51,663 matches
-
complet nouă: la o înălțime de 90 de metri deasupra defileului Pöllat au fost ancorați suporți pe ambele părți ale muntelui, fără a fi susținuți de alte elemente de sprijin. Podul a fost restaurat în anul 1984, suporții ancorați în rocă trebuind să fie înlocuiți.
Marienbrücke (Neuschwanstein) () [Corola-website/Science/327207_a_328536]
-
humorensis) în partea superioara a stâncii, într-o intercalație subțire de argile disodilice prinsă între stratele groase de gresii albe relativ dure (de Kliwa), care formează actual peretele exterior al Pietrei Pinului. Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități ale reliefului submarin Paratethys nu beneficia de
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Rocile fine, bituminoase (roci mamă ale zacămintelor de petrol) contin astfel resturi fosilifere. Fragmente de roci ce conțin resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Rocile fine, bituminoase (roci mamă ale zacămintelor de petrol) contin astfel resturi fosilifere. Fragmente de roci ce conțin resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Rocile fine, bituminoase (roci mamă ale zacămintelor de petrol) contin astfel resturi fosilifere. Fragmente de roci ce conțin resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Rocile fine, bituminoase (roci mamă ale zacămintelor de petrol) contin astfel resturi fosilifere. Fragmente de roci ce conțin resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
de aproximativ 1,80 m. Ajuns student la Facultatea de Geologie-Geografie București și-a informat profesorii, ulterior paleontologul Dr. Dan Grigorescu venind împreună cu studentul spre a inregistra toate datele necesare și pentru a ridica și duce la București plăcile de rocă.. Era vorba de o specie pe atunci necatalogată de Palaeorhynchus căreia i s-a dat numele științific de Palegrhynchus humorensis. Zona fost mai târziu declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
central al Pietricicăi aflat între munții flișului și soclul scufundat al Platformei Moldovenești, este un sinclinal suspendat umplut cu depozite mai dure, în cadrul unui sinclinoriu mai larg deversat peste bordura vestică a acestei platforme. Pietricica este alcătuită cu precădere din roci miocene și este înălțata preponderant în zona centrală, unde s-au păstrat conglomerate burdigaliene și gresii mai dure. La nord de valea Negelulului precum și la sud spre Trotuș înălțările au fost mai reduse și, pe fondul unor roci cu duritate
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
precădere din roci miocene și este înălțata preponderant în zona centrală, unde s-au păstrat conglomerate burdigaliene și gresii mai dure. La nord de valea Negelulului precum și la sud spre Trotuș înălțările au fost mai reduse și, pe fondul unor roci cu duritate mică modelarea reliefului a fost mai intensă. Conglomeratele cu șisturi verzi (notă caracteristică), se îmbină cu formațiuni mai vechi ale flișului carpatic, (șisturile disodilice și menelitele cu gresie de Kliwa de la Sărată, si Valea Mare). Formațiunile oligocene sunt
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
uneori aproape orizontale (dealurile de pe stânga Trebișului), excepție spre limită de nord-vest (spre obârșiile Slatinei, Văii Budului și Cârligatei) unde apar câteva forme mai semețe. Fâșia de contact dintre abrupt și glacis - unde racordul se face brusc - este foarte fragmentată. Rocile slab rezistente la eroziune ale glacisului, au favorizat o evoluție a rețelei hidrografice care l-a fragmentat în diferite culmi deluroase și microdepresiuni de contact tectono-erozive și erozive: Slatina (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate), Trebiș (eroziva, pe cursul mijlociu
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
în centrul orașului. Aceasta include, de asemenea, o zonă de deal și plaje largi. Climă este blândă. Sursa principala de Coreca economic, precum și în apropiere Campora Sân Giovanni este sectorul turismului și hotel, dezvoltat datorită frumusețea de coastă: populare sunt Roci din Coreca, fotografiat din anii 1960 și utilizate pentru a fi utilizate de radio amatori. Există, de asemenea, unele fabrici mici, atât în industria alimentară și mecanică și mobilier.
Coreca () [Corola-website/Science/330579_a_331908]
-
Plungė, Lituania. După Al Doilea Război Mondial, familia ei a ales să plece spre Polonia, stabilindu-se în Wrocław în teritoriile recuperate din sud-vestul Poloniei, unde a absolvit Universitatea de Tehnologie din Wroclaw ca inginer electric. A început alpinismul în rocile din apropiere de Janowice Wielkie (Muntele Sokol (în ). La 16 octombrie 1978, ea a devenit a treia femeie, prima poloneză și prima femeie din Europa care a reușit să urce Muntele Everest. În 1986, ea a devenit prima femeie care
Wanda Rutkiewicz () [Corola-website/Science/330697_a_332026]
-
și alpin", "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer - Țibleș Bran, Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul Izvorul Albastru al Izei. La baza
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
întâlnesc la adâncimi de la 1 m la peste 200 m. Carangidele se întâlnesc în habitate asociate cu diverși corali și recife stâncoase care variază de la fundul apelor (acoperite cu nisip, pietriș, nămol, bancuri cu alge și ierburi marine, blocuri de roci stâncoase și pe cursuri vechi de lavă) până la straturile de apă din apropierea țărmului și din largul oceanului. Majoritatea speciilor sunt gregare și formează bancuri mari sau grupe mici, iar unele ("Alectis") sunt pești solitari, trăind singuri sau în perechi. Majoritatea
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
munte greci au întâlnit frecvent diferite forme de agregate ale mineralului. Din cauza conținutului ridicat în staniu, el a fost exploatat deja prin secolul VI înaintea erei noastre. lul apare frecvent ca și gangă în mineralele hidrotermale, în pegmatite sau în rocile sedimentare. El fiind un mineral răspândit aproape pe tot globul, în cantități mai mari este întâlnit în Bolivia, China, Indonezia, Malaezia și Peru.
