8,047 matches
-
În aceeași capcană au căzut mai târziu Vasile Bogrea În 1921 <endnote id="(171, p. 266)"/>, I.C. Chițimia În 1971 <endnote id="(170, p. 295) "/>ș.a. După părerea mea, este Într-adevăr vorba despre un voievod, dar nu despre Mihai Viteazul, ci despre „mai marele voievod al oștilor Îngerești”, adică de Arhanghelul Mihail, care mânuiește „sabia morții”, „cu care ia sufletele oamenilor” <endnote id="(36, p. 151)"/>. S-ar putea să existe o legătură Între descântecele prezentate mai sus și credința
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în realizarea acestui obiectiv nu poate fi pus sub semnul îndoielii, chiar și în condițiile în care, operațiunile militare s-au desfășurat în cadrul concepției strategice germane. La 29 iulie 1941, Hitler a transmis lui Antonescu „cele mai sincere mulțumiri pentru viteaza atitudine și activitatea desfășurată de armata română, atât pe Prut, cât și în Bucovina de Nord” și a precizat că în această primă fază a războiului, ea a contribuit cu succes la fixarea forțelor inamice aflate în fața sa. Începând cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acum - după ce Ministerul îmi validează concursul - am și eu dreptul să fac parte dintr-o comisie de doctorat. Cine știe! Azi, începe școala. Cum Ducu pășește prima dată pragul școlii, noi îi urăm cu toții să fie un elev destoinic și viteaz (l-am văzut că se cam bate cu băieții!). în așteptarea revederii, fiți sănătoși și fericiți. Mihai Drăgan P.S. Dacă ai Ramuri din 1969 (cred!), decupează traducerile filosofice ale lui Maiorescu, cîte s au publicat. Mi-au scăpat! Telefonul l-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ed[iția] Delavrancea . Multe felicitări. Am primit scrisoarea. Urmează să răspund. </citation> (113) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”27 ianuarie 1978”> Dragă Costică, Scrisoarea ta ne-a bucurat mult. în mod cu totul deosebit ne-au bucurat rîndurile viteazului nostru fin DucuAlexandru, cu veștile lui cutezătoare (a călătorit cu avionul, ceea ce eu n-am putut face pînă acum). Angajamentul de a lua nota zece la purtare pe acest trimestru este minunat și nu ne îndoim de promisiune deoarece Ducu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ești încă plecat, poate ne vedem. Eu mai stau puțin în Iași, apoi plec pentru o vreme la Suceava unde mi-ar plăcea să primesc răspunsul tău. Iată adresa: Fam[ilia] Octavian Cazievici (p[en]t[ru] Nicu), str. Mihai Viteazul, 15, Suceava. Acolo stau pînă pe 1 aug[ust], dată după care, împreună cu Doamna mea, mînă birjar... Pa, Nicu [P.S.] Ca unui prieten: Pe 31 martie mi-am susținut teza. Ieri am primit răspunsul că ea a fost confirmată de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cromatismul a evoluat și aici spre lumină, spre vibrație: Actorul George Popovici, Portret în roșu, Autoportret, Octav Băncilă. Aceleiași condiții de pictor al cetății îi aparțin compozițiile vaste, consacrate marilor evenimente de cultură sau politice ale Iașului: Intrarea lui Mihai Viteazul în Iași, Hora Unirii la Iași, Portretul Domnitorului Al.I.Cuza, Junimea. Lucrări de artă din creația personală se găsesc în muzeele din Iași (Palatul Culturii - Muzeul de Artă); Muzeul Unirii, Muzeul Literaturii Române Iași (Academia Română), Galați (Muzeul de Artă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
mss. (în arhiva autorului) -RADINSCHI, CONSTANTIN, Pictorul și pamfletarul Costache Agafiței, Revista INFOARTIS, an II, nr. 7-9, septembrie 2002, p.16-17 -BICER, PETRU, Costache Agafiței (1909-2002), Iași, septembrie 2002, 2p. mss (în arhiva autorului) -OSTAP, CONSTANTIN, Costache Agafiței și Mihai Viteazul, Ziarul de Iași, nr. 50 (3329), 7 iunie 2002, p. 7A -MACARIE, GH., Costache Agafiței, Viața (Iași), nr. 3, 1996, p. 3 ALEXANDRESCU, MIRCEA (1930-2002) MEDIC Distins medic și pasionat cercetător, dr. Mircea Alexandrescu a fost un reprezentant de seamă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
marcat, în mare măsură, prin personalitatea și creația sa, arhitectura românească postbelică. S-a născut la 21 octombrie 1918, în București. Primii ani de școală îi urmează la Școala primară nr. 23 din București, apoi este bursier la Liceul Mihai Viteazul din aceeași localitate. Simțindu-se atras de nobila artă a arhitecturii, urmează, după terminarea liceului, studii de arhitectură. Absolvent al Facultății de Arhitectură din București, în anul 1947, susține, în 1948, ca proiect de diplomă, lucrarea cu tema Circul de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cel Mare (de Mircea Drăgan) ; șapte băieți și o ștrengăriță (o coproducție franco-romînă în regia lui Bernard Borderie) ; Haiducii (de Dinu Cocea) ; Columna (de Mircea Drăgan) ; Tudor (de Lucian Bratu) ; Neamul șoimăreștilor (de Mircea Drăgan) ; Dacii (de Sergiu Nicolaescu) ; Mihai Viteazul (de Sergiu Nicolaescu) ; Păcală (de Geo Saizescu) ; și Nea Mărin miliardar (de Sergiu Nicolaescu). Cel mai vechi dintre ele este Tudor (1962), cel mai recent este Nea Mărin (1979). Codașul clasamentului, ștefan cel Mare, a fost văzut de 7.380
