51,663 matches
-
trecut și la forarea și fracturarea orizontală. Acest tip de exploatare acționează pe o zonă mai extinsă în jurul centrului de forare, având un efect mai amplu. Energia produsă de injectarea sub presiune a fluidului de fracturare creează noi canale în rocă pentru a recupera o cantitate mai mare de hidrocarburi. Fluidul de fracturare conține în cea mai mare parte apă (se pot consuma câteva milioane de litri pentru fiecare injectare), nisip, dar poate conține și acid clorhidric, substanțe biocide, guma de
Fracturare hidraulică () [Corola-website/Science/330995_a_332324]
-
piatră primitiv". Dar această gigantică Excalibur își dezvăluie secretele nu când este văzută de sus, ci de sub apă. Dincolo de suprafața oceanului, o sumedenie de pești viu colorați mișună printre coloane și arce de piatră. Domeniul lor e un platou de rocă vulcanică, iar Piramida lui Ball este de fapt un vulcan stins, în ruine, care-și arată deasupra apei doar vârful - unul dintr-o serie de vulcani care au devenit inactivi cu 7 milioane de ani în urmă. De atunci, marea
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
părea că nu va permite să fie escaladată. Dar în 1965, Bryden Allen și John Davis au condus o echipă australiană care a izbutit să atingă vârful. Alpiniștii au fost foarte aproape de înfrângere pe ultimii 60 m, unde bucățile de rocă se aflau într-un echilibru atât de precar, încât unele s-au rostogolit în mare, lăsând în loc goluri bătute de vânt, ce conferă stâncii au aspect de sculptură bizară. Au urmat apoi și alți cățărători care au reușit să admire
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
și la soluri argiloase grase fertile. Ea tolerează umiditate scăzută a aerului, precum și seceta. Sunt adesea întâlnite plante aclimatizate nu numai în albiile râurilor inundate temporar și păduri riverane, dar de asemenea și pe versanții dealurilor și în crăpăturile din roci, până la 1350 m altitudine. Principiul colorant găsit în henna este lawsona sau 2-hidroxi-1,4-naftochinona (naftalendiona), care este prezentă în frunzele uscate la o concentrație de 0,5-2%. Acesta se fixează puternic pe proteine, ceea ce face vopsire foarte rezistentă și durabilă
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
Nixelii - să dividă! Un trib bazat pe foc. Când se combină, aceștia devin o creatură ca un dragon cu două picioare și respirație în flăcări. Cubiții lor sunt roșii Un trib bazat pe piatră. Când se combină, aceștia devin o rocă gigantă humanoidă care se poate transforma într-un bolovan care poate roti dușmanii. Cubiții lor sunt negrii. Un trib bazat pe electricitate. Când se combină, aceștia devin o creatură ca un leu cu două picioare care poate trage cu electricitate
Mixels () [Corola-website/Science/331447_a_332776]
-
Văii Dâmboviței și prezintă un areal montan cu o mare variație reliefală, distribuit pe trei niveluri; astfel: Nivelul superior, dezvoltat pe conglomerate alcătuite din șisturi cristaline, calcare, gresii, gnaise, pietrișuri (atribuite erei geologice a cretacicului mediu); Nivelul mijlociu (dezvoltat pe roci sedimentare constituite din gresii și marne aparținând acleeași ere geologice), reprezentat de bazinul superior al râului Buzău, "Pasul Bratocea", "Dealul Cucului", "Culmea Buzăianu" și de vârfurile Tesla (1.613 m) și Dungu (1.502 m); Nivelul inferior (dezvoltat pe roci
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
roci sedimentare constituite din gresii și marne aparținând acleeași ere geologice), reprezentat de bazinul superior al râului Buzău, "Pasul Bratocea", "Dealul Cucului", "Culmea Buzăianu" și de vârfurile Tesla (1.613 m) și Dungu (1.502 m); Nivelul inferior (dezvoltat pe roci alcătuite din șisturi argiloase și marneoase din perioada cretacicului superior), reprezentat de bazinul hidrografic al râului Teleajen (cu afluenții Telejenel și Pridvara) și depresiunile Cheia și Poiana Stânii. Apele de suprafață ale sitului aparțin a trei mari bazine hidrografice; astfel
