5,591 matches
-
cum să le transform În ceva ce poate fi predat cititorului sub forma caracterelor tipărite pentru a-l obliga pe el să țină piept acelui fior binecuvântat - și această incapacitate Îmi sporea sentimentul de opresiune. O umbră uriașă Începea să Învăluie câmpurile, stâlpii de telegraf bâzâiau În tăcerea din jur, iar vietățile care ies noaptea după hrană escaladau tulpinile plantelor În căutarea ei. O omidă cu dungi, superbă, care nu figurează În Spuler, Înainta ciugulind, lipită de lujerul unui clopoțel, croindu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
bate pe genunchi cu creionul În chip de baghetă magică și În aceeași clipă o mașină (cu număr de New York) trece pe șosea, un copil sparge ușa de sticlă a verandei vecinilor, un bătrân cască Într-o livadă din Turcmenia Învăluită În ceață, un grăunte de nisip cenușiu este purtat de vânt pe planeta Venus, un oarecare doctor Jacques Hirsch din Grenoble Își pune ochelarii de citit și miliarde de asemenea nimicuri se petrec - toate alcătuind un organism momentan și transparent
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de a Închiria aceeași vilă și aceea de a face economie rămânând la oraș. În cele din urmă, cu o anumită condiție (acceptată de Tamara cu tăria micii sirene a lui Anderson), vila a fost Închiriată și imediat ne-a Învăluit o vară superbă și iat-o pe Tamara mea, fericită, ridicându-se pe vârfuri, Încercând să tragă o creangă de racemosa pentru a-i culege fructele zbârcite, În timp ce toată lumea copacilor se Învârtește pe orbita ochilor ei surâzători și, sub brațul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
A existat ulterior În viața mea o perioadă când aș fi considerat poate că toate acestea au fost relevante pentru ultima privire aruncată Tamarei, când s-a Întors pe scară, privindu-mă peste umăr, Înainte de a coborî În mica gară Învăluită În lumina crepusculară cu parfum de iasomie, În care greierii Își făceau de cap; dar astăzi nici o notă marginală străină nu poate Întuneca puritatea acelei dureri. 3 La sfârșitul anului, imediat ce Lenin a preluat puterea, bolșevicii au subordonat totul menținerii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se aruncă, se ghemuiește la pieptul lui, își înăbușă plânsul cu suspine, bolborosește scheunând încetișor: Ște... Ștefane Măria ta... și îi pipăie ca orbii fruntea, obrajii, pieptul. Sfânta Fecioară, cât m-am rugat -, mi te-a adus sănătos... Ștefan o învăluie cu o privire caldă, o strânge la piept, o sărută în creștet. Voichițo!... rostește el cu ardoare și îi desface legătura, lasă părul să cadă numai valuri de aur. Mi-era un dor... Voichița își șterge lacrimile: De la Neamț, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a prea reușit. Eu și Doina am plecat să cumpărăm niște medicamente de la o farmacie din cartier cu program de noapte. Deși ne aflam la începutul lui ianuarie, era deosebit de cald și o ceață deasă, lăptoasă, cum nu mai văzusem, învăluia casele, umplea străzile. Parcă pluteam printre nori. Intrasem brusc, surprinși, în plină feerie, uriași clăbuci albi ne spălau și curățau sufletele de zgura ultimelor îngrijorări. Era prea frumos ca totul să nu fie bine. * A doua zi după ce am internat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
avea loc cu adevărat, că execuția poate să aibă loc cu adevărat) și groază, dilatată monstruos, caracteristică unei asemenea încercări. Iată-l la începutul filmului Pământ pe bătrânul care moare cu ceva din măreția senină și firescul patriarhilor din Biblie, învăluit într-o lumină parcă supranaturală ce izvorăște dinlăuntrul său. Simbolurile și motivele, atât de numeroase în creațiile regizorului, se cheamă și își răspund neîncetat. Secvența merelor coapte, uriașe, aproape impudice, pregătește explozia de carnație din scena în care, după moartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
la inima fiecăruia (deruta de după război, șomajul, contribuția decisivă a prizonierului la încheierea cu succes a operației de încercuire a bandei), verdictul greu al mulțimii. Alberto e lăsat să plece înainte de venirea poliției. El se îndepărtează, încet, pe câmpul încă învăluit în ceața matinală, al cărui orizont nu se vede (dar care există acum pentru Alberto): dintr-o dată - și aici începe acea magistrală secvență care mi-a păstrat întregul film proaspăt în memorie de-a lungul anilor - Michele se apleacă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Valea Iordanului, Cană Galileii și altele. Apoi vezi munți cu diferite forme. O frumusețe unică aș spune eu. Cât privești, nu te mai saturi de privit, ochii vizitatorului nu se mai satura și nici nu obosesc. E ceva care te învăluie într-un balsam de bună dispoziție, de binefacere, de sănătate, de bucurie lăuntrica, de fericire. Parcă ești la ușă Raiului. Totu-i sfânt, totu-i curat. Parcă este o altă lume, de... îngeri. învăluiți în bucuria bunei dispoziții batem la
