7,853 matches
-
pentru istoria României, vol. I, E.D.P., București, 1972, p. 124-125. footnote>. Potrivit dreptului robilor, pedepsele aplicate acestora în cazul în care comiteau delicte și infracțiuni erau foarte aspre. Pentru furt, robilor li se aplica pedeapsa capitală. Așa, de exemplu, robul țigan al mănăstirii Putna, Tiron Puțan, fură un cal de 6 ani al mănăstirii Moldovița și fuge în Țara Ungurească, desigur, Transilvania. Prins de călugări, este judecat de șoltuzul din Baia și de cei 12 pârgari și condamnat la moarte. Călugării
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
6 ani al mănăstirii Moldovița și fuge în Țara Ungurească, desigur, Transilvania. Prins de călugări, este judecat de șoltuzul din Baia și de cei 12 pârgari și condamnat la moarte. Călugării de la Putna n-au vrut să-l răscumpere și țiganul ar fi fost executat dacă nu s-ar fi găsit vistiernicul Pelin, care-l răscumpără cu un cal de 40 de lei și plătește egumenului de la Putna prețul prinderii și întreținerii timp de 8 săptămâni cât a durat judecata și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și pentru frumusețea limbii române de acum 350 de ani, redăm un fragment din documentul din 1660, așa cum a fost publicat de Th. Bălan: „Cum au venit înaintea noastră Aftănasie, proegumen de la sfânta mănăstire Moldovița de au pârât pe acest țigan, anume Tiron Puțan, ot Putna (ot = de la - n.a.) că i-am furat un cal de 6 ani și tot au șezut în Țara Ungurească, iar acum au ieșit din țară, deci l-au prins giudecății călugării ot Putna și l-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au dat pe mâna noastră; noi i-am dat strânsoare și au spus drept de mult ce-i vinovat, noi l-am ținut 8 săptămâni și am scris o carte la călugări să-l răscumpere...” <footnote Ibidem; despre originea robiei țiganilor în Moldova la Al. Gonța, op. cit., p. 89; potrivit obiceiului țării, românii care se căsătoreau cu fete de țigan deveneau și ei robi. În acest sens, egumenul mănăstirii Solca, Venedict, se adresează domnului țării cu jalbă prin care Ștefan câmpulungean
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
noi l-am ținut 8 săptămâni și am scris o carte la călugări să-l răscumpere...” <footnote Ibidem; despre originea robiei țiganilor în Moldova la Al. Gonța, op. cit., p. 89; potrivit obiceiului țării, românii care se căsătoreau cu fete de țigan deveneau și ei robi. În acest sens, egumenul mănăstirii Solca, Venedict, se adresează domnului țării cu jalbă prin care Ștefan câmpulungean și Petru moldovean ( de lângă apa Moldovei-n.a.), însurați cu fete de țigan, cerând ca aceștia să fie robi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care se căsătoreau cu fete de țigan deveneau și ei robi. În acest sens, egumenul mănăstirii Solca, Venedict, se adresează domnului țării cu jalbă prin care Ștefan câmpulungean și Petru moldovean ( de lângă apa Moldovei-n.a.), însurați cu fete de țigan, cerând ca aceștia să fie robi ai mănăstirii. Domnul de atunci al Moldovei, Ioan Teodor Callimachi, dă carte egumenului mănăstirii Solca, să se știe după obiceiul țării că moldovenii care vor lua țigănci și moldovencele care vor merge după țigani
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
țigan, cerând ca aceștia să fie robi ai mănăstirii. Domnul de atunci al Moldovei, Ioan Teodor Callimachi, dă carte egumenului mănăstirii Solca, să se știe după obiceiul țării că moldovenii care vor lua țigănci și moldovencele care vor merge după țigani vor fi și ei țigani (adică robi- n.a.), dar bir să nu dea (birul robilor-n.a.). Aceasta s-a întâmplat la anul 1759. footnote>. Natura conflictului dintre mănăstirea Moldovița și vămeni ține de cauze economice și sociale: pe de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fie robi ai mănăstirii. Domnul de atunci al Moldovei, Ioan Teodor Callimachi, dă carte egumenului mănăstirii Solca, să se știe după obiceiul țării că moldovenii care vor lua țigănci și