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Porțile de Fier II se afla Barajul Porțile de Fier II care a fost dat în folosință în 1984 fiind de tip „Baraj de greutate și de pământ” , tip „etanșare nucleu intern de argilă”, fiind construit pe un teren de roci stâncoase și nestâncoase, având o înălțime de 34 m, iar lungimea coronamentului fiind de 512 m, volumul lacului fiind de 600 mil. m, având o suprafață de 5200 ha, debit deversor 11700 m/s, suprafață bazin 579.200 km, tip
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
Păduroși. Creasta principală se întinde pe o lungime de circa 40 km între văile râurilor (la vest) și Ceremușul Negru (la est). Din punct de vedere geologic, este compus din gresie și fliș, cu filoane de . Există și zone cu roci vulcanice, și se întâlnesc frecvent grohotișuri. O mare parte din masiv servește drept cumpănă a apelor între bazinele hidrografice ale Prutului și Tisei (multe secole, pe aici a fost și o frontieră între diferitele state cărora le aparțineau regiunile istorice
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
Petrol și Gaze din cadrul Institutului de Petrol, Gaze și Geologie din București. Începând din anul 1966 a intrat într-un stadiu de pregătire doctorală astfel că în anul 1970 obține titlul de doctor inginer cu o lucrare din domeniul mecanicii rocilor, "Contribuții la problema stabilității găurilor de sondă", având conducător științific pe profesorul dr. Grigore Ioachim, membru corespondent al Academiei Române, personalitate care a lăsat lucrări fundamentale în domeniul extracției de țiței și gaze. În acea perioadă, timp de doi ani, a
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un afloriment (abrupt în versantul râului Supan, afluent de dreapta al Trotușului), unde în masivul stratelor de rocă (argile, gresii, nisipuri) s-au descoperit importante depozite de faună constituită din resturi fosilizate cu cochilii de anghilă de mare ("Conger conger") și gasteropode.
Strate tip pentru „Formațiunea de Supan” () [Corola-website/Science/328448_a_329777]
-
de însăși configurația versantului, de ridicarea nivelului apelor freatice pe coastă ca rezultat al acțiunilor tehnogene (irigarea grădinilor, scurgeri din conductele de ape, densitatea construcțiilor, etc.) și infiltrația înaltă a precipitațiilor care sporesc forțele hidrostatice și hidrodinamice, ce dereglează echilibrul rocilor, conduce la pierderea rezistenței a pantei. De asemenea, în anii 1980 în zona străzilor Rediului-Sălcâmilor (Berestecico) a apărut surpare cu lățimea 800 m și lungimea 300 m. La baza teritoriului stă Platforma Moldovenească care se află la marginea de sud-vest
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
a apărut surpare cu lățimea 800 m și lungimea 300 m. La baza teritoriului stă Platforma Moldovenească care se află la marginea de sud-vest a Platformei Europei de Est. Platforma este alcătuită din fundament cristalin acoperit cu o cuvertură de roci sedimentare. În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
de Est. Platforma este alcătuită din fundament cristalin acoperit cu o cuvertură de roci sedimentare. În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci sunt martori ai erelor și proceselor geologice desfășurate pe teritoriul municipiului. În atlase geografice teritoriul orașului este intersectat de falia tectonică Răuțel, care se întindea prin cursul râului omonim
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci sunt martori ai erelor și proceselor geologice desfășurate pe teritoriul municipiului. În atlase geografice teritoriul orașului este intersectat de falia tectonică Răuțel, care se întindea prin cursul râului omonim și prin cursul Răutului până la Florești. Determinarea faliei a fost efectuată
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
