6,618 matches
-
etc. Fără a se contrazice neapărat în punctele lor esențiale, multe dintre teoriile referitoare la dezvoltarea personalității în adolescență propun viziuni complementare, axate pe anumite elemente definitorii ale acestui proces, astfel încât o abordare holistică, multidimensională a evoluției personalității la vârsta adolescenței ar fi absolut necesară. Considerată una dintre cele mai complete și complexe teorii referitoare la dezvoltarea psihosocială a personalității, teoria ciclurilor vieții, elaborată de Erik Erikson se fundamentează pe ideea dezvoltării continue a personalității pe parcursul întregii vieți, trecând prin opt
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
vârsta copilăriei, influențat fiind de mediul familial, social-istoric, cultural. Teoria lui Erikson este o teorie a dezvoltării psihosociale a personalității de-a lungul întregii vieți, căutarea identității fiind tema ei centrală. Problematica identității constituie cheia explicativă a dezvoltării individuale. Stadiul adolescenței este considerat esențial pentru definirea identității Eu-lui, dilema identitară fiind răspunsul la întrebarea ” Cine sunt eu ?”, iar factorii sociali determinanți modelele și grupul de aceeași vârstă (L. lacob, 1998). Adolescența este perioada integrării și consolidării imaginii de sine, care ajunge
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
centrală. Problematica identității constituie cheia explicativă a dezvoltării individuale. Stadiul adolescenței este considerat esențial pentru definirea identității Eu-lui, dilema identitară fiind răspunsul la întrebarea ” Cine sunt eu ?”, iar factorii sociali determinanți modelele și grupul de aceeași vârstă (L. lacob, 1998). Adolescența este perioada integrării și consolidării imaginii de sine, care ajunge să încorporeze în ea ceea ce adolescentul gândește despre el însuși, dar și ceea ce gândesc alții despre el. Modelarea și acceptarea identității proprii este un proces extrem de dificil care poate genera
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
bine. Cei care eșuează în dobândirea unei identități proprii trec printr-o criză de identitate ca urmare a confuziei rolului. În dobândirea identității Eu-ului un rol important îl au modelele și grupul de aceeași vârstă. Cheia explicativă a etapei adolescenței constă prin urmare în achiziția identității Eului sau a confuziei rolului. Studiile realizate asupra identității de Erikson demonstrează că rezultatele pozitive în rezolvarea crizelor de identitate depind de rezultatele pozitive obținute în plan adaptativ în stadiile anterioare de dezvoltare. Astfel
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în plan adaptativ în stadiile anterioare de dezvoltare. Astfel, adolescenții care și-au dezvoltat încrederea, autonomia, inițiativa și competența în primele patru stadii ar dezvolta niveluri mai înalte de identitate a Eu-lui în locul confuziei rolului. După Erik Erikson (1968), etapa adolescenței este dominată de criza de identitate versus confuzia rolului considerată de mulți psihologi drept criză dominantă a întregii dezvoltări. Dezvoltarea identității individuale presupune aflarea răspunsurilor la întrebările ” Cine sunt eu ?” și ” Care este drumul meu în viață ?”, proces ce implică
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mulți psihologi drept criză dominantă a întregii dezvoltări. Dezvoltarea identității individuale presupune aflarea răspunsurilor la întrebările ” Cine sunt eu ?” și ” Care este drumul meu în viață ?”, proces ce implică evaluări calitative ale propriilor competențe, principii și valori. Obiectivul major al adolescenței constă în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar trebui să fie o perioadă de experimentare a rolului în care tinerii pot explora conduite, credințe, interese și ideologii alternative, care pot fi modificate sau înlăturate, în încercarea de a modela un concept integrativ al sinelui. Pentru a ajunge
