9,352 matches
-
pentru a lărgi hotarele științei. Totuși nu pretind că acesta era motivul lui; nu se vedea pretutindeni decât pe sine, nu se preocupa de știință decât pentru gloria sa, voia cu orice preț să-și facă o reputație pe seama altora. Absorbit de sine, de descoperirile sale și de celebritatea pe care își închipuia că o merită, Marat nu-mi făcea impresia unui om sensibil la frumusețe. Cu o înfățișare de maimuță-capucin, părea puțin făcut ca să placă, și totuși găsise secretul de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
prostoi". Apoi am înțeles că sintagma ... care la ei are înțeles atât de serios din moment ce au și "Academia nauc" (Academia de Științe), la noi cuvântul "nauc" (devenit "năuc") a căpătat un sens peiorativ de "năuc de atâta știință", adică aerian, absorbit într-atât de preocupările sale științifice încât devine indiferent la ce se petrece în jur. În ultima zi de sejur în Crimeea nu am pierdut ocazia de a vizita două obiective ce m-au marcat cu ani în urmă: unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
înseamnă absolut nimic pentru autorul Desperado. Fericirea ori nefericirea nu mai au sens. Modernismul desființa timpul; cronologia nu mai avea niciun înțeles. Personalitatea eroului se prăbușea. Epoca Desperado recuperează, din cronologie, trecutul. Acest trecut înghite celelalte două momente ale timpului. Absorbit de trecut, viitorul e nu numai știut dinainte (lucru descoperit de moderniști), dar și despărțit de orice sentiment de așteptare. El e mai mult decât un lucru deja cunoscut: este o amintire. Eroul și povestea lui revin, deci, în roman
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vremea aceea în British Museum, și am citit tot ce-am găsit din perioada aceea, cam între 17210-1720, dacă nu mă înșel. Nu conta ce fel de carte e, un tratat despre ciuperci, o carte despre haine, descântece... Trebuia să absorb și să storc de sensuri modul de exprimare, vocabularul, ritmurile vorbirii, tonul. Trebuia să o fac până ce ajungeam să scriu în limba secolului XVIII la fel de curgător cum scriu în limba secolului XX. După câteva luni mi-a ieșit, și, ca
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aceea limbajul a creat realitatea. Mi se pare mai indicat să introduc cititorul în istorie, nu să încep, ca alte romane istorice, cu îmbrăcăminte, clădiri etc. Încep cu limba și, recreând limba, recreez perioada cu mai multă autenticitate. Cititorul e absorbit de text în cu totul alt mod decât se întâmplă în proza istorică. Și aici e același fenomen de care vorbeam: întâi vine limbajul și el duce greul, face lumea. Student: Există în romanele Dvs și alte simboluri, în afară de Londra
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
restul tablourilor lui mi se par oarecum primitive și sentimentale). De Alasdair Gray nu aveam idee. Poezia pe care o scriam pe atunci nu semăna cu ceea ce am publicat în volumele de debut, mai încolo. Era mai declarat "vizionară" și absorbise influențe din Blake, Rimbaud, începea să-l absoarbă și pe Eliot. Poemele nu erau distopice: tindeau mai degrabă către spectaculos. Din cadavre se rostogoleau diamante, și cam așa. Poemele de dragoste (pe care le-am scris de la bun început) erau
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și sentimentale). De Alasdair Gray nu aveam idee. Poezia pe care o scriam pe atunci nu semăna cu ceea ce am publicat în volumele de debut, mai încolo. Era mai declarat "vizionară" și absorbise influențe din Blake, Rimbaud, începea să-l absoarbă și pe Eliot. Poemele nu erau distopice: tindeau mai degrabă către spectaculos. Din cadavre se rostogoleau diamante, și cam așa. Poemele de dragoste (pe care le-am scris de la bun început) erau, probabil, extrem de senzuale, dar, conform remarcii tale, și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de consum, tinerii mai ales fiind interesați de co-producerea informației și nu de simpla preluare a unor informații oficiale. Segmente importante din rândul audiențelor tinere nu mai pot fi "atinse" de canalele de comunicare tradiționale (ca de exemplu televiziunea), fiind absorbite de noi tipuri de media, cum ar fi jocurile în rețea sau rețelele de socializare online. Până acum câțiva ani, votanții