5,392 matches
-
valori. DE SIGURANȚĂ dintre LEC pozate în aer în interiorul clădirilor și instalații tehnologice învecinate *Font 9* Distanța de siguranță (cm) Anexa 5b ──────── la norma tehnică Distanțe de siguranță (m) dintre LEC pozate în pământ și obiective învecinate *Font 8* ┌──��────────────────────────────────┬────────┬─────────┬─────────────────────────────────────────────┐ │ │ Obiectivul învecinat │În plan │În plan Șină de tramvai (cea mai apropiată)│ 1*9) Anexa 6 ──────── la norma tehnică ──────────────── DETALIEREA UNOR DEFINIȚII Categorie de pericol de incendiu a unei construcții: noțiune prin care se caracterizează riscul de incendiu al unei încăperi, compartiment
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
6.0 și 6.1 ale anexei nr. ÎI și marcate pe harta în anexa nr. III -, prin unificarea comunei care are posibilitățile cele mai mari de dezvoltare și o poziție favorabilă în cadrul zonei cu una sau mai multe comune învecinate, pe baza hotărârilor adoptate în acest sens de consiliile locale implicate, ca urmare a acordului populației din comunele respective, exprimat prin referendumurile locale desfășurate în condițiile legii. În condiții similare, Guvernul poate acorda sprijin pentru declararea de municipii noi, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile centrului urban polarizator. 15. Sistem urban - sistem de localități învecinate între care se stabilesc relații de cooperare economică, socială și culturală, de amenajare a teritoriului și de protecție a mediului, echipare tehnico-edilitara, fiecare păstrându-și autonomia administrativă. 10. 17. │Depozit controlat de deșeuri cu acces │ │ │ │ │asigurat │ │ │ └────┴──────────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┘ ---- *) Vor fi înscrise atât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
calcul și se exprimă prin unul sau mai mulți indicatori numerici care se calculează luandu-se în considerare izolația termică, caracteristicile tehnice ale clădirii și instalațiilor, proiectarea și amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare și influența clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei și alți factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influențează necesarul de energie. Flux termic (f2'd6): cantitatea de căldură transmisă la sau de la un sistem, raportată la timp. Densitatea fluxului termic (q): fluxul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
6221-89) sunt; - orientarea clădirii față de punctele cardinale; - mărimea, poziția și caracteristicile ferestrelor; - raportul dintre aria ferestrelor și aria pardoselii încăperilor în funcție de destinația acestora/funcțiuni; - efectele de reflexie (în legătură cu amenajările peisagere exterioare - de exemplu peluza sau pavaj ai cu finisajele clădirilor învecinate); - distribuția luminii - controlată prin planul urbanistic (regimul de înălțime al clădirii stabilit în funcție de unghiul de cer și lățimea străzii) sau prin dimensionarea ferestrelor (pentru evitarea contrastului și a fenomenului de orbire); - finisajul suprafețelor interioare (pereți, pardoseala, tavan). I.7.4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
4.5. Efectele de reflexie Efectele de reflexie ce pot influența aportul de lumină naturală într-un spațiu provin din trei mari categorii: - mediul exterior neconstruit - vegetație, dalaje, trotuarul de gardă al construcției, suprafețe de apă, fântâni arteziene - fațadele construcțiilor învecinate - finisajul fațadelor învecinate (reflectanta mare pentru culori deschise, pastelate), elemente reflectante (panouri sticlă, placaje metalice etc.) - elemente ale clădirii studiate - elemente constructive de protecție solară dispuse la exterior, dimensiunile ferestrelor I.7.4.6. Distribuția luminii - controlată prin planul urbanistic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
de reflexie Efectele de reflexie ce pot influența aportul de lumină naturală într-un spațiu provin din trei mari categorii: - mediul exterior neconstruit - vegetație, dalaje, trotuarul de gardă al construcției, suprafețe de apă, fântâni arteziene - fațadele construcțiilor învecinate - finisajul fațadelor învecinate (reflectanta mare pentru culori deschise, pastelate), elemente reflectante (panouri sticlă, placaje metalice etc.) - elemente ale clădirii studiate - elemente constructive de protecție solară dispuse la exterior, dimensiunile ferestrelor I.7.4.6. Distribuția luminii - controlată prin planul urbanistic În cazul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
termic așa cum indică figură 1.3. Bilanțul energetic include următorii termeni (se ia în considerare numai căldură sensibilă): - pierderile de căldură prin transmisie și ventilare de la spațiul încălzit către mediul exterior; - pierderile de căldură prin transmisie și ventilare între zonele învecinate; - degajările interne utile de căldură; - aporturile solare; - pierderile de căldură aferente producerii, distribuției, cedării de căldură și aferente reglajului instalației de încălzire; - energia introdusă în instalația de încălzire. În funcție de structură instalației de încălzire, în bilanț se va introduce aportul surselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