contribuit la formarea unui strat profund de sol bine structurat și humificat. Pe luturile loessoide cuaternare s-au format cernoziomuri tipice slab humifere. Prezența aproape de suprafață a apelor freatice a condiționat formarea clasei de soluri hidromorfe (cernoziomoide), iar prezența în rocile parentale și apele freatice a sărurilor solubile contribuie la formarea solurilor halomorfe. Solonețurile sunt răspândite în nordul municipiului, iar solonceacurile se întâlnesc în lunca Răutului în apropiere de Elizaveta. Proprietățile și componența substanțială a acestor soluri sunt nefavorabile pentru plantele
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
colțul estic al templului Kaaba care se află în mijlocul Marii Moschei din Mecca, Arabia Saudită.. Partea vizibilă a pietrei are 16,5 x 20 cm. Legenda spune că atunci când patriarhul Abraham, “tatăl arabilor”, trecea prin mohorâtele văi de la Hedjaz, din spatele fiecărei roci ieșea câte un demon care încerca să-l ademenească, dar el se ținea ferm în credința sa. Pentru asta, Dumnezeu a vrut să-l răsplătească și i-a trimis din cer o piatră albă. Abraham a ridicat un monument cubic
Piatra Neagră () [Corola-website/Science/328510_a_329839]
-
() este un fost masiv montan care acoperă o largă suprafață în nord-vestul Franței, incluzând Bretania, partea de vest a Normandiei și Ținutul Loirei. În structura sa geologică intră roci metmorfice și roci vulcanice metamorofozate în timpul orogenezelor cadomiană și hercinică. Actual structura masivului a fost erodată până la nivel de peneplenă. În timpul Neoproterozoicului, părțile mai vechi ale Masivului Armorican au făcut parte din marginea nordică a paleocontinentului Gondwana. În timpul Paleozoicului a
Masivul Armorican () [Corola-website/Science/333493_a_334822]
-
() este un fost masiv montan care acoperă o largă suprafață în nord-vestul Franței, incluzând Bretania, partea de vest a Normandiei și Ținutul Loirei. În structura sa geologică intră roci metmorfice și roci vulcanice metamorofozate în timpul orogenezelor cadomiană și hercinică. Actual structura masivului a fost erodată până la nivel de peneplenă. În timpul Neoproterozoicului, părțile mai vechi ale Masivului Armorican au făcut parte din marginea nordică a paleocontinentului Gondwana. În timpul Paleozoicului a făcut parte din
Masivul Armorican () [Corola-website/Science/333493_a_334822]
-
conservă habitate naturale de tip: "Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și protejază o gamă variată de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru regiunea Munteniei. La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
fost implicate mișcările orizontale, deoarece zona se află la linia de despărțire dintre plăci tectonice. S-a găsit că partea răsăriteană a depresiunii se deplasează spre nord în raport cu partea de apus. Acest lucru este dovedit prin faptul că tipurile de roci de pe cele două margini ale depresiunii nu sunt identice, în schimb, s-au găsit straturi de roci identice pe partea de est la o distanță mereu egală de 110 km nord de cele de pe partea vestică. De pildă, în nordul
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
găsit că partea răsăriteană a depresiunii se deplasează spre nord în raport cu partea de apus. Acest lucru este dovedit prin faptul că tipurile de roci de pe cele două margini ale depresiunii nu sunt identice, în schimb, s-au găsit straturi de roci identice pe partea de est la o distanță mereu egală de 110 km nord de cele de pe partea vestică. De pildă, în nordul văii Iordanului din zona Hamam al Malih izvorăsc izvoare de apă termală, din roci de calcar și
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
găsit straturi de roci identice pe partea de est la o distanță mereu egală de 110 km nord de cele de pe partea vestică. De pildă, în nordul văii Iordanului din zona Hamam al Malih izvorăsc izvoare de apă termală, din roci de calcar și marnă galbenă din Jurasic, iar acestea din urmă se aseamănă cu calcarul și marna din zona Madjdal Shams de la poalele Muntelui Hermon, care se află pe partea de nord-est a depresiunii, cu 110 km mai la nord
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]