54,815 matches
-
și Picardia. Refugiaților de război li s-a interzis întoarcerea în localitățile de reședința. Autoritățile germane au avut întenția să anexeze aceste zone și să colonizeze regiunea cu germani pentru realizarea „spațiului vital”. Zona ocupată (în limbile franceză zone occupée, germană Besetztes Gebiet) era formată din restul nordului și vestului Franței, inclusiv din cele două zone interzise. Partea de sud a Franței, cu excepția a jumătății vestice a Aquitaniei a devenit ceea ce a fost cunoscut ca "zona liberă", unde își exercita controlul
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
sud a Franței, cu excepția a jumătății vestice a Aquitaniei a devenit ceea ce a fost cunoscut ca "zona liberă", unde își exercita controlul guvernul de la Vichy. Aceată zonă a păstrat un statut de indendență și suveranitate, deși supusă unei puternice influențe germane datorate restricțiilor impuse de armistițiu. Astfel, zona liberă plătea o importantă contribuție financiară la efortul de război german și era dependență economic de Germania. Zona liberă avea o suprafață de 246.618 km, adică 45% din teritoriul francez. Zona dispunea
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
unde își exercita controlul guvernul de la Vichy. Aceată zonă a păstrat un statut de indendență și suveranitate, deși supusă unei puternice influențe germane datorate restricțiilor impuse de armistițiu. Astfel, zona liberă plătea o importantă contribuție financiară la efortul de război german și era dependență economic de Germania. Zona liberă avea o suprafață de 246.618 km, adică 45% din teritoriul francez. Zona dispunea de circa 33% din populația activă a Franței. Linia de demarcație dintre zona liberă și cea ocupată era
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
din populația activă a Franței. Linia de demarcație dintre zona liberă și cea ocupată era o frontieră de facto, trecerea dintr-o parte în alta a graniței necesetând obținerea unei autorizații speciale și a unui document de călătorie din partea autorităților germane. Aceste restricții au fost valabile până la ocuparea de către germani a teritoriului controlat de guvernul de la Vichy, după care zona a fost redenumită "zone sud" ("south zone"), fiind plasată la rândul ei sub administrație militară în noiembrie 1942. Zona italiană de
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
ocupație a fost extinsă la întreg teritoriul de pe malul stâng al Ronului, după ce trupele italiene au participat alături de cele franceze la ocuparea zonei libere. Italienii au anexat această zonă (cu excepția zonelor orașelor Lyon și Marseille, care au completat "zona sud" germană), și Corsica. Zona de ocupație italiană a fost adăugate de germani "zonei sud" după capitularea Italiei din septembrie 1943, cu excepția insulei Corsica, care fusese eliberată de Forțele Franceze Libere și trupele aliate. După ce Germania și Franța au căzut de acord
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
faciliteze în toate felurile posibile implementarea acestor drepturi și să asigure sprijinul serviciilor administrative franceze pentru acest scop. Guvernul francez va ordona imediat tuturor oficialităților și administratorilor din teritoriile ocupate să respecte regulamentele și să colaboreze complet cu autoritățile militare germane. Administrația militară era împărțită în "kommandanturen (comandaturi)" a căror ierarhie era în ordine descrescătoare "Oberfeldkommandanturen", "Feldkommandanturen", "Kreiskommandanturen" și "Ortskommandanturen". Pentru neutralizarea partizanilor și a membrilor Rezistenței, administrația militară a coloabarat strâns cu Gestapo, "Sicherheitsdienst" (serviciul de spionaj al SS) și
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
căror ierarhie era în ordine descrescătoare "Oberfeldkommandanturen", "Feldkommandanturen", "Kreiskommandanturen" și "Ortskommandanturen". Pentru neutralizarea partizanilor și a membrilor Rezistenței, administrația militară a coloabarat strâns cu Gestapo, "Sicherheitsdienst" (serviciul de spionaj al SS) și cu "Sicherheitspolizei" (poliția secretă a SS). Administrația militară germană avea la dispoziția sa autoritățile și poliția franceze, care trebuiau să colaboreze cu germanii în condițiile armistițiului pentru eliminarea evreilor, a elementelor antifasciste și a altor disidenți conform directivei "Nacht und Nebel (Noapte și Ceață". Autoritățile germane sprijineau elementele colobaraționiste
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
SS). Administrația militară germană avea la dispoziția sa autoritățile și poliția franceze, care trebuiau să colaboreze cu germanii în condițiile armistițiului pentru eliminarea evreilor, a elementelor antifasciste și a altor disidenți conform directivei "Nacht und Nebel (Noapte și Ceață". Autoritățile germane sprijineau elementele colobaraționiste precum "Milice française", "Franc-Garde" și Service d'ordre légionnaire. În Franța au activat două partide colaboraționiste: Partidul Popular Francez (PPF) și Adunarea Națională Populară (RNP) cu fiecare cu 20.000 - 30.000 de membri. "Milice" a particpat
