52,672 matches
-
orașului), plus cei refugiați din teritoriile cedate URSS-ului, au fost deportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 62 evrei (după evidențele din 1942). În cele două zile următoare, circa 10.000 evrei au fost urcați în trenurile de vite și transportați în lagărele din Berșad, Obodovca, Tibulovca și Balta. Mulți dintre ei au murit pe drum, alții decedând în lagăre. Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș, doar 1.500 de evrei
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
valea Beit Hakerem. Încă în vremea coloniștilor germani "templieri" din cesolul al XIX-lea au funcționat aici servicii de diligențetrase de cai care legau Haifa de Acra Orașul este în prezent deservit de o rețea de transport public care cuprinde trenuri, autobuze, si taxi-uri. Gară Acra se află pe linia litoralului și opresc în ea toate trenurile care duc de la Nahariya la Haifa, si mai departe spre Țel Aviv, Beer Sheva și Modiyin. Autogara centrală se află vis a vis
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
servicii de diligențetrase de cai care legau Haifa de Acra Orașul este în prezent deservit de o rețea de transport public care cuprinde trenuri, autobuze, si taxi-uri. Gară Acra se află pe linia litoralului și opresc în ea toate trenurile care duc de la Nahariya la Haifa, si mai departe spre Țel Aviv, Beer Sheva și Modiyin. Autogara centrală se află vis a vis de gară, si este punctul de plecare al liniilor de autobuze „Egged” spre nordul țării. Taxiurile de
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
Locațiile includeau Central Commerce Collegiate, Distillery District și Canadian Warplane Heritage Museum. Casă Loma, Roy Thomson Hall și Metro Hall au fost folosiți pentru interioarele din X-Mansion, în timp ce Parkwood Estate a fost ales pentru exterioare. Pentru scenele din stația de trenuri au fost folosite Toronto Union Station și Hamilton GO Centre. Spencer Smith Park a fost folosit pentru Liberty Island. Un model la scară redusă a fost folosit pentru Statuia Libertății. Cei care au facut filmul au hotărât să nu repete
X-Men (film) () [Corola-website/Science/316638_a_317967]
-
de la Leningrad. În timpul celui de--al Doilea Război Mondial, Elena Bonner a servit ca voluntară, infiermieră, în Armata Roșie, fiind grav rănită. Apoi a lucrat ca asistentă medicală, iar mai târziu, din 1943 a fost asistentă șefă la spitalul militar de pe trenul 122. În 1971, i-a fost recunoscut handicapul de pe urma celui de-al Doilea Război Mondial. După război, din 1947 până în 1953, Elena Bonner a studiat la Institutul de Medicină de la Leningrad. După absolvire, a lucrat ca medic de circumscripție, apoi
Elena Bonner () [Corola-website/Science/316663_a_317992]
-
UCL se alfă și muzeul de arheologie egipteană Petrie, precum și teatrul Bloomsbury, unul din teatrele celebrului West End. În imediata apropiere se află British Museum, British Library, sediul central al "University of London", gările St. Pancras International (punctual terminus pentru trenurile Eurostar) și King’s Cross, cât și Regent’s Park. Stații de metrou în apropierea UCL (și liniile pe care se află): "Euston Square" (District & Circle), "Warren Street" și "Euston" (Northern, Victoria), "Goodge Street" (Northern). Între UCL și King’s
University College London () [Corola-website/Science/316724_a_318053]
-
9 kilometri de centrul orașului ("Microcentro"). El se află în cartierul Belgrano, la granița cu cartierul Núñez, motiv pentru care uneori este denumit "Estadio Monumental de Núñez". La stadion se poate ajunge prin intermediul mai multor linii de autobuz și de tren. Cea mai apropiată stație de metrou este "Congreso de Tucumán". În zona stadionului se găsesc mai multe restaurante, baruri și hoteluri. "El Monumental" găzduiește meciurile de acasa ale echipei River Plate, în competițiile interne și internaționale. De asemenea, "El Monumental
Stadionul Monumental Antonio Vespucio Liberti () [Corola-website/Science/316722_a_318051]
-
belgiene de linii ferate de mare viteză și conectează orașul Antwerpen cu frontiera olandeză având o lungime de 40 km. De o manieră generală, linia asigură o legătură rapidă între metropolele Paris, Bruxelles și Antwerpen și metropolele Rotterdam și Amsterdam. Trenurile circulă între Bruxelles și Antwerpen, 47 km, pe linii clasice modernizate ce permit viteze maxime de 160 km/h. Împreună cu LGV Nord din Franța, LMV 1 din Belgia și HSL Zuid din Olanda formează o axă de linii de mare
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