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nu obosesc. E ceva care te învăluie într-un balsam de bună dispoziție, de binefacere, de sănătate, de bucurie lăuntrica, de fericire. Parcă ești la ușă Raiului. Totu-i sfânt, totu-i curat. Parcă este o altă lume, de... îngeri. învăluiți în bucuria bunei dispoziții batem la poartă mănăstirii și așteptăm să ni se deschidă. În câteva minute vine un călugăr, un bătrânel, ne deschide poartă și ne invită în curte. Această mănăstire este împrejmuita cu un zid de piatră de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
-i transforme pe ei și pe noi, generațiile care vor urma până la sfârșitul veacurilor. Aici vezi, se unește Cerul și pământul, ne cheamă tainic la cer, la sfințenie. Bine ar fi sa doriți să mergeți în acest munte. Să vă învăluie tainic norul și să trăiți acele momente de binefacere, de sfințenie, de ușurare, de fericire, măi plini de Duh Sfânt. Cu siguranta ați fi mai buni, mai milostivi și mai înțelepți. O, ce momente ați trăi! Nu leați uita niciodată
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
un fapt poetic. Radu Boureanu, închipuindu-și viața de supunere și răbdare a domniței străine în umbra castelanului de la Sâmbăta de Sus, îl anticipează pe Lucian Blaga, care o va cânta mai târziu pe Uta, al cărei chip gingaș și învăluit în taină se află sculptat în catedrala de la Naumburg („lângă scutul seniorului, Uta...”). Ca și de o inscripție latină pe un mormânt uitat, imaginația poetică poate fi declanșată și de un „anunciu” inserat prin anul 1837 în Gazeta de comerciu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
am invitat-o pe fosta prietenă a lui René și a mea, pianista Ingrid Lindgren. Îmi plac silueta ei de sparanghel, umoarea ei masacrantă și muzica ieșind din degete subtil, ca să sfârșească în omega capului. Cu ea pot să mă învălui în Arvo Pärt, în „Tabula rasa”, lăsând urme de pași enigmă pe zăpada din gând. Și cu ea îmi amintesc cel mai bine despre René - mâncăm ce i-ar fi plăcut lui să mănânce: somon, caviar, bând din erotice pahare-flaut
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
noastre, să meditez la timpul înțeles prin muzică. Înainte de a mă așeza în pat, am recitit prima scrisoare pe care René mi-a trimis-o de la Stockholm, simțind tot timpul pe obrajii mei răcoare de la cineva care căuta să mă învăluiască în aer, din altă viață: Stockholm, 6 mai 1974 Gabriela, ma bien-aimée. M-am întors cu bine datorită protecției tale. Bineînțeles, avionul a avut câteva bătăi de aripi, dar n-a fost nimic în comparație cu bătăile inimii care, după despărțirea noastră
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
doctorii de la masă, Eva și Helge, l-au găsit admirabil. Ne-am plimbat de-a lungul apei, botanizând ca adevărați elevi ai lui Linné. Am fost dusă înapoi la Stockholm, cu aceeași perfectă amabilitate; se înserase și orașul era albastru, învăluit într-o ceață de răcoare. Lionel m-a sunat, spunându-mi că va veni la Stockholm în curând, împreună cu fiul lui, Ralf. Trebuie să-mi pregătesc inima, și nu numai inima! Lionel e acum pe locul celui mai drag din
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
lui, Lionel, ale cărei file sunt pline de sublinieri și comentarii din viața personală). În același vis o întâlneam pe poeta Sara Kirsch, care mă îmbrățișa, era plăcută, absorbită de interiorul ei. De câteva zile plouă la Stockholm, orașul e învăluit într-o ceață deasă, totul pare sugerat ca într-o acuarelă. Ființele iubite de mine sunt ascunse în acest conglomerat de melancolie, suportând în imaginația mea diferite metamorfoze, exact ca și orașul. În același timp, ninge la Ierusalim, și zăpada