i) = coeficientul de transfer termic între nivelul de montare al serpentinei încălzitoare și spațiul încălzit, în W/mp*°C; theta(m) = temperatura medie a suprafeței încălzitoare, în °C; theta(e) = temperatura exterioară, a solului, a spațiului neîncălzit sau a clădirii învecinate, în °C; theta(i) = temperatura interioară, în °C; ț = timpul, în ore. Transferul termic către sol poate fi calculat conform Metodologiei - Partea I. Figură ÎI.1 .7: Transferul termic în cazul suprafețelor de încălzire încorporate în elementele de construcție O
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
în calcul un factor subunitar F(șu) denumit factor de reducere al aporturilor solare datorat umbririi exterioare. Acest factor reprezintă reducerea fluxului de căldură solar pătruns în încăperea climatizata datorită prezenței unor elemente de umbrire permanente cum ar fi: - clădiri învecinate; - forme de relief învecinate (dealuri, copaci etc.); - elemente de construcție exterioare ale clădirii (cornișe, aticuri, balcoane etc.); - retragerea ferestrei față de planul exterior al peretelui. Factorul F(șu) se exprimă prin relația: F(șu) = I(șu)/I(s) în care: F
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
subunitar F(șu) denumit factor de reducere al aporturilor solare datorat umbririi exterioare. Acest factor reprezintă reducerea fluxului de căldură solar pătruns în încăperea climatizata datorită prezenței unor elemente de umbrire permanente cum ar fi: - clădiri învecinate; - forme de relief învecinate (dealuri, copaci etc.); - elemente de construcție exterioare ale clădirii (cornișe, aticuri, balcoane etc.); - retragerea ferestrei față de planul exterior al peretelui. Factorul F(șu) se exprimă prin relația: F(șu) = I(șu)/I(s) în care: F(șu) - factor de reducere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
tipul de geam utilizat (calitate, grosime, emisivitate, tratamente termice), de tipul de protecție solară (jaluzele, rulouri, obloane), dacă aceasta există (vezi G.2), si de umbrirea suprafeței vitrate datorată prezenței unor obstacole exterioare în calea radiației solare incidente (alte clădiri învecinate sau elemente de arhitectură exterioare ale clădirii) - vezi G.3. Rata de transmitere (sau transmitanta) energiei solare prin elementele vitrate, definită în EN 410, se calculează cu EN 13363-2, ținând cont de radiația solară incidența normală (perpendiculara) pe suprafața exterioară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
elemente de umbrire cu utilizare intermitenta, precum și protecțiile solare reglabile, sunt luate în calcul în cadrul factorului de utilizare pentru modul de răcire. C.3. Factori de umbrire datorați unor obstacole exterioare C.3.1. Principiu de calcul Prezența unor clădiri învecinate sau a unor elemente de arhitectură anexe ce depășesc planul ferestrei la exterior (cornișe, balcoane, stâlpi exteriori) conduce la apariția unei suprafețe umbrițe în planul ferestrei, ce împiedică pătrunderea prin fereastră a radiației solare directe la nivelul acestei suprafețe, permițând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
este cel al entităților statale, care beneficiază de limite politico-administrative în general bine stabilite. Astfel, principala dilemă care rămâne, este dată de opțiunea ce trebuie făcută în privința includerii unui stat sau altul într-o anumită unitate regională ori în alta învecinată. Mai precis spus, până la care frontieră interstatală trebuie “împinsă” limita regiunii, în acord cu menținerea unui numitor cât mai comun al particularităților elementelor-reper ale statelor ce alcătuiesc unitatea spațială în cauză. Pentru respectarea acestor exigențe de stabilire cât mai coerentă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
reprezentările cartografice ale celor șase elemente-reper luate în calcul (materialele cartografice indicate din cadrul capitolelor invocate nominal mai sus). În situația nesuprapunerii perfecte ale hărților tematice specificate și rămânerii unor areale (state) la limita disputei de proximitate a două unități regionale învecinate, s-a aplicat procedeul primațialității elementului dominant, prin delimitarea arealului de manifestare a factorului/factorilor considerat/considerați de noi coordonator(i), la nivelul cadrului politico-geografic respectiv. Astfel, includerea Ciadului în perimetrul subregiunii est-sahariene (alături de Sudan) și nu în subregiunea afro-mediteraneeană
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
VII-a, nu prea strălucit la carte și nici prea serios, a găsit de cuviință să-și permită să repete din bancă ultimul cuvânt din fraza dictată, cu o apăsare în ton, probabil pentru a distra pe colegii din băncile învecinate. La prima repetare, profesorul s-a uitat lung la elev, l-a măsurat calm și nu i-a spus nimic. Când elevul și-a permis să repete după profesor cuvântul ultim din următoarea frază dictată, profesorul de pe catedră i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