LGV Nord din Franța, LMV 1 din Belgia și HSL Zuid din Olanda formează o axă de linii de mare viteză vest europeană transnațională pe relația nord-sud între Amsterdam și Paris. Porțiunea dintre Bruxelles și Antwerpen este utilizată și de trenuri InterCity interne belgiene ale SNCB. Construcția liniei a fost finalizată în 2007, dar diferite probleme de semnalizare precum și întârzierile apărute în partea olandeză a proiectului, HSL Zuid au întârziat darea acesteia în folosință. Linia este echipată cu noul sistem de
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
SNCB. Construcția liniei a fost finalizată în 2007, dar diferite probleme de semnalizare precum și întârzierile apărute în partea olandeză a proiectului, HSL Zuid au întârziat darea acesteia în folosință. Linia este echipată cu noul sistem de semnalizare european ETCS. Primele trenuri care au circulat în regim comercial au fost trenuri de tip IR ce leagă stația de Antwerpen-Centraal, începând cu data de 15 iunie 2009. Trenurile Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam, ce pot circula cu viteze de 300 km/h, au
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
diferite probleme de semnalizare precum și întârzierile apărute în partea olandeză a proiectului, HSL Zuid au întârziat darea acesteia în folosință. Linia este echipată cu noul sistem de semnalizare european ETCS. Primele trenuri care au circulat în regim comercial au fost trenuri de tip IR ce leagă stația de Antwerpen-Centraal, începând cu data de 15 iunie 2009. Trenurile Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam, ce pot circula cu viteze de 300 km/h, au început să utilizeze linia de la data de 13 decembrie
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
darea acesteia în folosință. Linia este echipată cu noul sistem de semnalizare european ETCS. Primele trenuri care au circulat în regim comercial au fost trenuri de tip IR ce leagă stația de Antwerpen-Centraal, începând cu data de 15 iunie 2009. Trenurile Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam, ce pot circula cu viteze de 300 km/h, au început să utilizeze linia de la data de 13 decembrie 2009. Începând din 2010, trenurile Benelux ce leagă Bruxelles-ul de Amsterdam vor fi înlocuite cu
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
leagă stația de Antwerpen-Centraal, începând cu data de 15 iunie 2009. Trenurile Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam, ce pot circula cu viteze de 300 km/h, au început să utilizeze linia de la data de 13 decembrie 2009. Începând din 2010, trenurile Benelux ce leagă Bruxelles-ul de Amsterdam vor fi înlocuite cu un nou serviciu de mare viteză ce utilizează linia LMV4 și HSL Zuid, serviciu numit Fyra și operat împreună de companiile naționale belgiene și olandeze cu trenuri V 250
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
din 2010, trenurile Benelux ce leagă Bruxelles-ul de Amsterdam vor fi înlocuite cu un nou serviciu de mare viteză ce utilizează linia LMV4 și HSL Zuid, serviciu numit Fyra și operat împreună de companiile naționale belgiene și olandeze cu trenuri V 250 ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Trenurile părăsesc Gara Bruxelles-Sud și traversează orașul Bruxelles în subteran până la Gara Bruxelles-Nord. În dreptul localității Schaerbeek linia se bifurcă separându-se de linia spre Louvain, Liège și
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
un nou serviciu de mare viteză ce utilizează linia LMV4 și HSL Zuid, serviciu numit Fyra și operat împreună de companiile naționale belgiene și olandeze cu trenuri V 250 ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Trenurile părăsesc Gara Bruxelles-Sud și traversează orașul Bruxelles în subteran până la Gara Bruxelles-Nord. În dreptul localității Schaerbeek linia se bifurcă separându-se de linia spre Louvain, Liège și Germania. Până la Antwerpen trenurile utilizează una din cele două magistrale paralele care leagă capitala
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Trenurile părăsesc Gara Bruxelles-Sud și traversează orașul Bruxelles în subteran până la Gara Bruxelles-Nord. În dreptul localității Schaerbeek linia se bifurcă separându-se de linia spre Louvain, Liège și Germania. Până la Antwerpen trenurile utilizează una din cele două magistrale paralele care leagă capitala belgiană de Antwerpen. Linia a fost modernizată pentru a permite viteze de până la 160 km/h, distanța scurtă dintre aceste orașe precum și zona dens urbanizată a împiedicat construcția unei linii
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
pe de cealaltă parte. Împreună cu LGV Nord din Franța, LMV 1 și LMV 4 din Belgia formează o axă de linii de mare viteză vest europeană transnațională pe relația nord-sud între Amsterdam și Paris. Linia HSL-Zuid va fi utilizată de trenuri Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam ce pot circula cu viteze de 300 km/h și de trenuri V 250 operate de NS Hispeed în regim InterCity în Olanda și pe relații internaționale spre Belgia, trenuri ce pot circula cu o
