65,481 matches
-
azi deja am început să transpir. Nu știu cum să mă îmbrac mai bine să nu mi fie nici frig, dar nici să fac o recidivă, pentru că simt că voi muri altfel. Eu, de fapt, vorbisem cu Mariana, m-a sunat ea acasă la mine - mi-am pus și eu telefon, 217775, cu prefix 068 și-i povesteam ei cât de slăbită mă simt și cum alerg pe la analize pentru a mi le face pe toate pentru că simțeam că ceva nu este în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
rețin la București. Cum n-am fi venit noi la Bârlad de Sfânta Maria?! Îți mulțumim acum pentru invitație, dar pentru noi este imposibil. Ai ghicit! Lipsurile acestea financiare ne rețin în fiecare vară, mereu aici, în bătătura noastră de acasă, pe care o iubim cu toții pentru că altceva - deocamdată nu putem să ne permitem. Credeam că ne vei căuta! Sper că tu ești supărată pe mine pentru lipsa mea de comunicare din vara lui 2001 când ai fost la noi. Noi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
poate trăi așa în continuare. Deocamdată lucrează la un avocat ca „ucenic” în ale meseriei. Mai am două probleme să-ți spun: îți mulțumesc foarte mult pentru fotografiile lăsate la Liliana la București, fotografii pe care le-a adus Titel acasă - vei fi aflat - sunt superbe și mi-au creat înalte nostalgii. Iată ce rămâne în urma noastră!! Mi-am îmbogățit imaginea de pe malul râului cu acea secvență când am stat cu tine și cu iubitul nostru conu Alecu pe un pled
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai schimbat și acolo. Văd locurile Școlii normale, grădina ei pe care o lucram cu domnul Maloman, văd Grădina publică, străzile orașului, piața și mult departe Gara, locul unde coboram ori urcam în trenul care ne aducea sau ne întorcea acasă, în Ardeal, din peregrinările noastre școlărești. Toate acestea au trecut, și noi ne-am trecut mult, coane Alecu, domn elev Alexandru! Regret și regretăm că nu mai putem veni în acele locuri care mi-au marcat viața. Noi suntem așa cum
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pregătește pentru bacalaureat și pentru admiterea la facultate. Ea dorește să urmeze medicina la București, iar Titel să ocupe un serviciu tot în București, indiferent de ocupație, deși este avocat. Eu îi aștept zilnic să vină după orele de serviciu acasă. Când zilele sunt mai blânde, mai ies prin oraș, însă nu departe de casă. Astăzi, duminică, Dan, Gabi, Coca, Titel și Mara au fost la Cârțișoara. Au revenit la Făgăraș și mi-au povestit că pe acolo, acasă, este bine
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de serviciu acasă. Când zilele sunt mai blânde, mai ies prin oraș, însă nu departe de casă. Astăzi, duminică, Dan, Gabi, Coca, Titel și Mara au fost la Cârțișoara. Au revenit la Făgăraș și mi-au povestit că pe acolo, acasă, este bine ! Deci a venit primăvara, ne mai ducem în satul nostru care ne este atât de drag, ca și dumneavoastră. Eu am luat legătura și cu Mihai Mâță, bunul meu coleg de clasă. M-am bucurat mult de cele
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Repet mult că sănătatea nu-mi mai permite să mai fac un drum până acolo, deși aș dori foarte mult. Noi, fiecare, cu obligația lui, Gabi și Coca la liceu, Dan la fabrică, Titel în căutare de serviciu, iar eu acasă. Ultimele zile au fost mai reci, obligându-mă să stau mai mult în casă. Până va fi așa, va fi bine. Astăzi, sâmbătă, ai mei se duc la Cârțișoara pentru a încheia cu cele cerute de toamnă. Eu am renunțat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
atunci, profesorii erau ca niște zei, pe care-i priveam cu adânc respect de la...distanță”, spune profesorul Alexandru Mânăstireanu, parcă reamintindu-ne nouă, dar mai ales părinților, profesorilor și elevilor de astăzi, cum trebuie să se comporte elevii în școală, acasă și pe stradă...Generația lui își saluta reverențios dascălii, le oferea respect oriunde i-ar fi întâlnit, inclusiv în mijloacele de transport, cedându-le locul... Alexandru Mânăstireanu a fost și a rămas fiu credincios al satului Priponești de Sus, al
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
boala sinistră a singurătății, nu „mai făceau casă bună”, cu starea de siguranță care îl menținuse... Îl aștepta pe COSMIN, nepotul său, care îl asistase câteva zile iar acum era la București, de unde avea să se întoarcă urgent la Bârlad, acasă, pentru a mai „aranja” împreună unele „chestiuni bănești și arhivistice”, mi-a explicat cu voce plăpândă, abia perceptibilă, dar încă dornică de obișnuitul nostru taifas prietenesc. Ne-am despărțit din convorbirea care totuși îl obosea, cu promisiunea pe care i-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