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și valorile școlii se face din motive pragmatice sau nonintelectuale, pe măsură ce tinerii se maturizează, credințele și atitudinile adoptate devin o parte a propriei lor identități ideologice. Durkin (1995) arată că dezvoltarea identității este un proces care se poate prelungi dincolo de adolescență, până în tinerețe inclusiv, datorită influențele ulterioare ale mediului. În general, nu toate cercetările sprijină ideea conform căreia cei mai mulți adolescenți trăiesc o autentică criză de identitate (Feldman și Elliot, 1990). La rândul lui, G. Allport elaborează o teorie centrată pe ideea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mediului. În general, nu toate cercetările sprijină ideea conform căreia cei mai mulți adolescenți trăiesc o autentică criză de identitate (Feldman și Elliot, 1990). La rândul lui, G. Allport elaborează o teorie centrată pe ideea dezvoltării stadiale a Eu-lui, din copilărie până în adolescență, realizând distincția dintre Eu (Proprium) ca ”formă de organizare dinamică a proceselor subiective prin care ne raportăm conștient la lume și la noi înșine” și imaginea de sine referitoare la reprezentarea noastră despre propria persoană. În număr de șapte, stadiile
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
persoană. În număr de șapte, stadiile dezvoltării Propriumului sunt: stadiul Eu-lui corporal, al identității de sine, al respectului de sine, al extensiunii Eu-lui, al imaginii de sine, al Eului rațional și stadiul constrângerii Propriumului. Acesta din urmă este specific etapei adolescenței și presupune stabilirea scopurilor, a intereselor, a planurilor de viață, racordarea aspirațiilor la exigențele vieții, direcționarea acțiunilor spre viitor (Eul pragmatic). Allport consideră că imaginea de sine a adolescentului, relativ fragilă la această vârstă, depinde de modul în care este
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sau a unui scop de viață, ”scopurile de largă perspectivă și îndepărtate adăugând o nouă dimensiune simțului identității; până când tânărul nu începe să facă planuri, simțul eului nu este complet” (Allport, 1991,p. 135). II.4 Plasarea în timp a adolescenței La întrebarea: „Ce este adolescența?”, N. Radu (1995) răspunde că această etapă de vârstă apare, mai curând, ca rezultat al modului de raportare a celor „mari” și a celor „mici” și câte culturi există atâtea moduri de raportare se constată
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
viață, ”scopurile de largă perspectivă și îndepărtate adăugând o nouă dimensiune simțului identității; până când tânărul nu începe să facă planuri, simțul eului nu este complet” (Allport, 1991,p. 135). II.4 Plasarea în timp a adolescenței La întrebarea: „Ce este adolescența?”, N. Radu (1995) răspunde că această etapă de vârstă apare, mai curând, ca rezultat al modului de raportare a celor „mari” și a celor „mici” și câte culturi există atâtea moduri de raportare se constată, ca să nu mai vorbim de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a celor „mari” și a celor „mici” și câte culturi există atâtea moduri de raportare se constată, ca să nu mai vorbim de variațiile din interiorul fiecărei culturi(cf. N. Radu, 1995, p. 9). Aprecierea este realistă și corectă. De fapt, adolescența a constituit prilej de abordări foarte diversificate din partea specialiștilor. Considerarea ei ca fiind „vârsta integrării sociale” a întrunit însă cele mai numeroase adeziuni. Adolescența nu semnifică numai depășirea pubertății, ci și, mai ales, „ieșirea din societatea de tip totalitar familial
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
interiorul fiecărei culturi(cf. N. Radu, 1995, p. 9). Aprecierea este realistă și corectă. De fapt, adolescența a constituit prilej de abordări foarte diversificate din partea specialiștilor. Considerarea ei ca fiind „vârsta integrării sociale” a întrunit însă cele mai numeroase adeziuni. Adolescența nu semnifică numai depășirea pubertății, ci și, mai ales, „ieșirea din societatea de tip totalitar familial și școlar și integrarea în viața socială, cu toate caracteristicile ei” (U. Șchiopu, 1967, p. 294). Adolescentul devine independent în modul de a gândi
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
viața socială, cu toate caracteristicile ei” (U. Șchiopu, 1967, p. 294). Adolescentul devine independent în modul de a gândi, a judeca, a interpreta, a face proiecte de viitor. Influențele „crizei pubertății” se fac simțite, în special, în primii ani ai adolescenței sub forma agitației neliniștii a reacțiilor impulsive, dar acestea vor fi curând înlocuite printr-un echilibru mai stabil și prin adoptarea unei conduite apropiate de cea a adultului. Se consideră că adolescența este o perioadă de mare dinamism, tânărul fiind
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
