15,959 matches
-
individuale, care ține de partea senzitiva, din acest motiv a cogita, într-un al doilea mod, [se spune despre] actul intelectului deliberativ și, într-un al treilea mod, despre actul puterii cogitative. Așa cum se desprinde din pasajul citat mai sus, verbul cogito, cogitare poate fi folosit fie atunci când se discută despre intelect în genere (primul mod), fie când se discută despre mișcarea minții către cunoaștere, ca o pregătire pentru această (al doilea mod), fie când se discută despre mișcarea orientată către
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Early Fourteenth-Century Philosophy aș Explanations of Com plex Cognition, A thesis submitted în conformity with the re qui rements for the degree of Doctor of Philosophy, Graduate Depăr tment of Philosophy, University of Toronto, Toronto, 2005 PAISSAC, Henri, Theologie du Verbe: Saint Augustin et Saint Thomas, Édition du Cerf, Paris, 1951 PANACCIO, Claude, Le discours intérior. De Platon à Guillaume d’Ockham, Éditions du Seuil, Paris, 1999 PANACCIO, Claude, „From Mental Word to Mental Language“, în Philosophical Topics, vol. 20, nr.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ambasadă. Scurt comentariu: Cititorul care a avut răbdarea să parcurgă această listă anodină va fi remarcat justețea cuvintelor lui Churchill "Anglia nu are prieteni, Anglia are numai interese". Interesul Marii Britanii pentru România îl reprezenta (din păcate, nu mai putem folosi verbul la prezent) petrolul și iar petrolul. Aceasta reiese din mulțimea de societăți petroliere mixte anglo-române cu sediul în România și, pe vremea cînd eram aliații Germaniei, din rațiunea bombardării masive a sondelor de petrol din Valea Prahovei, ca și a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Creator și Izbăvitor polarizeazăîn jurul său întreaga viață socială, religioasă și chiar politică a po porului ales. În ebraica biblică erau doi termeni prin care seexprima întreaga atitudine spirituală a omului: este vorba de sub-stantivul emunah ce derivă din radicalul verbului aman utilizat desute de ori la forma nifal și înseamnă mai mult a „a fi sigur” pecând la forma „hifil” are mai mult sensul de „a avea încredere” sau„a crede în”. Ca substantiv este întânit mai rar fiindcă nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se impune adesea a investi mai mult voință decât rațiune<footnote Alfred Kuen, Trebuie să vă nașteți din nou, traducere de Constantin Moisa, Editura Stephanus, București, 1995, p. 85. footnote>.De aceea în demersul kerigmatic al profeților când se folosește verbul „a crede” sau substantivul „credință” se sugerează că se impune imperios a fi sigur de lucrarea divinității, a se baza pe lucrarea pronia-toare a lui Dumnezeu utilizându-se preferențial rădăcina bathah,a căuta sprijin sau ajutor exclusiv de la Dumnezeu, a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Pierre Grelot, Jacques Guil-let, Marc-François Lacan, Sixième édition, 1988, Les Éditions du Cerf, Paris, 1988,p. 475. footnote>. Primul termen ebraic ce apare cel mai frecvent înBiblie este radicalul w m a cu sensul de „fermitate” sau „stabilita-te”. Ca verb este întâlnit la forma hifil cu sensul de „credință” sau„adevăr”. Pentru confirmarea unui adevăr se spunea adesea cuivasau despre ceva „așa este” adică „amin” . Utilizat la forma hifil carepoate avea un sens preponderent cauzativ, în cazurile cele maifrecvent folosite
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
te consideri ineficient și slab de a mai faceceva prin tine însuți și alergi la ajutorul lui Dumnezeu ca la singurascăpare.Termenului ebraic pentru „credință” îi corespund, `ntr-o oare-care măsură” cât de cât cele două cuvinte grecești: „ejlpiv"” (elpis) șirespectiv verbul „ejlpivxw” redat de Vulgata lui Ieronim prin fides șirespectiv veritas (încredere), și „pivsti"”. Prin urmare, din perspec-tiva Sfintei Scripturi, cuvântul „credință” are două conotații binedefinite: prima are în vedere încrederea acordată unei persoane cea probat că merită cu prisosință acest
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
retrasare care i-a ajutat pe democrați să-și mențină majoritatea. Atunci cînd cineva a observat că un district avea forma unei salamandre, un critic a remarcat că semăna mai degrabă cu o "gerrymandră". Termenul, căruia îi este asociat și verbul, a intrat ulterior în vocabularul american uzual. Cu toate acestea, prejudecățile istorice în favoarea sistemului V. Pl. sînt accentuate de argumente mult mai rezonabile. În concepția adepților săi, tendința sistemului V. Pl. de a spori majoritatea partidului învingător în cadrul legislativului are
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