Casiterit () [Corola-website/Science/330806_a_332135]
-
sunt brune și brune acide, iar în "microdepresiunea Bálványos" apar soluri argiloiluviale podzolice și mai puțin soluri litomorfe. Zăcământul hidromineral este localizat în fisurile grezoase și argiloase ale flișului intern al "Carpaților Orientali", apele obținîndu-și sarcina minerală în contact cu rocile subterane. Circulația spre suprafață a dioxidului de carbon și cea a altor gaze, este facilitată de numeroasele dislocări ale scoarței. Zona se încadrează regiunilor biogeografice atât alpină cât și continentală Vegetația este formată din păduri de conifere în amestec cu
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
de Valea Timișului Sec. Aria naturală adăpostește o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică Orientalilor. Masivul Piatra Mare prezintă o zonă montană cu o mare variație reliefală constituită pe roci sedimentare (ce aparțin geologic zonei cristalino-mezozoice), calcare (atribuite aceleeași perioade), gresii, marne și argile, astfel: în partea estică (dinspre "Valea Gârciuniului") sunt prezente abrupturi (greu accesibile) structurate pe două cueste (una inferioară fragmentată de câțiva afluenți ai văii Gârciniului și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
până la 800 m.; Tufărișuri alpine cu specii sub-arctice de salcie de-a lungul văilor montane, la altitudini cuprinse între 1.350 și 1.400 m.; Tufărișuri alpine și boreale pe versanți și coame; Abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică dezvoltată pe roci de calcare (stânci verticale pe substrat calcaros cu expoziții sudice, la altitudini cuprinse între 400 și 1.050 m); Grohotișuri și șisturi calcaroase din etajul montan-alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), habitat aflat la peste 1.250 m. altitudine, în căldării (glaciare) și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Monumentul, cu înălțimea de 22,5 metri, este opera sculptorului Iosif Fekete, cunoscut și ca Iosif Fekete Negrulea, și a arhitectului Octavian Mihălțan. Societatea „Pietroasa” din Deva a oferit calcarul de Banpotoc din care a fost înălțat monumentul și trahitul, rocă mai dură, din care a fost construit soclul acestuia. În interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celulă simbolică cu inscripția: "Smerită închinare lui Horea, Cloșca și Crișan", în partea de est, o "Victorie Înaripată" ținând în mână o cunună
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
metri oferă vizitatorilor de astăzi un istoric al progreselor făcute în decursul anilor în ceea ce privește: transportul, iluminatul, aerisirea și eliminarea apei. Mina de sare Wieliczka ajunge la o adâncime de 327 de metri și are o lungime de peste 287 km lungime. Roca de sare este în mod natural de culoare gri în diverse nuanțe, care seamănă cu granitul neșlefuit, mai degrabă decât aspectul alb sau cristalin la care mulți vizitatori s-ar putea aștepta. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, puțurile
Salina din Wieliczka () [Corola-website/Science/329264_a_330593]
-
merge pe sub apă în plin torent. Se hrănesc prinzând efemeride și alte insecte pe maluri sau se scufundă în apă pentru a se hrăni cu diferite nevertebrate acvatice, îndeosebi insecte, larve de insecte, crustacee, melci, viermi și icre depuse pe rocile și pietricelele de pe fundul apei. Cuibăresc între pietre, în crăpăturile rocilor, printre rădăcinile copacilor, sub un pod sau maluri ori după perdeaua de apă a unei cascade. Cuibul este asemănător cu o cupolă, format din mușchi, căptușit de obicei cu
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
alte insecte pe maluri sau se scufundă în apă pentru a se hrăni cu diferite nevertebrate acvatice, îndeosebi insecte, larve de insecte, crustacee, melci, viermi și icre depuse pe rocile și pietricelele de pe fundul apei. Cuibăresc între pietre, în crăpăturile rocilor, printre rădăcinile copacilor, sub un pod sau maluri ori după perdeaua de apă a unei cascade. Cuibul este asemănător cu o cupolă, format din mușchi, căptușit de obicei cu iarbă și frunze, cu intrarea printr-o gaură laterală. Femela depune
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
scoarței într-o perioadă nedeterminată. Ceea ce știm este simplul fapt că peșteră există deja în secolul al III-lea d. Hr. În 1907, există încă un mic perete de pietre uscate și resturile unei vetre antice pe solul taluzului din roci detritice al avenului. Armând Viré consideră că aceste vestigii ar fi fost lăsate de învinșii din Războiul de 100 de ani. «Au fost găsite acolo cenușă, cărbuni, resturi specifice bucătăriei și arme» care au fost expuse mai tarziu într-o
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
Fracturarea hidraulică înseamnă forțarea sfărâmării rocilor prin intermediul unor lichide sub presiune. Fracturarea rocilor se poate produce și în mod natural, însă, folosită de om, aceasta este o metodă prin care se exploatează petrolul și gazele de șist. Primele încercări de fracturare hidraulică au avut loc în
Fracturare hidraulică () [Corola-website/Science/330995_a_332324]
-
Fracturarea hidraulică înseamnă forțarea sfărâmării rocilor prin intermediul unor lichide sub presiune. Fracturarea rocilor se poate produce și în mod natural, însă, folosită de om, aceasta este o metodă prin care se exploatează petrolul și gazele de șist. Primele încercări de fracturare hidraulică au avut loc în 1947, prin foraje verticale. Ulterior, începând din
Fracturare hidraulică () [Corola-website/Science/330995_a_332324]