grea din încercuirea de la Don-Stalingrad din februarie 1943 să nu fi fost posibilă. Suficient, ca ajuns în țară să noteze lapidar, dar cu bucuria celui care a învins greutățile neînchipuit de mari: „Peste noapte trăiesc minunea mult sperată a întoarcerii acasă, odihnindu-mă într-o cameră călduroasă și un pat minunat de odihnitor la care am visat chiar în cele mai dramatice evenimente de pe front, când înmărmuream de frig și camere reci, la temperatura de afară”. După război, ca și marea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nu uită să declare că se simte “onorat și îndatorat” (el!) că l-a cunoscut pe veteranul cel cu însemnările sale de pe linia de foc a războiului, dar să se refere și la vizita pe care i-a făcut-o acasă, în septembrie 2011, generalul Gheorghe Crețu împreună cu Doamna - Sa, dr. Florentina, căreia, galant, total cavalerește, nonagenarul i-a înmânat nu numai un mare și bogat buchet cu flori dar i-a smuls și făgăduința că îi va fi coautor la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu talent în textele scrisorilor respective care s-au păstrat. Un mare iubitor de corespondență, Emil Cioran, a adunat un număr imens de scrisori, care se aflau în arhiva personală, pe care le-a clasificat numindu-le „Către cei de acasă” și sortându-le pe diferite capitole. La începutul fiecărui capitol a scris anumite „note” definitorii, un fel de explicații motivante pentru personalitatea autorului de identificare sau relaționare a stării de spirit dintre expeditor și primitor, precizându se modul de exprimare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
activă a resurselor personale din familie pentru identificarea unor evenimente, întâmplări necunoscute sau neaprofundate de la cele strict familiale până la cele ficționale. Se urmăreau faptele deosebite, eroismul celor plecați „pe front” în război, starea precară, greutățile materiale ale familiilor acestora rămase acasă sau evacuate. Dar și stările de spirit ale membrilor familiilor cu analogii între emoții și încrâncenări, teamă și încurajări, durere, disperare și speranțe a celor rămași în dialog cu „cei plecați” care impresionează profund prin contextul dat. Aici, mi se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Aici, mi se pare, se încadrează și „corespondența Mânăstireanu”, valorificată cu răbdare și judicios de Ion N. Oprea, în noua sa carte, o epistolară. Sunt prezentate, de asemenea, anumite reguli etice, morale, de educație a copiilor („cei 7 ani de-acasă”), cutumele familiale, structurile sociabilității în condițiile de îngrădire a unei vieți normale în timpul războiului. Sunt adesea și note de reliefarea sacralității evenimentelor din cadrul unei familii (nașterea-botezul, căsătoria, înmormântarea), dar și evenimente în complexitatea afectivă a relațiilor dintre aceeași sau diferite
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Din presa vremii. “Semănătorul”l de la Bârlad făcea politică”, nr. 72, februarie 2008, p. 19. *Hotarnica dintre Rusia și Moldova, nr.73, martie 2008, p. 1 (5). * Acta Moldaviae meridionalis, nr.73, martie 2008, p.19-20. *Istoria limbii române - aducerea acasă a lexicului înstrăinat (interviu cu Mihai Lozbă, pe marginea lucrării „Romanitatea orientală în perspectivă eminesciană (Editura PIM Iași, 2008, 197 p.) nr.74, aprilie 2008, p.19-20. *S.O.S. Ne dorim o bibliotecă în sat, nr.75 78, mai-august
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
De acest lucru trebuie să fim convinși, mai ales că toată activitatea este bazată pe elementul OM. Prin om se caută, prin om se obține. De mic copil și până la moarte, omul a fost și este obișnuit a fi supravegheat (acasă - de părinți, pe stradă - de ceilalți, la școală - de profesori, la serviciu - de șef ș.a.m.d.). Omul face spionaj și observare, de la om se obține, prin trădare, speculații, constrângere sau neglijență. Orice om este atras spre a obține avantaje
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rămas fără urmări, mai ales în centrele populate de minoritari. Prima consecință vizibilă a fost „sporirea” numărului de dezertori din rândul alogenilor în U.R.S.S., Ungaria și Bulgaria. O a doua a fost observată în rândul concentraților care, o dată reveniți acasă, au produs o stare „de nemulțumire și neliniște” cu efecte în slăbirea ordinii și disciplinei sociale. Unitățile militare au primit ordin de a identifica agenții propagandiști străini, în colaborare cu Poliția și Jandarmeria, și de a iniția acțiuni de contrapropagandă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost asasinați marele istoric Nicolae Iorga și reputatul economist Virgil Madgearu, acte caracterizate de primul ministru drept „cea mai odioasă crimă pe care o va înregistra istoria neamului nostru”. Un alt lot de oameni politici a fost ridicat de acasă de legionari și dus la sediul Prefecturii de Poliție a Capitalei, însă intervenția salvatoare a lui Alexandru Rioșanu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne pentru Poliție și Siguranță, a evitat ca aceștia să aibă soarta celor de la Jilava. În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Petrescu a pretins și a primit 12.000 lei și 10 kilograme brânză de la doi ciobani pentru a nu le întocmi acte de contravenție. În timpul anchetei efectuate de directorul general al Poliției comisarul, Cristea a părăsit serviciul, s-a dus acasă și s-a sinucis. Colonelul Diaconescu a criticat pe șeful Chesturii, chestorul Lipoveanu, că nu a cunoscut și nu a aflat cele ce se petrec în subordinea sa. Mai mult, chestorul a avut „o încredere oarbă într-o serie de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