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vestea cea bună! V aș invita la vie să vedeți ce frumos cântă greierii noaptea și ce frumos miroase a fân cosit, mi a șoptit inginerul la ureche. Mirosurile de rachiu proaspăt băut, de usturoi și de țigară m-au învăluit neplăcut. Am tăcut și am zâmbit. Pe el îl rugasem să pregătească sus, la ferma viticolă, masa pentru secretarul Țăpoi. Contabila chicotea cu nasul în darea de seamă pe care tocmai o bătea la mașină. Într-adevăr, a doua zi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ciudați pe Strada Zorelelor, m-am gândit. Auzi la ăsta, "nu-și dă drumu". * Hai mai departe, că-i vreme tare frumoasă. S-o luăm către strada Fânului, unde o fi fost o piață de fânețe și cred că te învăluia o aromă de fân cum nici un meșter de om n-a făcut, numai un meșter de dincolo, amestecând ierburile, florile, buruienile și roua, a putut face. Uite că am ajuns. Nici urmă de fân, nici de aromă de câmp. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dintr-un fost obiect, prefăcut cu timpul într-o formă indecisă, bună doar pentru a inspira pe câte un grafician suprarealist. Dar nu trece pe acolo nici un artist suprarealist. Numai vântul, cu suflarea lui plină de toane, viguros iarna, când învăluie sau spulberă zăpada, leneș în celelalte anotimpuri. Nici hoții nu se mai văd pe acolo, pentru că nici nu au ce fura, nici nu se pot ascunde pe terenul atât de deschis vântului și fără nici o ascunzătoare. Foarte rar, mai izbucnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Isus, Suind Golgota și primind umil calvarul, Iudeilor ne-ncrezători le-a spus. Am vrut de-asemenea să cred că tu ești Viața, Dintru-nceput și fără de sfârșit, Și astfel crezând, se spulbera desigur ceața De-ndoieli ce m-a învăluit. A spus Ioan: „La început era Cuvântul, Cuvântul fiind la Dumnezeu Și Dumnezeu deapururi fiind chiar el Cuvântul” - Dar cum pot crede toate-acestea eu? De ce pe-acei însetoșați după dreptate Îi lași mereu să sufere nespus, Când, cu-un cuvânt
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
luăm de bune dosarele ei ca și când este autoritatea absolută în livrarea „adevărului”. Ea ne programează obsesiile și agendele politice și mediatice. Ea ne ține în nocturnă, lipiți de ecrane, într-un evazionism al lipsei de proiecte proprii în favoarea dezvăluirilor care învăluie. Confuzia este și totală și deliberată. Nu are nici o importanță de ce ai avut dosar la securitate, ce conține acesta. Important este că ai avut unul. Cazul Alin Teodorescu este halucinant. Omul dovedește că era urmărit și trebuia să dea declarații
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
noaptea, a ieșit afară să facă pipi în nisip. Obiectele le pipăie cu degete atât de diafane încât mișcarea pare a se pierde în eter. La primul zgomot, gălăgia unui carnaval de pitici dispare. Toate aceste uimiri ale poetului sunt învăluite într-o ironie cultivată, de bibliofil înrăit care se înconjoară cu albume, tomuri masive și cărți ce miros a hârțoagă prăfuită. Brumaru e un rafinat. CONSTANTIN CRIȘAN Judecând după locul unde s-a născut și chiar după cel în care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
răcoros, cu forme largi, lăsându-ți impresia de solemnitate, accentuată prin vuietul adânc al pădurii de brad în care uneori îți pare că auzi încă tropotul zimbrilor. Tot ținutul răsună de izvoare [...]. Munții întregi picură și cântă. Un abur ușor învăluie cuprinsul într-o lumină de vis, ca și cum l-ai privi într-un opal. Chiar pe un cer senin, contururile sunt estompate în linii ca de fum, iar ierburile grele de rouă îți ajung până la piept. O frumusețe, pură
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de teroare printre lumea speriată, care se înghesuise la ultimele etaje ale locuințelor. Un urlet înfricoșător a răsunat lugubru pe străzi, transmițându-se rapid pe fundăturile orașului: «Adigele a rupt malurile!». Și iată o undă murdară depășind barierele rămase și învăluind ca o caracatiță imensă vechile construcții. Trei metri de apă și noroi au scufundat partea joasă a Veronei. Bilanțul daunelor a fost enorm: un număr considerabil de case au fost inundate, crăpate sau prăbușite, mai mult de 30.000 de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
perfect sportivă. Nu se rușina să viziteze adăposturile mondene ale familiilor nobile. Foarte politicos, tovarăș plăcut de conversație, dar nimic mai mult. Nobilitatea feminină îl scruta cu curiozitate, căutând să descopere acel sens de mister și de extravaganță care îi învăluia persoana și modul său de a face. Se spunea, și era adevărat că, aproape săptămânal, se așeza în rând cu cei mai săraci, cu castronul în mână, camuflat în milog, pentru a cerși vreo farfurie de ciorbă la poarta vreunui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]