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
șoimăreștilor, mi-a spus cineva, moment în care am realizat, fără nici o încîntare, că sînt exact omul acela.) N-a trebuit să merg pînă la Jilava. Unde-mi fusese capul ? Uitasem că, dacă vrei să vezi ce mai face Mihai Viteazul, nu trebuie să mergi decît pînă la telecomandă. (Apropo, face la fel de bine ca întotdeauna, deși te-ai aștepta ca oricine să mai obosească după prima sută de difuzări.) Chiar și filmele pentru care nu există o asemenea cerere circulă sănătos
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
poți apropia de sentimentele de mîndrie cu care un spectator de la 1967 putea să iasă de la film : mîndria de a avea o istorie atît de glorioasă, inseparabilă de mîndria de a avea o cinematografie cu atîția mușchi pe ea. Mihai Viteazul (1970) a făcut și mai mulți oameni (13.330.000) să se simtă mîndri. Ca anvergură și complexitate logistică, e vîrful indiscutabil al epopeei naționale. îți dă toată povestea (din 1593, cînd Mihai își cumpără tronul de la turci, pînă în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
măcar pe durata unui film ? Dacă americanii au atîtea filme care-i fac să se simtă mîndri de istoria lor, de ce n-am avea și noi ? și totuși există ceva nociv în mîndria pe care continuă să o procure Mihai Viteazul : e o mîndrie care nu permite pe lîngă ea prea multă distracție. Mihai Viteazul nu e un film prea distractiv. Prin tot ce face îți spune că e un film de importanță națională și importanța națională stă ca o cămașă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
se simtă mîndri de istoria lor, de ce n-am avea și noi ? și totuși există ceva nociv în mîndria pe care continuă să o procure Mihai Viteazul : e o mîndrie care nu permite pe lîngă ea prea multă distracție. Mihai Viteazul nu e un film prea distractiv. Prin tot ce face îți spune că e un film de importanță națională și importanța națională stă ca o cămașă de plumb pe umerii lui. îți spune că nu se glumește cu așa ceva. și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la cap, învelite cu o față de masă foarte mare și frumos brodată, cu franjuri lungi, dovedind bun gust din partea celei ce o făcuse. Pe pereți erau tablourile marilor înaintași ai românilor : Decebal, Traian, Mircea, Vlad țepeș, ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Regele Carol I, Regele Ferdinant, Regele Carol al-II-lea și prințul moștenitor Mihai. Pe peretele opus se vedeau tablourile marilor cărturari și oameni de artă, patrioți înflăcărați care și-au adus contribuții la formarea culturii românești, și a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și relevă caracterul ascensional și dina- mic al evoluției personajului până la un moment apogetic. În calitate de erou, studentul urcă treptele gloriei în drum spre apoteoză. Deloc întâmplător, și prin același efect rizibil catalizat retoric, eroul convoacă adunările la statuia lui Mihai Viteazul. Revendicarea simbolică e transparentă, eroicul student în drept face corp comun, la propriu și la figurat, cu eroul de la Călugăreni. Sensul progresiei este conferit și de calitatea de orator a studentului în drept a cărui logoree belicos-patetică își are ecoul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
scot din efe- meritatea clipei și-l fixează în eternitate. Este vocația monu- mentalului de a lega grandoarea de memorie, de durată, depășind ocazionalul momentului. Momentul apogetic care închide progresia îl reprezintă discursul ținut de Coriolan la statuia lui Mihai Viteazul. Tabloul pe care-l configurează naratorul ca lector in fabula este cel al unui câmp de luptă, unde liderul maxim afișează un comportament eroic în măsură să producă emulație. Dilatarea evenimențialului urmează o dublă cursă. Într-o primă instanță, eroul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ca lector in fabula este cel al unui câmp de luptă, unde liderul maxim afișează un comportament eroic în măsură să producă emulație. Dilatarea evenimențialului urmează o dublă cursă. Într-o primă instanță, eroul își fixează modelul exemplar, pe Mihai Viteazul, cu care emulează. Ulterior își „construiește” soclul propriei statui prin intermediul maselor studențești exal- tate de temeritatea liderului. Apogeul îl constituie discursul și aici eroicul este catapultat primejdios în retoric, un salt mortal de la act la discurs, într-un delir al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