exista un apelativ cern, -ă, „pămînt negru“ (sau alt sens apropiat), cerut de toponimele, foarte probabil romînești, Cernișoara și Cernița. Sunt atestate, de asemenea, în limba romînă un apelativ cerneală („humă neagră pentru spoitul caselor“, „un fel de catran“) și verbul a cerni, „a înnegri“. Numele prezentate mai sus sunt prea numeroase și prea răspîndite pentru a fi, toate, formate de slavi. Grupul lor trebuie disociat etimologic (mai ales că unele dintre formații ar fi putut cunoaște un intermediar antroponimic). Astfel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apelativul romînesc hațeg („pădure măruntă, tînără, tufiș, hățiș, hățaș“), cu varianta hățoagă, hoțoagă („cărare bătută de sălbăticiuni“), bazate probabil pe hățaŭ, hățău (u > g, ca în magh. hadaró > hădărău, hădărof, hădărag, hădarg, bg. pleșov > pleșuv > pleșug), legate, se pare, de verbele a hăți, a înhăți, a înhăța (< interjecția haț!), printr-o motivare situațională plauzibilă, dar care nu i-a convins și pe alții. În cazul acceptării acestei soluții, Hațeg ar fi înrudit onomasiologic cu Tîrnava, Cîmpina, Sibiu, Loviște. De curînd, pornindu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rîului Boul din Bazinul Sucevei, cu izvorul în Poiana Jijia. În regiunea Boikovia din Ucraina există un rîu Žyșawa. Hidronimul este atestat documentar cu formele Jejia, Jeja, Jăjăia, Dzijia, Dziza, Ziza. Etimoanele propuse sunt mai ales slave. Formația onomatopeică asociată verbului ucr. dzidzikati, dziskati, zyzati, „a șuiera“, nu corespunde geografic unui rîu liniștit de șes cum e Jijia. Baza ucraineană sveșaja (reka), „rece“, „proaspătă“, ridică probleme dificile de evoluție fonetică (îndeosebi trecerea lui e > i și a lui sv la dz
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care au trecut în mai multe valuri pe teritoriul romînesc. Krahe, susținut de R. Vulpe, îl pune în legătură cu cîteva nume din afara Daciei, considerîndu-l de origine ilirică. Numele Olt a fost apropiat și de unele posibile etimoane latinești: Allutus, format de la verbul alluo, „spăl“, „curg pe lîngă“ < ad-luo (a se compara cu alluvies < adluvies, alluvium < adluvium, „puhoi“, provenite, în ultimă instanță de la luo, „spăl“, ca și lavo, „spăl“); lut < lutum . C. Poghirc a comparat numele Olt cu hidronimul baltic Aluote și cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de origine romînă, romîno-slavă, romîno-alană, romîno cumană etc. a fost considerat de unii ca derivînd din numele Prutului, ceea ce nu poate fi acceptat din cauza neconcordanțelor formale. Variantele brod „pod“ + nic (deci „podar“), brdo „munte“ + -nic (deci „muntean“); un derivat al verbului broditi „a umbla necontenit“ sunt mult mai plauzibile ca baze ale numelui brodnic. Putna Am ales acest nume pentru rezonanța istorică și culturală a mînăstirii omonime și a zonei în care este așezată, dar mai ales pentru „mănunchiul“ consistent de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sinonimele, nu numai din dialecte și limba-standard, ci și din alte idiomuri, pentru că modul de a denumi o noțiune în diverse idiomuri indică cel puțin drumul de urmat pentru a stabili o etimologie. A rămas celebră etimologia dată de el verbelor fr. trouver, it. trovare, care în Evul Mediu aveau sensul de „a scrie versuri, a face poezii“ (de fapt, „a face rime“), de unde fr. trouvère, v. prov. trobador cu sensul de „poet“ (cf. rom. truver, trubadur). La început, lingviștii s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Mediu aveau sensul de „a scrie versuri, a face poezii“ (de fapt, „a face rime“), de unde fr. trouvère, v. prov. trobador cu sensul de „poet“ (cf. rom. truver, trubadur). La început, lingviștii s-au gândit că la baza celor două verbe romanice ar sta tropus „figură retorică, metaforică“, alții au pornit de la tropa „joc cu zarurile“. Toate aceste etimoane corespundeau din punct de vedere fonetic, dar erau nesatisfăcătoare din punct de vedere semantic, fiindcă de obicei înțelesul evoluează de la propriu la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
criteriu poate fi decisiv când se constată că un derivat moștenit din latină există în majoritatea limbilor romanice. Astfel, rom. a îngrășa este considerat de unii moștenit din lat. *ingrassiare, dar de alții derivat pe teren românesc de la gras. Existența verbului și în alte limbi romanice (franceză, occitană, catalană, portugheză) ne face să considerăm mai plauzibilă soluția moștenirii latinești decât cea a derivării pe teren românesc. În concluzie, etimologia unui cuvânt nu poate fi stabilită pe baze fanteziste. Nu se pot
