51,730 matches
-
W. Joslin, directorul spitalului din Dodgeville, Wisconsin, și al sanatoriului Pine Grove, a scris următorul raport: 5 ianuarie, 1918 În spitalul și sanatoriul nostru folosim în mod frecvent terapia zonală (reflexologia), mai ales pentru calmarea durerilor, iar rezultatele sunt aproape întotdeauna satisfăcătoare. Nu mai considerăm necesară folosirea morfinei. N-am avut până acum nici un caz de colici abdominale care să nu reacționeze favorabil în mai puțin de zece minute de tratament reflexogen. Reflexologia va continua să fie folosită și în viitortc
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
anal. Studiul sistemului digestiv ne dezvăluie un adevărtc "Studiul sistemului digestiv ne dezv\luie un adev\r" Adevărul este că suntem ceea ce mâncăm și bem! Consumăm mâncarea pentru că ne e foame și pentru că e bună la gust. Nu este însă întotdeauna atât de simplu. Substanțele nutritive ne asigură căldură, energie și combustibilul necesar pentru a ne păstra sângele curat, celulele puternice și corpul în formă. Să consumăm așadar alimente sănătoase, ca să ne putem bucura de viață. Amintiți-vă că stimularea reflexă
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
asupra punctelor reflexe din palme (vezi foto 11, p. 86). Un astfel de tratament reflexogen îmbunătățește circulația fără a obliga inima să împingă sângele de jos în sus. Unii doctori nu recomandă folosirea reflexologiei în cazul problemelor cardiace. Consultați-vă întotdeauna cu medicul dumneavoastră și urmați-i sfatul. Exercițiile fizice sunt benefice pentru starea dumneavoastră generală de bine, dar luați-o încet la început. Începeți cu plimbări scurte și, poate, cu câteva genuflexiuni pe zi, pentru a vă recăpăta forța. În
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cel puțin trei ore mai repede, nu mai târziu”. Tehnici reflexogene utile în travaliutc "Tehnici reflexogene utile `n travaliu" Următoarele tehnici reflexogene care diminuează durerea din timpul travaliului nu se pot substitui, în nici un caz, îngrijirii medicale calificate. Asigurați-vă întotdeauna că puteți ajunge la doctor la timp. Una dintre metode ar fi presarea interiorului încheieturii, pe latura degetului mare. Aplicați asupra acestui punct reflex o presiune constantă, timp de zece sau cincisprezece minute. Dacă obosiți, relaxați-vă mâinile câteva minute
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
reflexogene părinților lor și altor membri ai familiei. Mulți dintre acești micuți sunt fascinați de recunoștința sinceră pe care o primesc de la o rudă bolnavă pe care au ajutat-o. Reflexologia este un izvor permanent de alinare și ne este întotdeauna la îndemână, indiferent de vârsta pe care o avem. În fotografia 39 observăm cât este de atent băiețelul la poziția punctelor reflexe în palma tatălui său. Foto 38: Învățați copiii metoda ușoară și sigură a menținerii sănătății perfecte, pe calea
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
iar dorința de a vă împărtăși cunoștințele m-a încurajat să-i ajut și pe alții. Am avut câteva cazuri, în special de alcoolism, și doi pacienți din trei mi-au spus că și-au pierdut pofta de băutură. Masez întotdeauna zonele reflexe ale glandelor endocrine, iar când descopăr că sunt sensibile, aflu că persoana suferă de vreo dependență sau are o problemă de comportament. Învățarea acestei metode a fost o experiență minunată și plină de satisfacții, pentru că îi pot ajuta
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
politice, de aici și până la "naționalizarea" corpului social în întregul său e cale lungă, presărată de obstacole mentalitare și reziduurile identităților tradiționale. Transformarea țăranilor, ignoranți față de propria lor naționaliate, în cetățeni patrioți, care rezonează identitar cu ideea de națiune, vine întotdeauna cu o întârziere substanțială față de impunerea ideii naționale în rândul intelectualilor. Prin memorie, spre națiune. Rolul memoriei în construirea națiunii a fost îndeajuns subliniat în vasta literatură din științele sociale și istorice dedicată problematicii naționalismului. A.D. Smith (1991), spre exemplu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituția cardinală a comunității textuale a națiunii, iar manualele școlare sunt, la rândul lor, cărămizile scriptice ale tradiției textuale prezervată în rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea liniilor de demarcație este o operațiune întotdeauna parțial artificială, M. Foucault este figura prototipică pentru analiza discursivă critică, iar lucrările sale constituie adevărate "exemplare" paradigmatice. Sociologia s-a