depindeau de relatările media pentru a înțelege ce se întâmplă pe scena politică. Explozia resurselor generate de Internet a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pentru amenajarea de canale de irigații, drumuri către zone agricole izolate sau lucrări preventive de combatere a intemperiilor. Decizia vine pe fondul discuțiilor despre bugetul pe 2013, când Guvernul preconizează o creștere economică de doar 0,3%, insuficientă pentru a absorbi investițiile în infrastructura și menținerea subvențiilor la nivelul anterior. Premierul si-a luat angajamentul că, odată ce creșterea economică se va accelera, restabilirea subvenției agricole la nivelul anterior va fi o prioritate absolută. Măsura anunțată de Guvern va trebui să fie
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
orașul pradă insurecției. Comuna se instalează, afirmare a autonomiei pariziene. Consiliul general al Comunei este ales la 26 martie cu 50% abțineri, dar Comuna nu are deloc timp să ducă la bun sfîrșit vreo acțiune, căci toate energiile sale sînt absorbite de războiul dintre versaillezi și comunarzi (sau *federați), care începe în aprilie. El se termină într-o manieră atroce, prin "săptămîna sîngeroasă" de la 22 la 28 mai. De la 20.000 la 35.000 de insurgenți sînt executați fără judecată; restul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nenorociri trebuie să se transforme în abdicare? Și pentru că o politică detestabilă, vizionară și oarbă a aruncat Franța acolo unde știți, guvernele care au moștenit această situație nefericită se vor condamna la a nu mai avea nici o politică europeană? Oare, absorbiți de contemplarea acestei răni care va sîngera totdeauna, vor permite orice în jurul lor; vor lăsa lucrurile în voia lor; vor lăsa pe alții în locul nostru să se stabilească în Tunisia, pe alții în locul nostru să păzească gura Fluviului Roșu și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
particulă minerală - rășina organică. Microparticulele ce conțin săruri de bariu pentru radioopacitate, sunt mai vulnerabile decât combinațiile alumino-silicate. Se pare ca materialele microfine sunt mai rezistente la coroziune datorită faptului că particulele sunt înglobate în rășina prepolimerizată la cald, care absoarbe mai puțin apă. Pierderea etanșeității ca urmare a fenomenelor de solubilizare și coroziune a materialului poate conduce la percolarea bacteriană. Porozitatea există în anumite grade la toate compozitele, fiind evident superioară în cazul compozitelor autopolimerizabile datorită pe de o parte
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește heideggerian în uitarea Ființei, absorbit de lumea ființărilor maniabile, fie că nu mai are acces decît la un sacru adumbrit, camuflat în profan, fie că a devenit o ființă provincială, autoexilată într-un domeniu periferic al realului, omul modern pare să fie într-o situație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înaintare, ordine verticală luminată de transcendent. E vorba așadar despre un mediu civilizațional și despre definiția pe care acesta o dă ființei umane. Dar e de la sine înțeles că umanitatea profundă a omului nu ține de acest registru. Sigur că, absorbit de solicitările lui, modelat de normele lui care au obiectivitatea și prestigiul date de un general consimțămînt, omul își poate lăsa în letargie umanitatea profundă, își poate uita vectorul interior care îl leagă de absolut. însă căutătorul spiritual se străduiește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
călăuzire autoritară a conștiințelor. Libertate drastic limitată pentru că dimensiunea supranaturală a omului a fost astfel pierdută din vedere, nemaiaflîndu-și loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui Adam, cînd voința lui inferioară s-a separat de Voința divină Atunci s-a născut individualitatea omului, avîndu-și sursa în separarea de Dumnezeu, de unde decurge proliferarea multiplicității. A fi liber, în termenii lui Berdiaev, înseamnă a învinge sau a absorbi obiectivările, a-ți realiza subiectivitatea de om total, microcosmos și microtheos totodată Acesta este pentru el sensul creației. Activitatea creatoare a omului constă în trans-obiectivare, în transfigurare a realului. Credinciosul care face din