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
particpat împreună cu Gestapoul din Lyon condus de Klaus Barbie la arestarea membrilor rezistenție, a dizidenților și a evreilor urmată de trimiterea lor în lagărele morții Auschwitz, Dachau sau Buchenwald. Mai mulți cetățeni francezi s-au înscris voluntari în forțele armate germane formând unități precum Legiunea Voluntarilor Francezi împotriva Bolșevismului (LVF). Membrii LVF și alți voluntari au format mai târziu Divizia a 33-a Waffen Grenadier a SS Charlemagne. Stanley Hoffmann a fost cel care, în 1974, a utilizat pentru prima oară
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
pentru prima oară (urmat mai apoi de alți istorici precum Robert Paxton sau Jean-Pierre Azéma) termenul "colaboraționiști" pentru definirea simpatizanților naziști și fasciști care doreau întărirea colaborării cu Germania lui Hitler din motive ideologice. Prin contrast, "colaboratorii’’ cooperau cu ocupantul german numai pentru satisfacerea unor interese personale. Printre cei mai cunoscuți colaboraționiști francezi s-au numărat liderul PPF Jacques Doriot, scriitorul și ziaristul Robert Brasillach, sau lilderul RNP Marcel Déat. Una dintre pricipalele motivații a colaboraționștilor era linia ideologică anticomunismului. Până când
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
Marcel Déat. Una dintre pricipalele motivații a colaboraționștilor era linia ideologică anticomunismului. Până când amenințarea unei invazii terestre aliate să devină palpabilă, raidul de la Dieppe fiind semnalul de început, Wehrmachtul a păstrat în Franța un număr relativ mic de trupe. Unitățile germane care luptau pe frontul de răsărit erau retrase și trimise în Franța pentru refacere și odihnă prin rotație. Odată cu trecerea timpului, asigurarea cu efective a Zidului Atlanticului și lupta împotriva Rezistenței au devenit sarcini tot mai greu de îndeplinit. Acțiunile
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
de răsărit erau retrase și trimise în Franța pentru refacere și odihnă prin rotație. Odată cu trecerea timpului, asigurarea cu efective a Zidului Atlanticului și lupta împotriva Rezistenței au devenit sarcini tot mai greu de îndeplinit. Acțiunile comandourilor britanice împotriva obiectivelor germane l-au făcut pe Hitler să le condamne ca fiind în afara legilor războiului. Prin Ordinul comandoului el a decretat că membrii comandourilor nu pot să se bucure de protecția specifică a prizonierilor de război și a ordonat ca cei capturați
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
a decretat că membrii comandourilor nu pot să se bucure de protecția specifică a prizonierilor de război și a ordonat ca cei capturați să fie predați serviciului de securitate SS și executați. Pe teritoriul francez au staționat mai multe unități germane printre care: "Apelul din 18 iunie" al lui Charles de Gaulle , liderul Forțelor Franceze Libere, a avut efect imediat redus, puțini francezi înrolându-se în Forțele Franceze din Interior. Cea mai mare parte a francezilor care au continuat lupta s-
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
Gaulle , liderul Forțelor Franceze Libere, a avut efect imediat redus, puțini francezi înrolându-se în Forțele Franceze din Interior. Cea mai mare parte a francezilor care au continuat lupta s-a aflat inițial în cadrul FFL din exil. După declanșarea atacului german împotriva Uniunii Sovietice în iunie 1941, comuniștii francezi aflați în subordinea Cominternului, care până atunci respectaseră ordinele de la Moscova și nu reacționaseră împotriva germanilor, au început să organizeze acțiuni armate împotriva ocupantului. De Gaulle l-a trimis pe Jean Moulin
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
după ce a fost torturat sălbatic de Gestapo. Se bănuiește că la torturi a participat și Klaus Barbie. În ciuda pierderilor suferite de membrii rezistenței, ei și-au intensificat lupta după ce a devenit clar că soarta războiului s-a schimbat după înfrângera germanilor în bătălia de la Stalingrad de la începutul anului 1943. Începând cu 1944, regiuni vaste din zone îndepărtate de principalele concentrări germane de trupe au trecut sub controlul "maquisarzilor", numiți așa după ecoregiunea maquis, care oferea un teren perfect pentru desfășurarea luptelor
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
de membrii rezistenței, ei și-au intensificat lupta după ce a devenit clar că soarta războiului s-a schimbat după înfrângera germanilor în bătălia de la Stalingrad de la începutul anului 1943. Începând cu 1944, regiuni vaste din zone îndepărtate de principalele concentrări germane de trupe au trecut sub controlul "maquisarzilor", numiți așa după ecoregiunea maquis, care oferea un teren perfect pentru desfășurarea luptelor de gherilă. Cea mai importantă acțiune antipartizani a fost bătălia de la Vercors. Printre cele mai mai dezonorante acțiuni antipartizani ale
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
