5,320 matches
-
La spălare cu acest din urmă amestec, vasele de curățat nu trebuie să aibă urme de lichide organice (benzină, sulfură de carbon, alcool, etc.) deoarece se pot produce explozii. Pentru spălarea vaselor de sticlă sau de porțelan se mai pot întrebuința, fie numai acizi tari concentrați, fie soluții alcoolice de hidroxizi alcalini, soluții apoase de săpun sau detergenți etc., toate la rece sau la cald. Baloanele și flacoanele conice se pot spăla și astfel:se introduc bucățele de hârtie poroasă și
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
apa distilată se transformă în vapori prin fierbere, iar vaporii rezultați se condensează prin răcire.Apa distilată nu este bună de băut deoarece nu conține săruri minerale și de aceea nu are nici gust și este indigestă.Apa distilata se întrebuințează în laboratoare de chimie la prepararea soluțiilor apoase și în farmacie. Apa distilata Se obține în aparate speciale, fiind utilizată în industria farmaceutică păstrată la întuneric. Apa de clor este un oxidant puternic.Atacă toate metalele la rece. Apa de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
în compoziția cristalohidraților. Poate fi legată în mod diferit și poate îndeplini funcții diverse. Apa de hidrogen sulfurat denumire folosită pentru o substanță apoasă saturată de hidrogen sulfurat. Apa de plumb:denumire folosită pentru soluția de acetat de plumb.Este întrebuințată în medicină. Apa regala:denumire pentru amestecul de acid clorhidric concentrat și acid azotic concentrat, în raport de 3:1.Atacă aurul și platina, rezistente față de alți acizi. Apa amoniacala este o fracțiune lichidă rezultată la distilarea uscată a cărbunilor
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte”. Unii termeni s-au pierdut. Neculce Întrebuințează acest termen: „Șerban Vodă Cantacuzino voia să scoată din Domnia Moldovei pe Dumitrașcu Cantacuzino, ca să puie În locul lui pe clucerul Constantin Cantemir, un bătrân de 70 ani; acestuia Îi impunea, În schimbul domniei, să nu se atingă de copii boierului Gavriliță
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ci un sunt expirat, depus în urma celui actual, activ, devenit avut. În alți termeni, operele „făcute” sunt, în cel mai bun caz, produsul autoimitației, când nu adoptă norme și formule consacrate sau în vogă la un moment dat. Fără să întrebuințeze cuvântul, cei trei interlocutori denunță epigonismul, dar dezaprobă și inovatorismul gratuit, practicat din dorința de a epata. Opunând „născutul” „făcutului”, Mai Știutorul nu omite să precizeze că aceste categorii nu se exclud, ci se completează reciproc. Nașterea include facerea. „Nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Închisoare și 30 la moarte, dintre care 25 au fost executați. Nicăieri În altă parte proporțiile nu au fost atât de ridicate. În Olanda, 200.000 de oameni au fost investigați și aproape jumătate dintre ei Închiși - o parte pentru că Întrebuințaseră salutul nazist; 17.500 de funcționari publici și-au pierdut slujbele (dar nu În afaceri, Învățământ sau profesiile liberale), 154 de oameni au fost condamnați la moarte și 40 dintre ei executați. În Belgia Învecinată s-au pronunțat mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au căutat să le desăvârșească. Vrem legi care să apere pe tot românul, vrem respectarea lor, vrem legalitate, vrem să trăim dincolo de forfota noroiului vremurilor strâmbe, a vechilor torturi. Vrem să trăim pe vertical! „Învățați pe copiii voștri să nu întrebuințeze mișelia nici contra prietenului și nici contra celui mai mare dușman al lor. Căci nu vor învinge, ci vor fi mai mult decât învinși, vor fi striviți. Nici în contra mișelului și a armelor lui mișelești să nu întrebuințeze mișelia pentru că
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să nu întrebuințeze mișelia nici contra prietenului și nici contra celui mai mare dușman al lor. Căci nu vor învinge, ci vor fi mai mult decât învinși, vor fi striviți. Nici în contra mișelului și a armelor lui mișelești să nu întrebuințeze mișelia pentru că de vor învinge, nu va fi decât un schimb de persoane. Mișelia va râmâne neschimbată. Mișelia învinsului va fi înlocuită cu mișelia învingătorului, în esență aceeași mișelie va stăpâni peste lume. Întunericul mișeliei din lume nu poate fi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai mare și greu tribut de suferință, sânge și morminte. Trăim și azi într-o junglă politicianistă, ca într-o grotă adâncă în care ne zvârcolim și murim, ca un prunc nebotezat. Domină mișelia și nimeni nu se poate ridica întrebuințând cele mai degradante metode. Mulți oameni cinstiți, patrioți și fără prihană stau departe sau sunt înlăturați. Prezența acestor oameni de mare onestitate și caracter ar aduce servicii mari în destinul istoric al neamului nostru. Suntem conduși de oameni fără scrupule
