], reîncepe, pe de
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
moare pe data de [[25 octombrie]] [[1924]], la [[Istanbul]], unde se dusese spre a se bucura de o perioadă de odihnă. [[Categorie:Secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Secolul al XX-lea]] [[Categorie:Imperiul Otoman]] [[Categorie:Naționalism]] [[Categorie:Otomani]] [[Categorie:Scriitori turci]] [[Categorie:Poeți turci]] [[Categorie:Politicieni turci]]
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
de [[25 octombrie]] [[1924]], la [[Istanbul]], unde se dusese spre a se bucura de o perioadă de odihnă. [[Categorie:Secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Secolul al XX-lea]] [[Categorie:Imperiul Otoman]] [[Categorie:Naționalism]] [[Categorie:Otomani]] [[Categorie:Scriitori turci]] [[Categorie:Poeți turci]] [[Categorie:Politicieni turci]]
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
1924]], la [[Istanbul]], unde se dusese spre a se bucura de o perioadă de odihnă. [[Categorie:Secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Secolul al XX-lea]] [[Categorie:Imperiul Otoman]] [[Categorie:Naționalism]] [[Categorie:Otomani]] [[Categorie:Scriitori turci]] [[Categorie:Poeți turci]] [[Categorie:Politicieni turci]]
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
În același timp, munții ofereau, încă o dată, un refugiu pentru creștini, care conviețuiau pașnic alături de kurzi. Cele cinci secole de autoritate otomană au fost sinonime cu declinul continuu al Bisericii Răsăritene. În preajma perioadei prăbușirii Imperiului Otoman și a edificării statului turc modern, peste un milion de creștini, majoritar armeni, dar și adepți ai Bisericii Răsăritene, caldeeni, sirieni ortodocși și catolici au fost masacrați. După întemeierea statului modern irakian - în a cărui Constituție era înscrisă egalitatea între cetățeni indiferent de rasă sau
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
după încheierea celui de-al doilea Război Mondial în statele din vestul Europei, acestea și-au îndreptat atenția, din cauza deficitului de forță de muncă, către muncitorii din orient. Germania a fost una dintre primele țări care au mizat pe muncitorii turci. Guvernul Germaniei Federale și cel turc au semnat în anul 1961 un acord privind forța de muncă ce avea să producă, după doar câțiva ani, schimbări dramatice ale tabloului demografic al Germaniei. Procesul de imigrație al muncitorilor turci în Germania
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
pe muncitorii turci. Guvernul Germaniei Federale și cel turc au semnat în anul 1961 un acord privind forța de muncă ce avea să producă, după doar câțiva ani, schimbări dramatice ale tabloului demografic al Germaniei. Procesul de imigrație al muncitorilor turci în Germania a fost inițial lent. În primul an de la semnarea acordului dintre cele două state doar 7000 de muncitori turci, în majoritate bărbați, sosiseră în Germania. În scurt timp însă, imigrația a fost accelerată, acest fapt datorându-se în
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
avea să producă, după doar câțiva ani, schimbări dramatice ale tabloului demografic al Germaniei. Procesul de imigrație al muncitorilor turci în Germania a fost inițial lent. În primul an de la semnarea acordului dintre cele două state doar 7000 de muncitori turci, în majoritate bărbați, sosiseră în Germania. În scurt timp însă, imigrația a fost accelerată, acest fapt datorându-se în parte și semnării Acordului de asociere dintre Turcia și Comunitatea Europeană în 1963. Primii turci sosiți în Germania lucrau în locurile
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
datorându-se în parte și semnării Acordului de asociere dintre Turcia și Comunitatea Europeană în 1963. Primii turci sosiți în Germania lucrau în locurile pe care nimeni nu și le dorea și care erau plătite necorespunzător. Domeniile în care bărbații turci lucrau inițial în Germania erau mineritul și industria, companii precum Daimler-Benz sau Siemens oferindu-le acestora locuri de muncă. Puținele femei de etnie turcă sosite în anii 1960 în Germania lucrau în fabrici sau ofereau servicii de menaj. Imigranții erau
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
pe care nimeni nu și le dorea și care erau plătite necorespunzător. Domeniile în care bărbații turci lucrau inițial în Germania erau mineritul și industria, companii precum Daimler-Benz sau Siemens oferindu-le acestora locuri de muncă. Puținele femei de etnie turcă sosite în anii 1960 în Germania lucrau în fabrici sau ofereau servicii de menaj. Imigranții erau avantajoși pentru economia Germaniei deoarece ei ofereau forță de muncă ieftină și flexibilă pentru nevoile existente. Întrucât ei au fost aduși pentru a acoperii
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
trebuiau să aleagă dacă doreau să rămână în Germania sau să plece în țările de origine riscând să nu se mai întoarcă vreodată. Cei mai mulți dintre ei au decis să rămână. Acesta fusese un prim semn al intențiilor pe care muncitorii turci le aveau, acelea de a se stabili permanent în Germania. Pas cu pas, muncitorii turci aduși temporar ca forță de muncă ieftină puneau bazele unei comunități permanente. La sfârșitul anilor 1990 Germania avea cca 800.000 de copii de origine
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
le aveau, acelea de a se stabili permanent în Germania. Pas cu pas, muncitorii turci aduși temporar ca forță de muncă ieftină puneau bazele unei comunități permanente. La sfârșitul anilor 1990 Germania avea cca 800.000 de copii de origine turcă (cetățeni și non-cetățeni) de vârstă școlară. Deși reunificarea familiilor primilor imigranți turci a fost finalizată în anii 1980, tinerii turci din cea de-a doua generație își caută și astăzi parteneri de viață din țara de origine pe care îi