2003. Alin. (4) al art. 178 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. Inminarea citației altor persoane Articolul 179 (1) Dacă persoana citată nu se află acasă, agentul inmineaza citația soțului, unei rude sau oricărei persoane care locuiește cu ea, ori care în mod obișnuit îi primește corespondență. Citația nu poate fi inminata unui minor sub 14 ani sau unei persoane lipsite de uzul rațiunii. ... (2) Dacă
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
cu respectarea următoarelor condiții: - să fie îmbrăcat numai în timpul lucrului și numai la operațiunile care necesită protecție sanitară; - să fie în permanență curat și bine întreținut; - să fie spălat, călcat și reparat prin grijă unității, fiind interzis a se lua acasă. 120. În întreprinderile de industrie alimentară care fabrică sau prepară produse alimentare de origine animală, în bucătarii de cantine și cantine-restaurant, în bucătăriile colectivităților și unităților de alimentație publică, în laboratoarele pentru produse de cofetărie și patiserie, precum și în fabrici
ORDIN nr. 91 din 21 februarie 1974 privind stabilirea normelor de igiena în producţia, prepararea, depozitarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor şi băuturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120670_a_121999]
-
pentru a prestă servicii în domeniul protecției muncii. Avem competența, capacitate, experiența și personal cu pregătire corespunzătoare. În susținerea celor de mai sus vă prezentăm următoarele: 1. Denumirea/numele și prenumele, precum și sediul/adresa persoanei juridice/fizice: ............................................................... Codul poștal ........... Țel. acasă ............ Țel. la serviciu .............. Fax ................. 2. Numele și prenumele patronului sau ale persoanei fizice: ................ ................................................................................ 3. Numele și prenumele, pregătirea profesională și experiența personalului care va prestă asemenea servicii*1): ------------------------------------------------------------------------------ |Nr. | Numele și | Pregătirea | Experiență | Funcțiile | |crt.| prenumele | profesională | | îndeplinite*2) | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | 4
ORDIN nr. 236 din 12 mai 1998 privind aprobarea Regulamentului de atestare a capacităţii profesionale a unor persoane fizice şi de abilitare a unor persoane juridice pentru a presta servicii în domeniul protecţiei muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120808_a_122137]
-
mai este zăpadă pe cîmpie. IV. VULPĂȘEȘTI HIEROGAMIE Nicolina Buhăești Roman "Vineri, 5 iulie 2002, ora 2,00, în gara Nicolina": citez aici punctul de vedere pe care îl exprimă instituția deictică, eu către ce merg? pe drum sînt tot acasă. În tren, miros de motorină sub canapeaua lungă, capăt de vagon etajat, conductorul cercetează și reține unul dintre cele două bilete, nu zice nimic, Ciurea cald, noapte, pește în apă în legănatul trenului, genul literar al călătoriei via Buhăești Roman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scării, urcușul cu noi, dealurile se lasă prin lucrul omenesc de pe ele, ființa trecerii, căci așa este o facere pămînteană, nu Facerea, Doamne! pe aici este verde România profundă, scriem și pe scris Aici-România, soare palid din butonul soneriei de acasă, pădurea de pe altă lume, cum soarele pe altă lume în orizont, halta Stănița pădure și cumpăna de ape spre Siret, Vulpășești hierogamie îndoiturile de deal cu soarele, o întîmplare din acelea plastice, grîul rozaliu, bozul întins cît o postață, le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
benzină, incinta militară în plan depărtat, cimitirul lîngă șine, încetinește, ceferiști, oprire între două garnituri, în toată istoria deplasării anormală distincția dintre partea utilă și partea mobilă, la capătul de vagon zgomotos, femeia nu mai lucrează de șapte luni, șomeră acasă, vă salut, feroviarii în activitate! umezeală. Ora 18,20, în sala de așteptare Onești, vast și neîncălzit, la fel ca de dimineață, pilonul din față cu greutatea clădirii care mă apasă, răspunde de sus, apasă în carnea epopeii CFR, disproporționată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]