credința lui un act creator realizează în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simbol este trupul), această libertate rămîne incompletă, lasă ceva în afara ei, menține o exterioritate față de care ea se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim libertatea după modelul creșterii neîngrădite care, maximizată, acoperă totalitatea realului , condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întreaga tensiune, capacitatea mobilizatoare, potențialul transfigurator. în zorii unei religii, distanța dintre divin și lume e resimțită ca acut mobilizatoare. Tensiunea care o animă, vectorul către termenul superior sînt atît de puternice încît aproape că scurtcircuitează distanța ; sînt gata să absoarbă comunitatea credincioșilor în lumina de sus. Dacă împărăția cerurilor s-a apropiat este pentru ca lumea să treacă peste puțină vreme spre varianta ei ultimă, restaurată. în mozaicurile Romei creștine de pînă în secolul al X-lea, Christos vine, înaintează imperios
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dat fiind că, de la Bizanț înainte, el nu mai produsese istorie, nici forme de gîndire care să aibă curs pe piața de idei a modernității. Ortodoxia se definea pe sine și era catalogată de ceilalți ca o confesiune care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al XVIII-lea, a existat pînă de curînd chiar o mistică a științei, de la care publicul larg aștepta transformarea paradisiacă a vieții și terapia sufletelor : dovadă atașamentul intelectualilor din filmele lui Woody Allen față de psihanalistul lor. Pentru omul comun, care absorbea vulgata difuzată de presă, minunile științei au putut înlocui pentru două secole miracolele religiei. în cărțile ei, Agatha Christie face să apară, ici colo, femei de treabă gata să creadă în mirabilia colecționate din jurnalul de dimineață, printre care se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
despre raportul dintre cei doi oameni, despre tensiunile sau acordul dintre ei, despre rătăcire sau cădere atunci cînd omul exterior îl antrenează și îl supune pulsiunilor sale pe cel interior, despre armonizarea ființei atunci cînd primul se supune sau e absorbit chiar de al doilea. însă aceste tradiții nu au avut niciodată experiența unei lumi în care subiectul uman se definește doar prin omul din afară, prin capacitățile umane orientate, de la rațiune în jos, spre exterior : spre univers, istorie, societate, față de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de neresorbit într o unitate obiectivată, oricît de impunătoare. Pentru acest tip de gîndire, tensiunea originară a contrariilor, precum și conjuncția lor se situează în interiorul divinului, îmbrățișate de Unitatea lui. Numai el le rezolvă definitiv, în abisul ori străfundul unde sînt absorbite opusele cu tensiunea lor și chiar Unitatea. în schimb, actul divin fie el de autocunoaștere sau de proiectare a creației presupune ca în Unitate să existe distanță, tensiune, mișcare lăuntrică între poli. Tradițiile monoteiste vorbesc despre mîna dreaptă și mîna
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Unului plaja ființei, abia atunci se ivesc categoriile contrare, pluralitatea, posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției (țimțum) susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart, creatura apare în teritoriul făcut posibil prin transcenderea de sine a lui Dumnezeu, care se retrage în străfundul Deității sale, unde își are locul propriu nașterea eternă a Fiului din Tatăl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care le depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cercetării de proces a fenomenelor tehnico economice. Creativitatea este cea care asigură progresul tehnic și, deci, economia de informație. Dar pentru ca acest proces de Înlocuire a substanței prin informație să poată avea loc, trebuie să crească capacitatea substanței de a absorbi informație. Dintre substanțele relativ abundente În natură, printr-un Îndelungat proces istoric de selecție, În perioada de progres tehnic continuu, fierul s-a impus ca fiind materialul care poate absorbi cantitatea cea mai mare de informație artificială pe unitatea de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]