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o ambiție, trebuia să înving ispita, ce face încă atâtea victime printre scriitori, de a recurge la cât mai multe cuvinte locale sau regionale. Sunt nespus de puține cuvintele regionale sau locale pe care m-am văzut nevoit să le întrebuințez. " (" En ce qui concerne l'usage du moț local, plastique ou d'atmosphère, j'ai lutté moi-même avec une telle ambition ; je devais vaincre la tentation, qui fait encore tânt de victimes parmi leș écrivains, de recourir le plus souvent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mutații profunde în tablourile sale. Punctul de dispersie al acestei coerențe îl constituie un sincretism stilistic care se face ecoul unui mixtum compositum mitologico-esoteric. Pictorul nu este interesat de construcția minuțioasă a unor scene istorice, ci de spații exotice, imaginare, întrebuințând elemente disparate ale unor mitologii care nu au aproape nimic în comun în afara unui simbolism difuz și pletoric. M. Bengesco opinează că Moreau rămâne profund îndatorat picturii quatrocentiștilor și a venețienilor Carpaccio și Bellini, iar de la primitivi îl influențează somptuarul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta ar fi estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
social" al unei identități care s-a dizolvat între timp. Florile care cresc la picioarele Ofeliei și îi conferă un plus de transparență și lilialitate, accentuând însă și o dematerializare a sa, potențată de albul fantomatic al rochiei. Albul este întrebuințat și de Whistler în același sens al epurării figurilor sale de corporalitate, a spectralizării lor. Florile par să se imprime în țesătura rochiei care devine ușor translucidă. Ofelia este asemenea unei umbre topindu-se în acest câmp floral, care o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
critic de a face o succintă prezentare a curentului, opunându-l realismului sănătos. Ne aflăm în 1954, la un an de la moartea lui Stalin, iar o reconsiderare a curentelor idealist-estetizante în artă era practic imposibilă. Influența secesionistă, decadentă, ultimul termen întrebuințat cu sensul său peiorativ de critic și nu în sens exclusiv estetic, se manifestă la început în pictura lui Băncilă și doar cadrul cvasigeneralizat de gust deschis de acest curent la sfârșitul secolului XIX îi conferă o scuză "rătăcirilor" tânărului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spațiul unei armonii a suprafeței, mergând spre o ușoară stilizare a gesticulației. Într-un interviu din 1905, remarcând influența pe care o exercita asupra lui Gustav Klimt, Hodler subliniază în mod abil această afinitate, oferind și câteva considerații despre tehnica întrebuințată pentru a obține atât efecte decorative, cât și o relevanță simbolică, tradusă de acesta printr-un efect armonic: " Îmi place ca o pictură să aibă claritate, și, prin urmare, îmi place paralelismul. În multe din picturile mele am ales patru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din 1905, al cărui context, "epoca furtunoasă", îl precizează prin aluzie. Arta, reflex al imuabilului, reprezintă un ideal care se sustrage contingentului, contextului istoric, politic, timpului, în general. În programul revistei, de la bun început arta este socotită simbolică, termenul fiind întrebuințat într-un sens general, și nu în sensul unei estetici anume. Afirmarea oarecum tautologică a autonomiei artei, insistența cu care se reia tema, devine astfel semnificativă, fiind dublată de afirmarea necesității unei deschideri instituționale, și în aceasta constă mesajul revoluționar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Neveanu, 1978, p. 474). Așa cum reiese din această accepție, noțiunea de motiv este utilizată În psihologie, În general, ca un concept explicativ. După R. S. Peters (1973, p. 37), utilizarea motivului ca noțiune explicativă prezintă trei caracteristici: a) cuvântul este Întrebuințat În contexte În care conduita este pusă În problemă, când există o discrepanță Între așteptările obișnuite; b) motivul este utilizat pentru a se referi la o „rațiune directivă" și implică o dispoziție directivă a individului a cărei conduită este examinată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