racordat la curentul analizei de discurs care traversa științele sociale prin "joncțiunea Foucault" (1998), deși gânditorul post-structuralist francez este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a memoriei naționale să fie în mare parte finalizat. Demersul analitic desfășurat în cele ce urmează este tributar teoriei cadrelor sociale dezvoltată de M. Halbwachs (1992) [1925], a cărei principală inovație ideativă a constat în susținerea că memoria individuală este întotdeauna încadrată într-un context social (familie, grup de prieteni, colectiv profesional, confesiune religioasă etc.), în sensul că individul își amintește evenimente și experiențe din trecut doar prin prisma grupului, ca membru al unei colectivități sociale. Ca atare, cadrele sociale modelează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prinț străin, "Cuza realizează, în șapte ani, performanțe ce fac din el un semănător în sens evanghelic al modernizării; nu există ogor al vieții publice în care el să nu fi aruncat sămânța înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna însutite ca în cunoscuta parabolă și ele vor fi culese târziu, de alții" (Constantiniu, 2011, p. 230). Prin suita de reforme structurale (Legea secularizării averilor mănăstirești, 1863; Reforma fiscală, Legea rurală, Legea instrucției publice, toate în 1864), Cuza (sprijinit de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
romantici. Luminismul ardelean, deși a descoperit comunalitatea etnico-lingvistică și teritorială a românilor, nu a perfectat-o într-o ideologie a românismului, ci a instrumentalizat-o în scopurile emancipării socio-politice în contextul limitat al Transilvaniei. Cadrul mai larg de referință a fost întotdeauna Imperiul Habsburgic, în interiorul căruia Transilvania era încorporată politic, juridic, instituțional, cultural etc., și nu spațiul românesc. Doar Budai-Deleanu își explicitează năzuințele unioniste, după cum reiese din paragraful de deschidere al operei sale rămasă nepublicată până în 1991, De Originibus Populorum Transylvaniae: Atunci când
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școală le opune rigoarea metodologică și protocoale obiective. O diferență la fel de importantă ca și cea privitoare la metodă vizează scopul sau finalitatea cercetării istorice. Iorga este acuzat fățiș că este interesat exclusiv de rezultatul studiilor istorice, care trebuie să fie întotdeauna congruent cu interesul național. În schimb, școala nouă apreciază că odată "descătușați de datoria de a face mereu propagandă pentru unitatea neamului, care a fost din fericire împlinită, istoricii se vor putea îndrepta de acum spre cercetarea adâncită a rosturilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea națională trebue privită în legătură cu sarcinile clasei muncitoare și că ea se subordonează întotdeauna sarcinii principale a clasei muncitoare: desființarea exploatării capitaliste și instaurarea orânduirii socialiste" (Roller, 1952, pp. 752-753). La fel ca întreaga concepție a trecutului, "chestiunea națională" a fost decisă în ședințele de partid. Manualul lui M. Roller consemnează faptul că "Plenara
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principiul antagonismului de clasă, care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ortodoxă este considerată a fi o forță retrogradă, un bastion al reacționarismului care a frânat progresul istoric al societății românești, menținând-o în starea de înapoiere față de societățile occidentale. Mai mult, ca mare proprietar funciar, instituția bisericii s-a situat întotdeauna de partea greșită a baricadei, unindu-și interesele materiale cu ceilalți latifundiari moșierimea. Misiunea spirituală a bisericii este astfel relegată înapoia rolului social și al interesului său material, determinate de poziția bisericii în categoria exploatatorilor poporului. Pe de altă parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ortodoxe împotriva catolicismului a fost o parte integrantă din lupta pentru independență" (Roller, 1952, p. 82). Totuși, la bază stau tot rațiuni funciare, Biserica Ortodoxă fiind la rându-i mare proprietar de pământ. În logica materialismului dialectic, factorii materiali bat întotdeauna factorii spirituali. În 1948, Biserica Unită a fost desființată, episcopii săi depuși din funcție, iar întreg patrimoniul, inclusiv enoriașii, a fost transferat Bisericii Ortodoxe Române. Persecutarea Bisericii Unite, culminând cu desființarea prin decret a instituției ecleziale în decembrie 1948 și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