moldovencele care vor merge după țigani vor fi și ei țigani (adică robi- n.a.), dar bir să nu dea (birul robilor-n.a.). Aceasta s-a întâmplat la anul 1759. footnote>. Natura conflictului dintre mănăstirea Moldovița și vămeni ține de cauze economice și sociale: pe de o parte tendința egumenilor și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aceasta, nimeni să nu îndrăznească să stăpânească sau să oprească înaintea acestei cărți a domniei mele.” D.R.H., A., Moldova, vol. XIX (1626-1628), p. 94, Academia R.S.R., București, 1969, Institutul de Istorie „N. Iorga” 7. Miron Barnovschi voievod întărește mănăstirii Moldovița țiganii robi care să nu fie tulburați de dregătorii domniei Motivație: Din cauza slugilor hătmănești și juzii de țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
A., Moldova, vol. XIX (1626-1628), p. 94, Academia R.S.R., București, 1969, Institutul de Istorie „N. Iorga” 7. Miron Barnovschi voievod întărește mănăstirii Moldovița țiganii robi care să nu fie tulburați de dregătorii domniei Motivație: Din cauza slugilor hătmănești și juzii de țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea fără țigani
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Iorga” 7. Miron Barnovschi voievod întărește mănăstirii Moldovița țiganii robi care să nu fie tulburați de dregătorii domniei Motivație: Din cauza slugilor hătmănești și juzii de țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea fără țigani. Plângerea călugărilor către domnie: Ei au avut robi țigani de danie și miluire de la alți
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de dregătorii domniei Motivație: Din cauza slugilor hătmănești și juzii de țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea fără țigani. Plângerea călugărilor către domnie: Ei au avut robi țigani de danie și miluire de la alți sfinți răposați domni de mai înainte și au privilegii pentru ei și nu pot să
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea fără țigani. Plângerea călugărilor către domnie: Ei au avut robi țigani de danie și miluire de la alți sfinți răposați domni de mai înainte și au privilegii pentru ei și nu pot să-i stăpânească. „Am dat și am miluit și sfânta noastră
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea fără țigani. Plângerea călugărilor către domnie: Ei au avut robi țigani de danie și miluire de la alți sfinți răposați domni de mai înainte și au privilegii pentru ei și nu pot să-i stăpânească. „Am dat și am miluit și sfânta noastră mănăstire Moldovița unde este hramul Bunavestire a preasfintei noastre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mai înainte și au privilegii pentru ei și nu pot să-i stăpânească. „Am dat și am miluit și sfânta noastră mănăstire Moldovița unde este hramul Bunavestire a preasfintei noastre de Dumnezeu născătoare și pururi fecioară Maria, cu drepții ei țigani, anume: Mihăilă cu femeia lui și cu copii și Cazan cu femeia lui și cu copii și Drăgan cu femeia lui și cu copii și Sava cu femeia lui și cu copii și Pașca cu femeia lui și cu copii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
copii și Dumitru cu femeia lui și cu copii și Constantin și Garcea cu femeia lui și cu copii și Neculai cu femeia lui și cu copii, ca să nu aibă de acum înainte nici o treabă slugile hătmănești sau juzii de țigani să tulbure pe acești țigani a sfintei mănăstiri, nici dare să nu se ia de la ei, nici gloabe, nici ciubote, nici un venit hătmănesc, numai să lucreze călugării de la această sfântă mănăstire cu acești țigani și să-i pedepsească pe fiecare
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lui și cu copii și Constantin și Garcea cu femeia lui și cu copii și Neculai cu femeia lui și cu copii, ca să nu aibă de acum înainte nici o treabă slugile hătmănești sau juzii de țigani să tulbure pe acești țigani a sfintei mănăstiri, nici dare să nu se ia de la ei, nici gloabe, nici ciubote, nici un venit hătmănesc, numai să lucreze călugării de la această sfântă mănăstire cu acești țigani și să-i pedepsească pe fiecare după fapta lui.” Iași, 5