germane 40. Deosebit de important era punctul nr. 7 din convenție, ce prevedea că, datorită operațiunilor militare aflate în curs, deportarea evreilor din aceste teritorii spre est nu era posibilă. Aceștia aveau să fie momentan adunați în lagăre de muncă și întrebuințați la diferite munci, urmând să fie deportați atunci când situația militară avea să o permită. În consecință, începând cu toamna anului 1941 Transnistria avea să cunoască o notorietate sinistră devenind ceea ce Alexander Dallin a denumit în mod sugestiv "groapa etnică a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
5 decembrie 1940.. Astfel, potrivit prevederilor regulamentului evreii cu vârsta cuprinsă între 18-50 ani trebuiau să presteze munca de folos obștesc individual, în grup sau în detașamente, fie pentru nevoile armatei ori ale altor instituții publice. Evreii mobilizați puteau fi întrebuințați doar de Marele Stat Major, care urma să satisfacă pe măsura posibilităților solicitările primite în acest sens inclusiv de la alte instituții. Durata utilizării evreilor la munci era fixată la 60 de zile pe an pentru evreii cu vârsta cuprinsă între
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
urmau să fie retribuiți în conformitate cu prevederile deciziei ministeriale nr. 23.325 din 27 ianuarie 194191. De asemenea, regulamentul statutului militar al evreilor acorda anumite facilități evreilor foști ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri, gagiști activi și de rezervă, aceștia urmând a fi întrebuințați "în servicii potrivite aptitudinilor sau pregătirii lor, ținându-se seama de gradul avut în armată, de studiile ce posedă și de pozițiunea lor socială"92. Odată cu crearea cadrului legislativ, Conducătorul Statului, Marele Stat Major și Ministerul de Interne au emis
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942 în mod oficial muncă obligatorie 93 prestată de evrei. Încă în 18 iulie 1941, prin intermediul ordinului nr. 5811, generalul Ion Antonescu a dispus formal ca evreii ce urmau să fie internați în lagărele de muncă și prizonierii să fie întrebuințați la muncă grea. Ordinul specifica într-o manieră neechivocă faptul că în cazul evadărilor "se împușcă unul din zece" iar cei care "nu muncesc cum trebuie să nu li se dea de mâncare" și nici să nu fie lăsați să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Naționale și a Băncii Naționale 97, fapt ce a dus la comercializarea pe scară largă în schimbul unor sume de bani considerabile a aprobărilor și recomandărilor de mobilizare pe loc, reale sau fictive. Pe baza acestor instrucțiuni, Marele Stat Major a întrebuințat evreii în perioada 6 august 1941-1 ianuarie 1942 la munca de folos obștesc în detașamente formate din 500-2000 evrei, pentru nevoile armatei, C.F.R. și ale altor instituții de stat. La data de 1 octombrie 1941 Marele Stat Major avea în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
anului 1942 numărul acestora s-a cifrat la 20.036, în 1943 această cifră a crescut la 25.895121, fapt ce a determinat autoritățile să caute noi soluții în vederea revizuirii modalității de acordare a scutirilor, concediilor și clasărilor pentru evreii întrebuințați în cadrul muncii obligatorii, prin intermediul instrucțiunilor nr. 430.000 din 7 octombrie 1943 elaborate de Marele Stat Major 122. Aceste măsuri nu au condus însă la redresarea situației, cu alte cuvinte la mărirea contingentului evreilor utilizați în cadrul muncii obligatorii. Dimpotrivă. Dealtfel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înaintată de Inspectoratul Jandarmeriei Chișinău Inspectoratului General al Jandarmeriei, cu privire la abuzurile săvârșite de comandantul lagărului de evrei Otaci, locotenentul de jandarmi Roșca Augustin. 150. 19 noiembrie 1941. Nota contrainformativă nr. 247 întocmită de Subcentrul SSI nr. 4 Balta, privind metodele întrebuințate de evreii din Transnistria în vederea prevenirii internării copiilor lor în lagăre. 151. 20 noiembrie 1941. Nota nr. 24.641 înaintată mareșalului Ion Antonescu de Corpul 3 Armată, cu privire la abuzurile săvârșite de militari români în ghetoul din Chișinău, respectiv investigațiile efectuate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de către Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria, cu privire la paza și personalul de pază al lagărului de evrei de la Domanovka. 245. 5 mai 1942. Nota nr. 4267 înaintată de Corpul 4 Armată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la metodele întrebuințate de evrei pentru a se sustrage de la munca de folos obștesc, respectiv propunerile elaborate în vederea remedierii situației. 246. 6 mai 1942. Nota nr. 82.515 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Președinției Consiliului de Miniștri, Corpurilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]