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
pas, muncitorii turci aduși temporar ca forță de muncă ieftină puneau bazele unei comunități permanente. La sfârșitul anilor 1990 Germania avea cca 800.000 de copii de origine turcă (cetățeni și non-cetățeni) de vârstă școlară. Deși reunificarea familiilor primilor imigranți turci a fost finalizată în anii 1980, tinerii turci din cea de-a doua generație își caută și astăzi parteneri de viață din țara de origine pe care îi aduc în Germania, reușind în acest fel să depășească barierele impuse de
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
din cea de-a doua generație își caută și astăzi parteneri de viață din țara de origine pe care îi aduc în Germania, reușind în acest fel să depășească barierele impuse de noile restricții privind imigrația. Aducerea familiilor de către lucrătorii turci în Germania a constituit un pas important în stabilirea lor în această țară. Acești muncitori și familiile lor constituie încă cel mai important segment al comunității turce din Germania. Alte grupuri de turci care trăiesc în Germania sunt azilanții politici
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
să depășească barierele impuse de noile restricții privind imigrația. Aducerea familiilor de către lucrătorii turci în Germania a constituit un pas important în stabilirea lor în această țară. Acești muncitori și familiile lor constituie încă cel mai important segment al comunității turce din Germania. Alte grupuri de turci care trăiesc în Germania sunt azilanții politici sosiți aici după lovitura militară de stat din 1980 din Turcia. Dintre motivele care au condus la stabilirea imigranților turci în Germania putem enumera dorința acestora de
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
încă cel mai important segment al comunității turce din Germania. Alte grupuri de turci care trăiesc în Germania sunt azilanții politici sosiți aici după lovitura militară de stat din 1980 din Turcia. Dintre motivele care au condus la stabilirea imigranților turci în Germania putem enumera dorința acestora de a le oferi o educație mai bună copiilor, lipsa unei situații economice propice în Turcia, lipsa unor economii personale, experiența celor care s-au întors în Turcia și schimbările sociale și culturale petrecute
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
turci ajunși în Germania, ajunși astăzi la vârsta pensionării, doresc de asemenea să rămână pentru a profita de pensiile mai mari din Germania și pentru existența unui sistem social și medical mult dezvoltat. Luând în calcul creșterea numărului de pensionari turci, autoritățile germane au hotărât adaptarea centrelor de ajutor ale bătrânilor la nevoile unor credincioși musulmani astfel încât acestea să corespundă stilului de viață și practicării religiei islamice. Înființarea cimitirelor musulmane în Germania este o altă problemă luată în calcul de autoritățile
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
religiei islamice. Înființarea cimitirelor musulmane în Germania este o altă problemă luată în calcul de autoritățile germane, la fel și aprobarea desfășurării ceremoniilor funerare islamice. În Berlin nu există nici o clădire rezidențială în care să locuiască exclusiv persoane de origine turcă. Tehnicile de planificare urbană speciale din anii ’60, ’70 și chiar ’80 au făcut imposibilă apariția ghetourilor. Dacă inițial imigranții turci erau denumiți „muncitori oaspeți” realitatea contemporană îi denumește astăzi „locuitori de origine străină” sau „germani de origine turcă”, denumirea
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
desfășurării ceremoniilor funerare islamice. În Berlin nu există nici o clădire rezidențială în care să locuiască exclusiv persoane de origine turcă. Tehnicile de planificare urbană speciale din anii ’60, ’70 și chiar ’80 au făcut imposibilă apariția ghetourilor. Dacă inițial imigranții turci erau denumiți „muncitori oaspeți” realitatea contemporană îi denumește astăzi „locuitori de origine străină” sau „germani de origine turcă”, denumirea din urmă fiind folosită în special pentru aceia care au dobândit cetățenia germană. Odată hotărâți să se stabilească permanent în Germania
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
origine turcă. Tehnicile de planificare urbană speciale din anii ’60, ’70 și chiar ’80 au făcut imposibilă apariția ghetourilor. Dacă inițial imigranții turci erau denumiți „muncitori oaspeți” realitatea contemporană îi denumește astăzi „locuitori de origine străină” sau „germani de origine turcă”, denumirea din urmă fiind folosită în special pentru aceia care au dobândit cetățenia germană. Odată hotărâți să se stabilească permanent în Germania, prioritatea turcilor din această țară a fost aceea de a se integra în societatea germană, adeaptându-și stilul de
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
oferă locuri de muncă chiar nativilor germani. O astfel de evoluție a fost posibilă ca urmare a diminuării problemelor educaționale întâmpinate de cea de-a doua și a treia generație de turci. În anii 1990 germanii au înțeles că imigranții turci și urmașii acestora nu se vor mai întoarce în Turcia și a început integrarea acestora în societatea germană. Datorită educației de care au beneficiat în Germania, turcii din cea de-a doua generație au reușit să creeze mai ușor legături
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]