5,540 matches
-
nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
-SE, apoi V-E. Valea Ialomiței coincide cu unul dintre cele mai importante trasee ale transhumanței: "drumul oii" pornea din Carpați și înainta până la confluența Ialomiței cu Dunărea, unde se afla Orașul de Floci, importantă piață de desfacere a lânii. Turmele traversau apoi Dunărea pe la Vadu Oii și iernau în zonele calde de pe țărmul Mării Negre (cea mai cunoscută fiind valea Batovei, în apropiere de Bazargic, numită de mocani "Valea fără iarnă"). "Ialomița "este un nume de origine slavă, reprezentând o prezență
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
ocrotite prin lege. Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul alpin este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul sudic al masivului) oferind o hrană abundentă numeroaselor turme de oi. Tot în această zonă se întâlnesc felurite specii de flori, unele mai frumoase și mai interesante ca altele: smirdar, campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte, omagul. Dintre florile ocrotite prin lege
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Zeiță a lunii, este cunoscută pentru numeroasele sale aventuri amoroase. Cel mai faimos dintre iubiții săi este ciobanul Endymion. Alte aventuri ale i îi includ pe Zeus, care i-a dăruit trei fiice, și Pan, care i-a dat o turmă de boi albi. Unele surse povestesc că leul nemean, care a căzut pe pământ din lună, este rezultatul dragostei dintre Zeus și Selene. A fost implicată în multe legături amoroase, dar nu la fel de multe pe câte a avut sora sa
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
că adunările de la începuturi ar fi avut mai mulți "episkopoi", adică mai multe persoane având această funcție simultan în aceeași adunare, cea ce diferă de rolul episcopului din secolul doi. În Faptele Apostolilor, "episkopoi" sunt menționați ca fiind "pastori" ai "turmei", imagine care se păstrează până în ziua de azi. Alte pasaje îi descrie că călăuzitori, administratori și învățători. În 1 Timotei, "episkopoi" trebuie să fie căsătoriți cu o singură soție, ceea ce arată că poligamia era frecvență la creștini. Cea ce arată
Episcop () [Corola-website/Science/300177_a_301506]
-
sunt menționate 38 de case sau 38 de birnici. Între anii 1764 - 1790: mare parte din locuitorii din Țara Bârsei, Siliștea Sibiului, Sadova Câmpulungului, Vrancea precum și de pe Valea Bârgăului au lăsat totul - case, averi - și au plecat cu familiile și turmele lor spre Moldova, atrași fiind de intinsele plaiuri, de apele bune și de vetrele de sat străjuite de codri de nepătruns. În anul 1820: în Cartografia Moldovei din sunt prezentate satele existente din acea perioadă și starea locuitorilor: “[...] șăd pe
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
cazurile să fie aplicată marca de identificare conform cu Articolele 5 și 8. Totuși pentru animalele din specia porcină nu este obligatorie includerea fătărilor și mortalităților. În cazul porcilor crescuți în rasă curată și hibridare, care intră într-o carte a turmei conform Directivei 88/661/CEE (1) este necesar în sistem de înregistrare alternativă bazat pe identificarea individualizată care să fie recunoscută de procedura stipulată de Articolul 18 al Directivei 90/425/CEE, care oferă garanții echivalente unui asemenea registru; b
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
2. Dacă animalele au fost comercializate, autoritatea competentă a Statului Membru de destinație, poate, pentru realizarea scopurilor Articolului 5 al directivei 90/425/CEE să recurgă la Articolul 4 al Directivei 89/608/ CEE pentru obținerea informațiilor referitoare la animalele, turmele de origine și orice mișcare la care ele au fost supuse. Articolul 7 Statele Membre trebuie să asigure că orice informație referitoare la mișcările animalelor neînsoțite de un certificat sau un document cerut de lega veterinară sau zootehnică, rămân la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
Comuna Brebu, care este în apropierea comunei Ștefești, are în componență satul Pietriceaua, deci este de presupus că, printr-o transformare lingvistică, de la Pietriceana a rezultat Pietriceaua și de la Șteflești a rezultat Ștefești. Acum 480 ani, prin această zonă treceau turmele de oi către bălțile Dunării. Cum județul Săcuieni avea poteci larg cutreierate de turme de oi, poate că un păstor ardelean din Șteflești a rămas în județul Săcuieni și a dat numele localității. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
este de presupus că, printr-o transformare lingvistică, de la Pietriceana a rezultat Pietriceaua și de la Șteflești a rezultat Ștefești. Acum 480 ani, prin această zonă treceau turmele de oi către bălțile Dunării. Cum județul Săcuieni avea poteci larg cutreierate de turme de oi, poate că un păstor ardelean din Șteflești a rămas în județul Săcuieni și a dat numele localității. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vărbilău din județul Prahova (interbelic) și era formată din satele
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