deturnat și sublimat în discursul politic și că energiile sunt captate prin discurs atât la nivelul maselor studențești cât și a publicului gazetei. „Coriolan îi strângea rândurile, o organiza, o îmbărbăta, o înflăcăra și o ducea - la statuia lui Mihai Viteazul. Până aci, Coriolan era mare, era incomparabil ; dar aci, la statuia eroului de la Călugăreni, era prodigios. Cuvântarea lui era așa de zguduitoare, încât auzindu-l, te mirai de nepăsarea eroului de bronz : cum oare nu descăleca, precum odinioară comandorul lui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
bravi voievozi și domni și sfetnici, că ce-au clădit în veacuri sfinte au năruit niște nevrednici. Sărmana țară românească mai mică azi și pururi în necaz, dea Domnul iar să ți se nască Cel Mare, Cel Bătrân și Cel Viteaz! ............................................................... 1946 Vreme trece, vreme vine! -29 iulie-15 octombrie, la Paris, în Palatul Luxemburg, au loc tratativele Conferinței de pace, convocată pentru a dezbate proiectele Tratatelor de pace cu Italia, România, Ungaria, Bulgaria și Finlanda. 30 iulie este publicat simultan la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de toamnă, când natura parcă înnebunise de atâtea culori și atâtea parfumuri. În cele trei zile ale călătoriei, în nopțile petrecute în tovărășia tarafurilor și a bătrânelor și vrăjitelor noastre vinuri, am discutat mult despre daci și romani, despre Mihai Viteazul, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare, despre sprijinul constant al Franței, despre Panait Istrati, Eugen Ionescu, Brâncuși, Enescu, Cioran, dar și despre Sartre, Baudelaire, Prévert și Villon. A fost sincer fermecat de tot ce a văzut. Prin obcinele Bucovinei, trecând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu prilejul marii întruniri de la Universitatea din Iași, compune un înaripat „marș eroic” intitulat Arme, arme. Sub titlul Fiii României, marșul s-a cântat la reprezentațiile de gală în cinstea căderii Plevnei. Soldaților români le-a mai închinat cântecele Moartea vitează și Oșteanul român, pe versuri populare. O remarcabilă autenticitate artistică o demonstrează Hora de la Plevna pe versuri de Vasile Alecsandri, Stejarul și cornul pe versuri populare, Ca un glob de aur pe versuri de Dimitrie Bolintineanu. Gavriil Musicescu a armonizat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
roșu Închis și cu o cruce sub formă de trifoi, argintată, În fiecare pătrat. Deasupra se vede ce a mai rămas din cavaler: coiful lui solid și o incomodă gardă de gât care-l Împiedică să mănânce, precum și un braț viteaz ieșind dintr-un fel de ornament cu frunze, roșu Închis și ultramarin și Încă fluturând o spadă scurtă. Za hrabrost’, „pentru vitejie“, stă scris pe inscripție. Conform vărului primar al tatei, Vladimir Viktorovici Golubțov, amator de antichități rusești, pe care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pas și mirarea mea a crescut În mod plăcut când am recunoscut În nefericitul călăreț pe Mojuhin, pe care Tamara și cu mine Îl admirasem de atâtea ori pe ecran. Filmul Hadji Murad (după povestirea lui Tolstoi despre acea căpetenie vitează care hălăduia călare prin munți) se turna pe pășunile acelui lanț muntos. „Oprește afurisitul ăla de animal! (Derjite prokliatoe jivotnoe!)“ rosti el printre dinți când mă văzu, dar În același moment, Într-o avalanșă de pietre care se sfărâmau și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o fi greșit, pe ici pe colo, condeiul meu." Ștefan cel Mare a fost omul providențial pentru Moldova, pentru veacul său, pentru istoria noastră și chiar pentru Europa Timpului său. A fost un erou, o personalitate fantastică; el, alături de Mihai Viteazul cele două uriașe personalități au zguduit istoria noastră națională, cu ecouri în istoria universală chiar. A fost o personalitate atât de puternică, încât a mobilizat nu numai toată suflarea Moldovei lui întru împlinirea idealurilor sale; dar și peste veacuri, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cu un curaj nebun, sfidând moartea, se arunca în luptă cu sabia goală ducându-și oștirea la izbândă. Era unul dintre secretele izbânzilor sale. Ștefan a fost un reformator, un ziditor, el nu a fost numai un genial strateg și viteaz războinic; a fost și un înțelept cârmuitor și harnic gospodar al țării; abil diplomat; ctitor și original constructor de biserici, cetăți și târguri; legiuitor de pravile și necruțător judecător; a încurajat arta, cultura, istoriografia, a dezvoltat negoțul, meșteșugurile; s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]