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aceeași situație: fr. confortable provine din engl. comfortable (derivat format în engleză de la cuvântul comfort, împrumutat din franceză), iar fr. populaire, care însemna numai „referitor la popor“, dobândește și sensul „ceea ce place poporului“, dezvoltare semantică petrecută pe teren englez. Noi verbe derivate, formate în engleză de la cuvinte împrumutate anterior din franceză, încep să fie folosite și în franceză, nu fără rezerve la început: disqualifier, libéraliser, influencer, utiliser. Procesul continuă și azi. Categoria acestor cuvinte reîntoarse în Franța sub o nouă înfățișare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dintre cuvintele vechi dispar, printre acestea fiind și cuvinte derivate. În locul lor sunt împrumutate cuvinte croate, și astfel se ajunge ca „familiile“ semantice ale cuvintelor istroromâne să fie formate adesea dintr-un cuvânt românesc și mai multe cuvinte croate: alături de verbul farecâ „a fereca“ (< lat. fabricare), există și termenii, împrumutați din croată, pricuįí „a potcovi“, covâč, potkivâč și cov, toate cu sensul „fierar“. Cuvintele croate sunt „motivate“ prin faptul că limba croată este limba oficială și are deci prestigiu. Prin introducerea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nou intră într-un număr mai mare de combinații și capătă un sens mai general. Acest caz special poate fi motivul eliminării unor cuvinte în trecut, dar și în prezent. La Jeiăn, localitate din Croația unde se mai vorbește istroromâna, verbul începâ „a începe“ este limitat la construcții în care figurează un cuvânt ce denumește, aproape totdeauna, un obiect de consum în casă (a începe pâinea, ~ lemnele, ~ zahărul), iar cu sensul general și împreună cu alte verbe se întrebuințează pošní, împrumutat din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unde se mai vorbește istroromâna, verbul începâ „a începe“ este limitat la construcții în care figurează un cuvânt ce denumește, aproape totdeauna, un obiect de consum în casă (a începe pâinea, ~ lemnele, ~ zahărul), iar cu sensul general și împreună cu alte verbe se întrebuințează pošní, împrumutat din croată: pošnít-a cântâ „începe a cânta“. Un alt exemplu este cuvântul verde, care înseamnă numai „verde-crud, proaspăt“; pentru culoare, în general, se folosește corespondentul croat zelén (adjectivul verde cu sensul de culoare s-a menținut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aplicat de unii lingviști și pentru a explica înlocuirea, în dacoromână, a cuvântului arat „plug“ < lat. aratrum cu termenul plug, împrumut slav: substativul arat (care se păstrează în aromână) s-ar fi confundat cu supinul și participiul arat, forme ale verbului a ara. „Noutatea“ împrumutului Uneori, vorbitorul bilingv poate împrumuta un cuvânt dintr-o limbă considerată de prestigiu pentru simplul fapt că termenul respectiv are calitatea de a fi „nou“. Acesta este motivul pentru care, în română, cuvântul vechi de origine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lat. ventus „vânt“, al cărui derivat ventilare însemna „a vântura, a agita aerul“. Amândouă cuvintele latinești s-au moștenit în limbile romanice: ventum (forma de acuzativ a lui ventus) s-a păstrat în toate limbile romanice (cf. rom. vânt), iar verbul ventilare numai în unele limbi romanice (cf. rom. (a) vântura). În spaniolă, ventilare a devenit beldar, cu sensul „a vântura cerealele“; din familia sa face parte și substantivul bielda „furcă de vânturat grâul“. În secolul 18, termenul spaniol a pătruns
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Pare surprinzător că și un cuvânt recent poate avea, la originea îndepărtată, un termen latinesc: este vorba de lat. stringere, transmis multor limbi romanice, inclusiv românei, unde a devenit a strânge. De la participiul strictus s-a creat în latina populară verbul *strictiare, care stă la baza verbului v. fr. estrecier „a constrânge“. Din vechea franceză, cuvântul a trecut Canalul Mânecii și a luat forma englezească stress, dobândind sensul „efort intens, tensiune“. Sub noua sa înfățișare și cu noul său sens, a revenit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
recent poate avea, la originea îndepărtată, un termen latinesc: este vorba de lat. stringere, transmis multor limbi romanice, inclusiv românei, unde a devenit a strânge. De la participiul strictus s-a creat în latina populară verbul *strictiare, care stă la baza verbului v. fr. estrecier „a constrânge“. Din vechea franceză, cuvântul a trecut Canalul Mânecii și a luat forma englezească stress, dobândind sensul „efort intens, tensiune“. Sub noua sa înfățișare și cu noul său sens, a revenit în franceză, peste mult timp (prima
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în tante. Din franceză, cuvântul a pătruns în germană, Tante, și, de aici, a ajuns în română în forma tanti. Tender „vehicul cuplat cu o locomotivă, care servește la depozitarea și transportul combustibilului și al apei necesare funcționării locomotivei“ și verbul vechi, păstrat regional, a tinde „a întinde“ au aceeași origine îndepărtată: lat. tendere „a întinde“. Verbul l-am moștenit direct din latină, la fel ca toate limbile romanice. În ceea ce privește primul termen menționat aici, substantivul tender, acesta a ajuns la noi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]