fac simțite, în special, în primii ani ai adolescenței sub forma agitației neliniștii a reacțiilor impulsive, dar acestea vor fi curând înlocuite printr-un echilibru mai stabil și prin adoptarea unei conduite apropiate de cea a adultului. Se consideră că adolescența este o perioadă de mare dinamism, tânărul fiind intens preocupat de scopuri și idealuri sociale, de structurarea rapidă a intereselor sale profesionale, intelectuale și culturale, o etapă de intensă construcție interioară. În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
o perioadă de mare dinamism, tânărul fiind intens preocupat de scopuri și idealuri sociale, de structurarea rapidă a intereselor sale profesionale, intelectuale și culturale, o etapă de intensă construcție interioară. În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 310). Există locuri în lume
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 310). Există locuri în lume, după cum am arătat anterior, unde vârsta adultă începe o dată cu maturizarea sexuală. În lumea civilizată însă, debutul maturității nu mai este atât
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
maturitatea înseamnă descoperirea propriei identități, independența față de părinți, dezvoltarea unui sistem de valori, formarea unor relații durabile de prietenie și dragoste. Având în vedere aceste criterii se poate concluziona, fără a greși prea mult, că unii oameni nu părăsesc niciodată adolescența, indiferent de vârsta lor biologică. Adolescența ca stadiu în dezvoltarea individului este un fenomen relativ recent. Ea nu era considerată un stadiu de sine stătător înainte de secolul XX. În prezent, perioada dintre pubertate și maturitate este mai lungă, datorită motivelor
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
față de părinți, dezvoltarea unui sistem de valori, formarea unor relații durabile de prietenie și dragoste. Având în vedere aceste criterii se poate concluziona, fără a greși prea mult, că unii oameni nu părăsesc niciodată adolescența, indiferent de vârsta lor biologică. Adolescența ca stadiu în dezvoltarea individului este un fenomen relativ recent. Ea nu era considerată un stadiu de sine stătător înainte de secolul XX. În prezent, perioada dintre pubertate și maturitate este mai lungă, datorită motivelor de ordin biologic (deoarece tinerii se
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ordin social (deoarece complexitatea societății contemporane cere o perioadă mai lungă de educație, deci o dependență financiară mai îndelungată). Într-un articol publicat în 1992 în Revista de pedagogie, N. Radu sintetizează câteva din încercările de încadrare în timp a adolescenței. „Descoperitorul” recunoscut al acestei perioade, Stanley Hall, pornea de la ideea că individul, de-a lungul vieții sale trece prin aceleași stadii pe care le-a parcurs cândva omenirea. După Hall ontogenia repetă filogenia, iar adolescența este o stare „neotavaică”, înclinată
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de încadrare în timp a adolescenței. „Descoperitorul” recunoscut al acestei perioade, Stanley Hall, pornea de la ideea că individul, de-a lungul vieții sale trece prin aceleași stadii pe care le-a parcurs cândva omenirea. După Hall ontogenia repetă filogenia, iar adolescența este o stare „neotavaică”, înclinată spre stări sufletești furtunoase, deoarece formele ancestrale își dispută predominanța. Ea durează de la 12 la 22-25 de ani și se caracterizează prin stări furtunoase și tensiuni, deoarece corespunde unei perioade din istoria omenirii marcată de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
stări furtunoase și tensiuni, deoarece corespunde unei perioade din istoria omenirii marcată de turbulență și tranziție. Tipică pentru această vârstă este oscilarea între stări emoționale opuse: veselie și exuberanță, urmate de depresie și melancolie, de exemplu. Cuvintele cheie care sintetizează adolescența sunt Sturm und Drang sau, echivalentul în engleză, Storm and stress. Această viziune a lui Hall, a transferării istoriei omenirii în cea personală nu este unică în epocă, este însă cea mai cunoscută. Dacă S. Hall fixează adolescența ca studiu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
care sintetizează adolescența sunt Sturm und Drang sau, echivalentul în engleză, Storm and stress. Această viziune a lui Hall, a transferării istoriei omenirii în cea personală nu este unică în epocă, este însă cea mai cunoscută. Dacă S. Hall fixează adolescența ca studiu de sine stătător în dezvoltarea individului, tot el începe seria încurcăturilor generate de contradicția dintre viziunea psihologică și cea socială. Dacă viziunea socială va tinde spre recunoașterea diversității determinată de fiecare cultură în parte spre precizarea unității, căci
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]