europenist la care aderă explicit majoritatea volumelor didactice face ca "pretudindeni în manual[e] să fie subliniată dimensiunea culturală a încercărilor românilor de a se înscrie în istoria Europei" (Dumitrescu et al., 1999, p. 3). Dacă românii nu au reușit întotdeauna să își afirme plenar vocația lor europeană, aceasta s-a datorat faptului că "s-au aflat multă vreme în aria de dominația a unor puteri străine de civilizație europeană, cum au fost Imperiul Otoman sau Uniunea Sovietică. Dar îndată ce au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cheaguri ideologice au început să se prindă în urma catastrofei totale provocate de al Doilea Război Mondial a antrenat o revizuire substanțială a relației simbolice dintre prezent și trecut. În secolele derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica autorității" (Plumb, 1969, p. 33), folosit ca instrumentum regni, ca unealtă simbolică de legitimare politică a autorității prezente. În acest mod, națiunile și-au prelucrat, invariabil, un trecut glorios, încărcat de fapte de vitejie și sacrificii de sânge, ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar nici "icoana trecutului" în care sunt redate cu fidelitate experiențele istorice ale comunității, memoria istorică se construiește prin interacțiunea dintre forțele rezistive ale tradiției instituite de aducere aminte a trecutului și interesele politice ale prezentului. Ca atare, memoria este întotdeauna un compromis între ceea ce a fost, ce ar fi trebuit să fie și ce ar trebui să fie, profund nemulțumitor atât pentru profesioniștii trecutului (istoricii), care văd în memorie o mistificare a trecutului, cât și pentru ideologii prezentului și profeții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de tehnică sportivă standardizate necesită alte procese de instruire decât descoperirea unor forme rudimentare de mișcare. c) varietatea situațiilor în care se desfășoară învățarea; principiile învățării nu pot fi transferate pur și simplu în procesul de învățământ, unde situațiile sunt întotdeauna complexe. Situațiile existente la un moment dat pot determina alegerea unui anumit tip de învățare. În ceea ce privește tipurile de învățare motrică, M. Epuran (1986), Gh. Cîrstea (1996), A. Dragnea (1999), disting trei categorii sau tipuri de învățare: * învățarea senzori-motrică (sau perceptiv
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a = 0), forța de reacțiune a reazemului va fi egală cu greutatea corpului; acest lucru se întâmplă atunci când corpul se află în repaus și/sau când corpul se află în mișcare rectilinie și uniformă. * o presiune variabilă pe sol indică întotdeauna existența unei accelerații a vitezei de deplasare pe verticală a C.G. G, care poate fi pozitivă (+), urmare fiind creșterea vitezei; ascendent sau negativă (-), urmare fiind o încetinire a vitezei, descendent. Diferența dintre reacțiunea normală a reazemului și greutatea corpului este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și constelația = dependență facultativă cf. L. Hjelmslev, loc. cit.). Interdependență este întotdeauna, arată autoarea, raportul dintre subiect și predicat, ca și raportul dintre regentă și o subiectivă de tipul: Cine-și pune boii în cârd cu dracu' îi scoate fără coarne, pe când în cazul unui enunț ca: Se spune că X a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiectului de a fi termen neomisibil în cadrul relației sintactice pe care o stabilește cu predicatul aduce Gabriela Pană Dindelegan, arătând că proprietatea de a fi constituent obligatoriu (neomisibil), în raport sintactic de interdependență cu verbul, proprietate pe care o are întotdeauna subiectul în enunțurile în care apare, deci în cele construite cu verbe compatibile cu subiectul ,nu îi este specifică numai lui; și alți constituenți ai grupului verbal (obiectul direct, obiectul indirect, obiectul prepozițional sau circumstanțialul) pot fi constituenți obligatorii în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verbe pasive și reflexive: adjectivele cu prepoziții, substantive cu prepoziții ca pentru sau contra , verbele la infinitiv sau verbele la gerunziu construite cu prepoziții. „O caracteristică formală a dublului subordonat simultan exprimat prin substantive și adjective este nearticularea”: adjectivele apar întotdeauna nearticulate, iar substantivele atunci când nu sunt construite cu prepoziții (și însoțite de determinări) sau cu adverbe de comparație. Lipsa articolului hotărât enclitic la adjectiv poate servi ca mijloc de deosebire a dublului subordonat simultan de atribut atunci când adjectivul apare înaintea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]