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
o axă de linii de mare viteză vest europeană transnațională pe relația nord-sud între Amsterdam și Paris. Linia HSL-Zuid va fi utilizată de trenuri Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam ce pot circula cu viteze de 300 km/h și de trenuri V 250 operate de NS Hispeed în regim InterCity în Olanda și pe relații internaționale spre Belgia, trenuri ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Linia este echipată cu noul sistem de semnalizare european ETCS. Trenurile
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
HSL-Zuid va fi utilizată de trenuri Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam ce pot circula cu viteze de 300 km/h și de trenuri V 250 operate de NS Hispeed în regim InterCity în Olanda și pe relații internaționale spre Belgia, trenuri ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Linia este echipată cu noul sistem de semnalizare european ETCS. Trenurile folosesc linia clasică între Amsterdam și Schiphol. La sud de Schiphol începe linia dedicată, ce urmează traseul liniei
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
trenuri V 250 operate de NS Hispeed în regim InterCity în Olanda și pe relații internaționale spre Belgia, trenuri ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Linia este echipată cu noul sistem de semnalizare european ETCS. Trenurile folosesc linia clasică între Amsterdam și Schiphol. La sud de Schiphol începe linia dedicată, ce urmează traseul liniei clasice și a autostrăzii A4 până în apropiere de Nieuw-Vennep după care continuă spre est. La nord de Leiderdorp linia intră într-un
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
la Grupul 7 Vânătoare, unde trece pe Bf 109 E7. În 28 iulie 1942, lt. av. Șerbănescu, antrenându-se la Mizil cu Grupul 7 Vânătoare accidentează la aterizare aparatul Bf 109 nr. 62, care suferă avarii la planul stâng și trenul de aterizare. De remarcat că aceste accidente nu erau neobișnuite, pe durata antrenamentului (1 aprilie - 31 iulie 1942) având loc 13 accidente, cu avarierea a 11 aparate, inclusiv de către piloți consacrați ca Nicolae Polizu-Micșunești și Horia Agarici. La începutul lunii
Alexandru Șerbănescu () [Corola-website/Science/315210_a_316539]
-
să se consacre picturii. Tatăl, funcționar de stat cu principii conservatoare, speră ca Egon să devină inginer în căile ferate. Băiatul preferă însă să deseneze și să se lase pradă fanteziilor despre tărâmuri îndepărtate, spre care îl poartă fiecare din trenurile care trec pe sub ferestrele locuinței de serviciu a familiei. Însă acest lucru n-a fost să se întâmple... La scurt timp după aceasta, tatăl artistului se îmbolnăvește de o psihoză halucinatorie cu atacuri de furie, situația financiară a familiei se
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
este o companie din România care se ocupă cu repararea de material rulant. A fost creată în anul 1897 pentru reparația locomotivelor cu abur și a vagoanelor de călători. Inițial trebuia să asigure reparații și piese de schimb doar pentru trenurile bucureștene, cu traseu prin Capitală dar in cele din urmă au ajuns o piesă de bază pentru întreaga industrie feroviară din România. Cartierul Grivița din prezent s-a dezvoltat in jurul acestor ateliere. Principalul client al firmei este operatorul feroviar
Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/315271_a_316600]
-
orașului), plus cei refugiați din teritoriile cedate URSS-ului, au fost deportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 62 evrei (după evidențele din 1942). În cele două zile următoare, circa 10.000 evrei au fost urcați în trenurile de vite și transportați în lagărele din Berșad, Obodovca, Tibulovca și Balta. Mulți dintre ei au murit pe drum, alții decedând în lagăre. Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș, doar 1.500 de evrei
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
electrificată. Ea face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna. Această cale ferată are o importanță turistică prin faptul că facilitează accesul la Mănăstirea Putna. În prezent (2009), trec zilnic în ambele sensuri cam cinci trenuri. În iulie 2008, linia ferată a fost avariată de inundații, dar circulația trenurilor a fost redeschisă repede în urma finalizării lucrărilor de reparații la linie. CFR are în vedere închiderea liniilor nerentabile sau cedarea lor către operatori privați.
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]