în timp pentru hrănirea și cazarea lor, care nu difereau în principiu de măsurile generale și din alte localități transilvănene. Totuși există unele nuanțări legate de condițiile specifice de dezvoltare ale satului Livadia. În Livadia, oile erau îngrijite ( oierit ) în turme mari de obicei pe grupuri familiare, fiind păstorite de membrii familiei. Pe timpul verii oile erau ținute noaptea în ,staule”, locuri îngrădite, prevăzute cu o zonă specială (strungă) unde dimineața și seara se făcea mulgerea acestora. Aceste staule se mutau din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de păscut. Fiind sălașul aproape de sat, din fiecare casă mergea câte o persoană seara acolo unde și dormea, ca să poată să mulgă animalele seara și dimineața, iar apoi coborau în sat. În lunile iunie - iulie, cca. 3 - 6 săptămâni, atât turmele de oi cât și vacile, boii, caii, erau urcate pe muntele Dealul Mare, sub vârful Tulișa, deasupra localității Uricani. Acolo rămâneau ciobani la „stâne" și împreună cu unii membri ai familiilor proprietare ale animalelor. Ciobanii plătiți sau proprietarii, care făceau de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Dealul Mare, sub vârful Tulișa, deasupra localității Uricani. Acolo rămâneau ciobani la „stâne" și împreună cu unii membri ai familiilor proprietare ale animalelor. Ciobanii plătiți sau proprietarii, care făceau de serviciu cu rândul, păzeau oile care se adunau în 3-4 „strungi" (turme) între 100-200 de capete. Proprietarii de oi participau la operațiile de adunat a laptelui și la prepararea („facerii") brânzei telemea, oile fiind mulse de 2-3 ori pe zi. Această telemea din lapte de la oile care pășteau iarba de munte avea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Există două ipoteze ale formării Cașinului nou care implică popularea și a malului stâng al râului până la poalele dealului Lada. Teoria I: Se spune din legendă bătrânească, faptul că prin secolul XV - XVI sosesc în Cașin patru ciobani mocani cu turmele lor. Fiecare căutându-și locul pe moșia Cașinului, au tăiat pădurea deasă ce au găsit-o și au făcut case pe loc. Apa limpede și rece ca la munte, mulțimea izvoarelor, mulțimea potențialelor pășuni după despădurire, toate acestea au fost
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
animale s-au folosit ca îngrășământ natural, combustibil solid sau material de construcții. Pentru comunitățile în care creșterea animalelor a devenit ocupația preponderentă apar noi schimbări sociale ca urmare a păstoritului. Unele comunități, care se află în continuă mișcare cu turmele de animale, nu sunt atât de sedentare precum comunitățile a căror subzistență se bazează pe agricultură. Acest sistem de creștere a animalelor este cunoscut sub numele de transhumanță. La fel ca în paleolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
care o fac. Satele repartizate pentru munca în topitorii erau Susțiu, Briheni și Sîrbesti. Daturile se făceau cu ocazia diferitelor sărbători, de Paști, de Crăciun. Dijma era percepută pentru stupi (1 din 10), pentru oi și porci (un porc din turmă). Obligațiile de lucru erau: secerat, cosit și caratul lemnelor. Cei din satele Briheni, Susțiu, Sîrbesti și cătunul Ursești, au obligații de a căra săptămânal cărbuni pentru topit fierul, căra lemne și ard cărbunii. Cine neglijă aceste obligații plătea gloaba un
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, deși nu se făcea îndeajuns din cauza dificultății de a-l transporta. Se practica în schimb târlirea (staționarea turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
apei și nu dedesubt. Datele colectate de el au demonstrat și că Curentul Golfului curge pe sub un strat rece de apă de la suprafață. De-a lungul primăverii și începutului verii, "Viking" a navigat între Groenlanda și Spitsbergen în căutare de turme de foci. Nansen a devenit un țintaș priceput, într-o zi el consemnând că echipa sa împușcase 200 de foci. În iulie, "Viking" a rămas captivă în gheață, aproape de o zonă neexplorată a coastei Groenlandei; Nansen își dorea să meargă
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
abia câțiva bătrâni știutori de carte mi-au povestit despre cei șapte leși veniți din Galiția. În schimb, este foarte răspândită credința că Leșu a fost întemeiat de ruși. După unii, aceștia au venit din Bucovina și și-au așezat turmele lor în stânga văii unde sunt astăzi grădinile Arteneștilor; după alții, rușii au fost din Ilva Mică și au venit pe Valea Leșului «a pești» oprindu-se la Pietroasa (loc în apropierea văii la vreo 7 km. din sus de sat
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Purcăreni este un sat în comuna Tărlungeni din județul Brașov, Transilvania, România. Prima atestare documentara a localității datează din 1387. Numele localității Purcareni are legătură cu faptul că locuitorii zonei erau consacrați datorită numeroaselor turme de porci și oi cu care ulterior aprovizionau cetatea Brașov. Mulți dintre voi știu că Sacelele de astăzi este format din cele 7 săticele: Satulung, Cernatu, Turches, Baciu, Tarlungeni, Zizin și Purcareni. Locul fosilifer Purcăreni este un monument al naturii
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
cântecul, pentru că vor avea tot anul bani mulți. In acest scop ei aruncă monede spre cuc, zicând: „Cucule, eu îți dau bani puțini, tu să-mi dai mai mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el numără oile alegând pe cele mai grase pentru unchiul său care se află și el ascuns în apropiere. In croncănitul lui, corbul zice: „Asta-i a mea/ asta-i a unchiului”. Păstorul se întoarce cu fața către el și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se face „sărcinător” pentru vite, se taie un pui de mesteacăn și se pune în grajd, aproape de intrare, zicându-se: ,Așe și ptiarî relili di la grajd, cum ptieri mustu dân mesteacăn“. Se dau apoi oile în „cotare”, constituindu-se turmele care vor fi păzite de păstori până la lăsatul secului de toamnă. Bătrânii spun că înainte Sânjeorjul era cunoscut ca sărbătoarea slugilor, deoarece acum se angajau copiii ca slugi pe simbrie, pentru un an de zile, la cei înstăriți. Simbria consta
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
o parte dintre locuitorii satului au plecat în țară, adică în vechiul Regat, unde s-au îndeletnicit cu diferite munci: birjari în București, căruțași pe dubițele de pâine, iar o parte dintre ei se duceau ca baci și ciobani la turmele de oi din Dobrogea și Muntenia, unde prin forța împrejurărilor au abandonat portul mocănesc care reclama mai multă îngrijire și astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori, închise. Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]