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
treabă slugile hătmănești sau juzii de țigani să tulbure pe acești țigani a sfintei mănăstiri, nici dare să nu se ia de la ei, nici gloabe, nici ciubote, nici un venit hătmănesc, numai să lucreze călugării de la această sfântă mănăstire cu acești țigani și să-i pedepsească pe fiecare după fapta lui.” Iași, 5 mai 1627 D.R.H., A., Moldova, p. 260 8. Vol. X, documentul 58, p. 146, 10 august 1772 Ienache cantacuzino, stolnic și Gheorghe Cananău, medelnicer duc la îndeplinire hotărârea Divanului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Înstrăinarea, rusificarea școlii și a bisericii au avut un impact cu totul nefavorabil dezvoltării culturale a românilor basarabeni: la recensămîntul din 1897 procentul moldovenilor care știau carte era extrem de scăzut (10,5% la bărbați și 1,7% la femei); numai țiganii aveau un procent mai mic ((0,9%). Pentru alte etnii, situația, chiar dacă era departe de cele considerate normale În alte țări, se prezenta mai bine: la bărbați Între 63,5% la germani și 15,3% la ucraineni, iar la femei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fiice, toți purtînd nume rusești: Volodea, Vera și Nadia. Ruptura dintre boierime și poporul de rînd, adusă În discuție mai Înainte, este evidentă și În planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, Costache țiganul, ajutor de bucătar, se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Bucovinei nu se compunea Însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, Împreună cu huțulii și rușii, În celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut de Austria, În 1910, românii mai reprezentau doar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
le spun În traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește Îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. PÎnă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, Își tocmeau pe un om Însurat sau pe un țigan care să ureze românește. De vreo zece ani Însă, de cînd trimiseră În sat Învățători ucrainți, unii direct din Galiția, alții din Bucovina dară intrați În serviciul propagandei ucrainene, acest obicei a Încetat, nu mai urează românește. Dar la refrenul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
solicită eforturi aproape inimaginabile, căci trebuie să fie identificată partea de contribuție a fiecărei colectivități etnice. Folclor bucovinean există, căci există Bucovina ca o entitate spirituală, În care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, În nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc În creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia din regiunea dintre Prut și Nistru. CREAȚIE ȘI NAȚIONALISM
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
întâmplă să apară pe prima poziție sunt substantive non-scalare, în cazul cărora trebuie să presupunem un fenomen de dobândire a scalarității. Sensul substantivului se schimbă în ,,a avea proprietățile specifice asociate faptului de a fi X"6: Actuala conducere, cu țiganul de Badea și jidanul de Cohn mie pur și simplu îmi stârnesc senzația de scârbă (www.dinamomania.net, 2003) Ce vrei să facă, să facă legi să îl înjure parlamentul, să unească țara cu Basarabia să sară KGB-iștii de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
grecoteiul de Caragiale (www.ziua.net, 2006) Mă bucur că nu a venit jidanul de Lucescu (blogsport.ro, 2007) Olăroiu și-a vărsat năduful și pe unul dintre foștii jucători emblematici ai echipei roș-albastre, Liță Dumitru. "Am văzut că și țiganul de Liță Dumitru vorbește de mine. A vrut să-i dau bani să-și construiască două vile, dar l-am refuzat." (www.adevarul.ro, 2007) Ciorile astea de rapidiști (poze-haioase.hopa.ro, 2007). Etichetările de acest tip fie trimit la
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]