a fost bătălia de la Vercors. Printre cele mai mai dezonorante acțiuni antipartizani ale germanilor au fost masacrele de la Oradour-sur-Glane, Le Paradis și Ascq. Germanii au executat misiuni de anihilare ale maquisarzilor din Vercors, Limousin, Glières, Mont Mouchet și Saint-Marcel. Forțele germane au coordonat acțiunile poliției franceze pentru mai multe razii antievreiești, cele mai importante fiind cele din Paris (Velodromul de iarnă), și Marsilia. Deși cea mai mare parte a populației franceze nu a participat în mod activ la rezistență, mulți dintre
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
instructori de principalele servicii speciale aliate - Special Operations Executive și Office of Strategic Services. Membrii rezistenței au sabotat în mod sistematic transporturile pe căile ferate, au distrus poduri rutiere și de cale ferată, au participat la dezorganizarea liniilor de aprovizionare germane și au asigurat un flux neîntrerupt de informații pentru serviciile secrete aliate. În timpul luptelor cu forțele germane au murit 13.000 - 16.000 de francezi, dintre care 4.000 - 5.000 de civili nevinovați. La sfârșitul războiului, Franța a numărat
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
sabotat în mod sistematic transporturile pe căile ferate, au distrus poduri rutiere și de cale ferată, au participat la dezorganizarea liniilor de aprovizionare germane și au asigurat un flux neîntrerupt de informații pentru serviciile secrete aliate. În timpul luptelor cu forțele germane au murit 13.000 - 16.000 de francezi, dintre care 4.000 - 5.000 de civili nevinovați. La sfârșitul războiului, Franța a numărat aproximativ 580.000 de morți, (din care 40.000 numai în primele 48 de ore ale Operațiunii
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
înrolați în Wehrmacht. Pierderile de vieți omenești din rândurile civililor s-a ridicat la aproximativ 150.000 (dintre care 60.000 au murit în timpul bombardamentelor aeriene, 60.000 în Rezistența, iar 30.000 au fost executați de forțele de ocupație germane). Au fost deportați sau internați în lagăre de prizonieri de război aproximativ 1,9 milioane de francezi. Dintre aceștia, 240.000 au murit în lagăre (40.000 de prizonieri de răzbio, 100.000 deportați pe baze rasiale, 60.000 de
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
000 au murit în lagăre (40.000 de prizonieri de răzbio, 100.000 deportați pe baze rasiale, 60.000 de prizonieri poitici și 40.000 de deportați în lagărele de muncă). Viața de zi cu zi în Franța în timpul ocupației germane a fost marcată încă de la început de lipsuri endemice. Lipsurile pot fi explicate printr-o serie de factori: c În încercarea de depășire a crizei, locul unor produse a fost luat de înlocuitori („Ersatz”). Astfel, au apărut generatoare de gaz
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
Polonia, unde elita intelectuală a fost lichidată, profesorii francezi nu au fost închiși, iar programa școlară nu a fost modificată în mod semnificativ. La o lună după ocuparea capitalei franceze, a apărut revista bimensuală "Der Deutsche Wegleiter für Paris" (Ghidul german pentru Paris) sub îngrijirea "Kommandanturi", publicația bucurându-se de un mare succes. Alte ghiduri, precum "Guide aryien", recomandau Moulin Rouge ca fiind unul dintre cele mai interesante locații de vizitat din Paris. Și alte cluburi celebre precum Folies-Belleville ori Bobino
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
succes. Alte ghiduri, precum "Guide aryien", recomandau Moulin Rouge ca fiind unul dintre cele mai interesante locații de vizitat din Paris. Și alte cluburi celebre precum Folies-Belleville ori Bobino erau recomandate pentru petrecerea timpului liber. Un mare număr de unități germane au fost trimise prin rotație în Franța pentru odihnă și refacere. Printre germani circula mottoul „"Jeder einmal in Paris"” („toată lumea o dată în Paris”) iar comandanții le asigurau subordonaților „vizite recreaționale” în oraș. Un mare număr de artiști celebri precum Edith
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
de artiști celebri precum Edith Piaf, Yves Montand sau Les Compagnons de la chanson și-au început ascensiunea în timpul ocupației. Piaf a locuit într-un apartament din aceeași clădire cu bordelul „L'Étoile de Kléber” de pe Rue Lauriston, frecventat de soldații germani, aflat lângă sediul Gestapoului francez (Carlingue). Starea de asediu din Paris nu a fost impusă cu aceeași strictețe ca în restul orașelor franceze. Cântecul "Nuages" al lui Django Reinhardt în interpretarea autorului și a Quintette du Hot Club de France
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
Paris nu a fost impusă cu aceeași strictețe ca în restul orașelor franceze. Cântecul "Nuages" al lui Django Reinhardt în interpretarea autorului și a Quintette du Hot Club de France a devenit rapid preferat al iubitorilor de muzică francezi și germani. Reinhardt a fost invitat să cânte chiar la sediul Oberkommando der Wehrmacht. Vizitele numeroșilor soldați germani în localurile și bordelurile francez au dus după 1946 la apariția "Legii Marthe Richard", prin care se închideau bordelurile, iar în spectacolele de cabaret
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]