corelație de principiu între ergativitate și antipasiv. Alternanța tranzitiv−antipasiv este mai vizibilă în limbile ergative, în care presupune o schimbare de marcare a subiectului (din ergativ în absolutiv). Productivitatea antipasivului este legată de anumite grupuri de limbi înrudite sau învecinate: mayan, salish, limbile nakh-daghestaneze, austroneziene, australiene. Manning (1996: 73), urmându-l pe Postal (1977)71, arată că limbile acuzative au două construcții asemănătoare antipasivului, constând în: (a) ștergerea obiectelor nespecifice: John ate the burger/John ate 'Ion a mâncat burgerul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a evolua de la aspect la gramaticalizarea timpurilor: în tongană, numai construcțiile la aspectul perfectiv, atras către timp, tind către sistemul acuzativ. Pentru o altă zonă geografică și pentru alt tip de contact, direct, Dixon (1994: 228) susține ideea că limbile învecinate se influențează prin faptul că limbile indiene moderne au astăzi caracteristici ergative ca urmare a influenței limbilor vecine, tibeto-birmane. Deși sursele diacronice din care se pot dezvolta tipare ergative sau acuzative au fost cercetate destul de mult, Mithun (2005) afirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
munte, scrisoarea sosită ieri, țări foste comuniste, copil rămas repetent, scriitor devenit indezirabil (c) copil uimit, entuziasmat, pasionat, copleșit de durere, abătut, ahtiat (după dulciuri), alarmat, alertat, alinat, amărât, amețit, bulversat, cătrănit, chinuit, dezamăgit, dezolat, deznădăjduit, necăjit, zăpăcit (d) sătean învecinat/înrudit/înfrățit cu preotul (e)*copil dormit, *copil râs, *domn dansat. Cornilescu (2005: 102) formulează următoarea generalizare: Un participiu trecut al unui verb poate fi folosit ca adjectiv cu valoare predicativă numai pe lângă un nume care corespunde unui obiect direct
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, scindare vizibilă prin marcarea cazuală. LEZGHINĂ (LEZGHIAN, LEZGIAN, LEZGI) Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în nordul Daghestanului (limbă oficială) și în sudul Azerbaidjanului și sporadic, în ariile învecinate. Circa 450 000 de locuitori. Limbi înrudite: KÜRI, TABASSARAN, UDI. A fost clasificată ca fiind ergativă la nivel profund, semantic, dar și ca fiind limbă acuzativă la nivel sintactic. Prima analiză pornește de la date conform cărora toate verbele din această
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
autorul - statul medieval moldovenesc a devenit independent. Se operează în continuare cu noțiunea de popor moldovenesc ca etnie aparte, deosebit în raport cu vecinii, în care pot fi subînțeleși românii: „E necesar de menționat că, în pofida perceperii multor trăsături ale culturii popoarelor învecinate, cultura moldovenească posedă trăsături specifice proprii numai ei, cu o variată gamă de forme, stiluri originale, ce s-au manifestat în diferitele ei sfere”. Problema a căpătat „noi dimensiuni” într-o lucrare în care autorul a hotărât - după cum precizează în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Insula Șerpilor un far destinat a asigura navigația vaselor ce intră pe Dunăre și în portul Odessa. Comisia riverană, instituită prin art. 17 al Tratatului din 30 martie 1856, în scopul asigurării navigabilității la gurile fluviului și în zonele maritime învecinate, va veghea la regularitatea serviciului acestui far. Art. 5. Prezentul tratat va fi ratificat, iar ratificările schimbate în intervalul de patru săptămâni, sau mai devreme, dacă este posibil. Drept pentru care plenipotențiarii respectivi l-au semnat li au depus sigiliul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
până la Bug, fapt care a determinat Uniunea Sovietică să creeze pentru acea populație românească o republică sovietică moldovenească proprie în acea regiune. Cât privește populația ucraineană, aceasta s-a infiltrat în masa compactă românească în cursul vremii, emigrând din Podolia învecinată, dar această infiltrație a rămas restrânsă, numai asupra regiunilor periferice ale Basarabiei, precum sunt județele Hotin și Cetatea Albă, restul teritoriului basarabean rămânând populat în covârșitoare majoritate de români. Ca element etnic autohton populația românească și-a păstrat în Basarabia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-și piardă funcția finală inițială, menținându-se numai prinfuncția de manifestare artistică și socială, care devine acum finală. Funcțiile laterale sau secundare se referă la acele consecințe ale unui element pentru sistemul din care face parte sau pentru alte sisteme învecinate care nu reprezintă însă rațiunea menținerii sale. Funcțiile laterale vor fi foarte importante și ele. Pregătirea militară are o funcție finală clară: pregătirea tinerilor pentru apărarea țării. Totodată însă, stagiul militar are importante funcții integrative pentru tineri. Ei își însușesc
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
principiul muncii îmbogățite. Analizând migrația, Dumitru Sandu (1984) sugerează mai mulți factori determinanți, cum sunt: nivelul calității vieții din colectivitățile apropiate, costul deplasării dintr-o comunitate în alta, posibilitățile de comunicare dintre comunități. Primul factor (nivelul calității vieții din comunitățile învecinate spre care se migrează) și cel de al treilea (posibilitățile de comunicare, de informare despre posibilitățile de integrare în alte comunități) sunt, clar, factori de tipul P, afectând posibilul acțional al populației. Analiza funcțională tradițională, ignorând relațiile cu mediul, avea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]